4,097 matches
-
se suprapune cu formarea con ceptului. Așadar, conceptul, spre deosebire de speciile inteligibile, aparține nivelului cunoașterii, ceea ce se poate traduce prin afirmarea lui (A.2). Concluziile la care am ajuns până în acest moment sunt: a referitor la intelectul posibil: (A.1) a intelectul posibil în telege, (A.3) a intelectul posibil formează conceptele, (A.4 ) a intelectul posibil are două operații; a referitor la concept: (A.2) a aparține nivelului cunoașterii, fără el cunoașterea neputând avea loc, (A.5) a conceptul este diferit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptul, spre deosebire de speciile inteligibile, aparține nivelului cunoașterii, ceea ce se poate traduce prin afirmarea lui (A.2). Concluziile la care am ajuns până în acest moment sunt: a referitor la intelectul posibil: (A.1) a intelectul posibil în telege, (A.3) a intelectul posibil formează conceptele, (A.4 ) a intelectul posibil are două operații; a referitor la concept: (A.2) a aparține nivelului cunoașterii, fără el cunoașterea neputând avea loc, (A.5) a conceptul este diferit de speciile inteligibile, de actul intelectului agent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ceea ce se poate traduce prin afirmarea lui (A.2). Concluziile la care am ajuns până în acest moment sunt: a referitor la intelectul posibil: (A.1) a intelectul posibil în telege, (A.3) a intelectul posibil formează conceptele, (A.4 ) a intelectul posibil are două operații; a referitor la concept: (A.2) a aparține nivelului cunoașterii, fără el cunoașterea neputând avea loc, (A.5) a conceptul este diferit de speciile inteligibile, de actul intelectului agent și de obiectul extramental. Având în fața aceste
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a intelectul posibil formează conceptele, (A.4 ) a intelectul posibil are două operații; a referitor la concept: (A.2) a aparține nivelului cunoașterii, fără el cunoașterea neputând avea loc, (A.5) a conceptul este diferit de speciile inteligibile, de actul intelectului agent și de obiectul extramental. Având în fața aceste concluzii, nu pot decât să mă pronunț negativ cu privire la poziția lui Norman Kretzmann și afirm (1’): nu intelectul agent este cel care formează con ceptul, ci intelectul posibil. Cea de-a doua
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
neputând avea loc, (A.5) a conceptul este diferit de speciile inteligibile, de actul intelectului agent și de obiectul extramental. Având în fața aceste concluzii, nu pot decât să mă pronunț negativ cu privire la poziția lui Norman Kretzmann și afirm (1’): nu intelectul agent este cel care formează con ceptul, ci intelectul posibil. Cea de-a doua consecință a interpretării realiste a concep tele sunt id quo-ul cunoașterii, asadar nu pot avea statutul de primum cognitum a pare a contrazice mai multe texte
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de speciile inteligibile, de actul intelectului agent și de obiectul extramental. Având în fața aceste concluzii, nu pot decât să mă pronunț negativ cu privire la poziția lui Norman Kretzmann și afirm (1’): nu intelectul agent este cel care formează con ceptul, ci intelectul posibil. Cea de-a doua consecință a interpretării realiste a concep tele sunt id quo-ul cunoașterii, asadar nu pot avea statutul de primum cognitum a pare a contrazice mai multe texte ale lui Toma, unde conceptul este descris ca fiind
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rei similitudo, quae est în intellectu; et est intellectum secundum quod est ipsa res, quae per similitudinem illam intelligitur (I Super Sent., d. 35, q. 1, a. 2, co.). La fel, primul obiect înțeles este asemănarea obiectului, care este în intelect, iar al doilea obiect înțeles este obiectul însuși, care este înțeles prin acea asemănare. (ÎI.8.5.) [...] quod verbum intellectus noștri [...] est id ad quod operațio intellectus noștri terminatur, quod est ipsum intellectum, quod dicitur concepțio intellectus (De ver., q
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care este înțeles prin acea asemănare. (ÎI.8.5.) [...] quod verbum intellectus noștri [...] est id ad quod operațio intellectus noștri terminatur, quod est ipsum intellectum, quod dicitur concepțio intellectus (De ver., q. 4, a. 2, co.). [...] acela care [este] cuvântul intelectului nostru [...] este cel la care operația intelectului nostru se termină, care este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului. (ÎI.8.6.) Ad primum ergo dicendum, quod cum verbum interius sit id quod intellectum est, nec hoc sit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
8.5.) [...] quod verbum intellectus noștri [...] est id ad quod operațio intellectus noștri terminatur, quod est ipsum intellectum, quod dicitur concepțio intellectus (De ver., q. 4, a. 2, co.). [...] acela care [este] cuvântul intelectului nostru [...] este cel la care operația intelectului nostru se termină, care este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului. (ÎI.8.6.) Ad primum ergo dicendum, quod cum verbum interius sit id quod intellectum est, nec hoc sit în nobis nisi secundum quod actu intelligimus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quod est ipsum intellectum, quod dicitur concepțio intellectus (De ver., q. 4, a. 2, co.). [...] acela care [este] cuvântul intelectului nostru [...] este cel la care operația intelectului nostru se termină, care este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului. (ÎI.8.6.) Ad primum ergo dicendum, quod cum verbum interius sit id quod intellectum est, nec hoc sit în nobis nisi secundum quod actu intelligimus, verbum interius semper requirit intellectum în actu suo, qui est intelligere (De ver., q
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
qui est intelligere (De ver., q. 4, a. 1, ad 1). La prima [obiecție], așadar, trebuie spus că, deoarece cuvântul interior este cel care este înțeles și este în noi doar în măsura în care înțelegem în act, cuvantul interior necesită întotdeauna că intelectul [să fie] în actul sau, care este înțelegerea. (ÎI.6.7.) Hoc ergo est primo et per se intellectum, quod intellectus în seipso concipit de re intellecta (De pot., q. 9, a. 5, co.). Așadar, [conceptul] este cel care este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ÎI.6.7.) Hoc ergo est primo et per se intellectum, quod intellectus în seipso concipit de re intellecta (De pot., q. 9, a. 5, co.). Așadar, [conceptul] este cel care este primul și per se înțeles, cel pe care intelectul îl formează în el însuși despre obiectul înțeles. (ÎI.8.8.) Intellectum autem prout est în intelligente, est ver bum quoddam intellectus: hoc enim exteriori verbo sig nificamus quod interius în intellectu comprehendimus (Comp. theol., lib. 1, cap. 37). Obiectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
autem prout est în intelligente, est ver bum quoddam intellectus: hoc enim exteriori verbo sig nificamus quod interius în intellectu comprehendimus (Comp. theol., lib. 1, cap. 37). Obiectul înțeles, așa cum este în cel care înțelege, este un anumit cuvânt al intelectului; de fapt, prin cuvântul exterior semnificam ceea ce înțelegem [în] interior, în intelectul [nostru]. Faptul că a doua consecință a interpretării realiste nu este în acord cu descrierea conceptului așa cum apare în pasajele citate este evident, însă doar acest fapt nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
exteriori verbo sig nificamus quod interius în intellectu comprehendimus (Comp. theol., lib. 1, cap. 37). Obiectul înțeles, așa cum este în cel care înțelege, este un anumit cuvânt al intelectului; de fapt, prin cuvântul exterior semnificam ceea ce înțelegem [în] interior, în intelectul [nostru]. Faptul că a doua consecință a interpretării realiste nu este în acord cu descrierea conceptului așa cum apare în pasajele citate este evident, însă doar acest fapt nu este suficient pentru a o respinge fără o analiză mai amănunțită. Cred
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
eius iudicium circa proprium obiectum. Obiectum autem proprium intellectus est qui dditas rei. Unde circa quidditatem rei, per se loquendo, intellectus non fallitur (S. th., q. 85, a. 6, co.). Răspund că filozoful, în De anima III, compară, în legătură cu această, intelectul cu simțul. Simțul nu se înșală în ceea ce privește obiectul lui propriu, cum văzul [nu se înșală] în privința culorii, decât poate [în mod] accidental, printr-un impediment în organul [de simt], ca atunci cand gustul celui care are febră judeca dulcele ca fiind
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectul ei propriu, iar acestea sunt întotdeauna de același fel. De unde rezultă că, atâta timp cât puterea persistă, nu se înșală în jude câtă ei despre obiectul propriu. Obiectul propriu al inte lec tului este quiditatea obiectului. De aceea se spune ca intelectul nu se înșală în ceea ce privește quiditatea obiectului. Așa cum văzul nu greșește când vine vorba despre obiectul sau propriu, nici intelectul nu greșește când vine vorba de cunoașterea obiectelor sale proprii. Întregul proces de cunoaștere se produce natural și fără erori în cadrul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în jude câtă ei despre obiectul propriu. Obiectul propriu al inte lec tului este quiditatea obiectului. De aceea se spune ca intelectul nu se înșală în ceea ce privește quiditatea obiectului. Așa cum văzul nu greșește când vine vorba despre obiectul sau propriu, nici intelectul nu greșește când vine vorba de cunoașterea obiectelor sale proprii. Întregul proces de cunoaștere se produce natural și fără erori în cadrul acestei prime operații a intelectului, ceea ce înseamnă că un cunoscător nu poate decât să înțeleagă natură obiectelor. Pe cale de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quiditatea obiectului. Așa cum văzul nu greșește când vine vorba despre obiectul sau propriu, nici intelectul nu greșește când vine vorba de cunoașterea obiectelor sale proprii. Întregul proces de cunoaștere se produce natural și fără erori în cadrul acestei prime operații a intelectului, ceea ce înseamnă că un cunoscător nu poate decât să înțeleagă natură obiectelor. Pe cale de consecință, (Y) este adevarat. Faptul că (Y) este adevarat mă aduce în punctul în care trebuie să iau în calcul relația dintre (X) și (Z). Deși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
afirmațiile simbolizate aici prin (X) și (Z), oferind anumite sugestii privitoare la manieră în care aceasta poate fi depășită. Voi urmări linia argumentativa a lui Robert Pasnau. Interpretul american sugerează că teoria senzației îl forțează pe Toma să accentueze rolul intelectului și, implicit, al conceptului, spunând că, într-un anumit fel, intelectul oferă percepțiilor un cadru conceptual.<footnote id=”166”><R. PASNAU, Theories of the Cognition în The Later Middle Ages, ed. cît., pp. 269a270. Această sugestie nu este tocmai neîntemeiată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la manieră în care aceasta poate fi depășită. Voi urmări linia argumentativa a lui Robert Pasnau. Interpretul american sugerează că teoria senzației îl forțează pe Toma să accentueze rolul intelectului și, implicit, al conceptului, spunând că, într-un anumit fel, intelectul oferă percepțiilor un cadru conceptual.<footnote id=”166”><R. PASNAU, Theories of the Cognition în The Later Middle Ages, ed. cît., pp. 269a270. Această sugestie nu este tocmai neîntemeiată,căci, după cum am arătat când am discutat despre puterea cogi ta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
id=”166”><R. PASNAU, Theories of the Cognition în The Later Middle Ages, ed. cît., pp. 269a270. Această sugestie nu este tocmai neîntemeiată,căci, după cum am arătat când am discutat despre puterea cogi ta tiva (subcapitolul ÎI.3.2.2.), intelectul inundă acest simt intern, împru mutându-i ceva din cadrul lui conceptual. /footnote> Un pasaj semnificativ care vine să susțină această idee este de găsit în comentariul pe care Toma îl face Evangheliei lui Ioan: (ÎI.8.10.) Verbum interius [...] comparator
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Evangheliei lui Ioan: (ÎI.8.10.) Verbum interius [...] comparator ad intellectum, non sicut quo intellectus intelligit, șed sicut în quo intelligit; quia în ipso expresso et formato videt naturam rei intellectae (Super Ioan., I, 1, 25). Cuvântul interior [...] comparat cu intelectul [este] nu doar cel prin care intelectul înțelege, ci și cel în care înțelege, pentru că în el, exprimat și format, [intelectul] vede natură obiectului înțeles. Conceptul nu este doar cel prin care (id quo) înțelegem, ci și cel în care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interius [...] comparator ad intellectum, non sicut quo intellectus intelligit, șed sicut în quo intelligit; quia în ipso expresso et formato videt naturam rei intellectae (Super Ioan., I, 1, 25). Cuvântul interior [...] comparat cu intelectul [este] nu doar cel prin care intelectul înțelege, ci și cel în care înțelege, pentru că în el, exprimat și format, [intelectul] vede natură obiectului înțeles. Conceptul nu este doar cel prin care (id quo) înțelegem, ci și cel în care (în quo) înțelegem, asadar cel care conferă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quia în ipso expresso et formato videt naturam rei intellectae (Super Ioan., I, 1, 25). Cuvântul interior [...] comparat cu intelectul [este] nu doar cel prin care intelectul înțelege, ci și cel în care înțelege, pentru că în el, exprimat și format, [intelectul] vede natură obiectului înțeles. Conceptul nu este doar cel prin care (id quo) înțelegem, ci și cel în care (în quo) înțelegem, asadar cel care conferă cadrul conceptual necesar înțelegerii lumii înconjurătoare și obiectelor din care aceasta este alcătuită. Problemă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în platonism. Această chestiune conduce direct la problema universaliilor, care, pentru Toma, există ca atare doar în mințile subiecților cunoscători, iar în natură au un mod de a fi compus, căci se află unite cu materia. Dat fiind faptul că intelectele umane nu pot înțelege decât universaliile, iar universaliile nu sunt ca atare în lumea înconjurătoare, este necesară formarea unei reprezentări mentale în care (în quo) și prin care (id quo) obiectele extramentale să poată fi cunoscute. Cu alte cuvinte, nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]