4,673 matches
-
decembrie 1998 a casieriilor trezoreriilor statului corespunzător nevoilor contribuabililor persoane fizice, pentru încasarea în numerar a impozitelor și taxelor datorate pe anul 1998. Totodată direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București vor intensifica controlul, până la finele anului 1998, la agenții economici, pentru încasarea impozitelor și taxelor datorate și scadente. 1.4. Casă de Economii și Consemnațiuni care încasează veniturile pentru bugetul de stat potrivit convenției încheiate cu Ministerul Finanțelor va stabili în cursul
ORDIN nr. 2515 din 10 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122456_a_123785]
-
necesitate vitală. Chemăm toate statele care nu au aderat la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare să facă acest lucru ca state neposesoare de arme nucleare și să încheie acorduri de garanții cu A.I.E.A. Ne angajăm noi înșine să intensificam cooperarea în domeniul controlului efectiv al exportului aplicabil materialelor nucleare, al armelor convenționale și altor bunuri sau tehnologii sensibile. 34. Salutăm dezvoltarea cooperării regionale între statele participante la C.S.C.E., ca mijloc important de promovare a structurilor pluraliste de stabilitate. Activitățile
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
că securitatea este indivizibila și că securitatea fiecărui stat participant este inseparabil legată de cea a tuturor celorlalte, 8) Au hotărît: - să înceapă noi negocieri privind controlul armamentelor, dezarmarea și întărirea încrederii și securității, - să întărească consultările regulate și să intensifice cooperarea între ele în problemele securității și - să continue procesul de reducere a riscului unui conflict. 9) Pentru realizarea acestor sarcini, statele participante au hotărît să creeze un nou Forum al C.S.C.E. pentru securitate prin cooperare, cu un Centru pentru
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
a aplica cu promptitudine și corectitudine toate angajamentele C.S.C.E., inclusiv cele conținute în Documentul final de la Viena, Documentul de la Copenhaga și Raportul de la Geneva privind problemele relative la minoritățile naționale și drepturile persoanelor aparținînd acestora. 24) În acest context, vor intensifica eforturile lor de a asigura exercitarea liberă de către persoanele aparținînd minorităților naționale, individual sau în comun cu alții, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv dreptul de a participa pe deplin, în conformitate cu procedurile democratice de luare a deciziilor ale
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
angajamente. Orientări pentru aplicarea internă Statele participante: 62) Vor încuraja, acolo unde este cazul, elaborarea de orientări care să faciliteze aplicarea efectivă a legislației interne în problemele drepturilor omului legate de angajamentele C.S.C.E. VII. COOPERAREA ECONOMICĂ 1) Statele participante vor intensifica cooperarea între ele în vederea realizării unei dezvoltări economice durabile. Ele vor continua să coopereze în sprijinirea acelor state participante care sînt angajate în procesul de tranziție spre economia de piață. 2) Statele participante salută faptul că, urmare a Documentului Conferinței
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
în domeniul dezvoltării resurselor umane pentru a face față problemelor de tranziție spre economia de piață, schimbărilor tehnologice rapide și evoluției societății. Recunoscînd importanța educației și formării, inclusiv în domeniul managementului și al vocației formării la toate nivelurile, ele vor intensifica dialogul lor privind sistemele de educație și formare și vor promova continuarea cooperării în acest domeniu. 6) Statele participante vor spori posibilitățile de cooperare industrială prin asigurarea unui cadru juridic și economic corespunzător pentru afaceri, în special în scopul întăririi
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
societăți, circulația capitalului și protejarea investițiilor. 7) Statele participante recunosc că menținerea unui sistem de comerț multilateral deschis, bazat pe regulile Acordului General pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.) este un element esențial pentru stimularea dezvoltării economice. Ele vor intensifica eforturile lor de a ajuta economiile în tranziție printr-un acces sporit pe piețe. 8) Statele participante subliniază importanța statisticilor și informațiilor comerciale și administrative complete, transparente și corecte care să stea la baza orientării politice și, mai ales, a
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
agroalimentara. 17) Pentru a beneficia de posibilitățile sporite în domeniul turismului o dată cu deschiderea frontierelor, statele participante vor coopera la îmbunătățirea, între altele, a infrastructurii, serviciilor și armonizarea definițiilor și indicatorilor, acordînd atenție corespunzătoare impactului turismului asupra mediului înconjurător. Ele vor intensifica, de asemenea, cooperarea în domeniul formării de personal și al educației în acest sector și vor încuraja schimbul de know-how și de informații în acest domeniu, precum și organizarea de activități comune. 18) Reafirmînd rolul esențial al științei și tehnologiei în
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
și ecologici în perioada tranziției spre economia de piață. 3. Examinarea temelor propuse pentru seminariile care ar avea loc în 1993. 4. Dată și ordinea de zi a următoarei reuniuni a Forumului economic. VIII. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR 1) Statele participante vor intensifica cooperarea crescîndă între ele în vederea restabilirii și menținerii unui echilibru ecologic sănătos în aer, în apă și în sol; ele sînt conștiente de angajamentele asumate individual și în comun vizînd atingerea acestor obiective. 2) Statele participante subliniază necesitatea de a
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
strădui să lege problemele privind cooperarea în Mediterana de obiectivele procesului C.S.C.E. și va examina, după caz, modalități practice în care statele mediteraneene neparticipante pot contribui la lucrările C.S.C.E. 2) Președintele în exercițiu al Comitetului Înalților Funcționari este încurajat să intensifice contactele cu statele mediteraneene neparticipante în vederea stabilirii unui schimb efectiv de informații. 3) Statele mediteraneene neparticipante vor fi invitate la viitoarele conferințe de examinare să-și prezinte contribuția în legătură cu securitatea și cooperarea în Mediterana. 4) Un seminar C.S.C.E. privind Mediterana
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
securitate din spațiul euroatlantic. 1.1.1. Uniunea Europeană Integrarea României în Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv fundamental al politicii Guvernului României. În urmă deschiderii procesului de aderare cu toate țările candidate, acțiunile Guvernului pe linia integrării României în Uniunea Europeană vor trebui intensificate prin: - includerea permanentă a problematicii specifice a integrării pe agenda contactelor politice bilaterale și multilaterale; - pregătirea temeinică a fiecărei etape de negociere; formarea unui corp de negociatori competenți; - consolidarea coordonării de către Departamentul pentru Integrare Europeană a procesului, alături de alte instituții
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PAULA IVANESCU ACORD COMERCIAL între Guvernul României și Guvernul Regatului Thailandei*) ----------- Articolul 1 Părțile vor lua cele mai adecvate măsuri în conformitate cu legile, reglementările și normele lor, pentru a intensifica și a întări relațiile comerciale și cooperarea lor. Articolul 2 Schimburile comerciale dintre cele două țări vor fi guvernate de tratamentul națiunii celei mai favorizate și de alte drepturi și obligații rezultând din calitatea lor de membri ai Organizației Mondiale
LEGE nr. 170 din 2 octombrie 1998 privind ratificarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Thailandei, semnat la Bangkok la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121845_a_123174]
-
să continue și să dezvolte reflexiile și dezbaterile conferinței și să permită orientarea programării în materie de educație și de formare a Francofoniei; 4. să identifice, pentru activitățile CONFEMEN, noi mijloace în același timp umane, materiale și financiare; 5. să intensifice relațiile cu țările și cu organismele implicate sau interesate de conferința, în special cu instanțele Francofoniei; 6. să inițieze orice acțiune vizând lărgirea să cu alte țări care îndeplinesc condițiile statutare de aderare; 7. să intensifice audiență, credibilitatea și eficacitatea
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
și financiare; 5. să intensifice relațiile cu țările și cu organismele implicate sau interesate de conferința, în special cu instanțele Francofoniei; 6. să inițieze orice acțiune vizând lărgirea să cu alte țări care îndeplinesc condițiile statutare de aderare; 7. să intensifice audiență, credibilitatea și eficacitatea conferinței; 8. să vegheze la independență conferinței și a instanțelor sale. Biroul se reunește o dată pe an, pe baza convocării președintelui sau. El tratează orice problemă privind activitățile conferinței. Atunci când apare necesar, biroul poate fi convocat
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
această regiune. Cu toate că au fost introduse unele reforme, starea financiară proastă constituia un obstacol în calea întăririi armatei, care era mai slabă decît cele ale Serbiei sau Bulgariei. Situația aceasta putea fi periculoasă pe viitor. Agitația din armată s-a intensificat și mai mult odată cu îndepărtarea evidentă de obiectivele naționale ale Greciei survenită în 1908, cînd, așa cum am văzut, Bulgaria și-a declarat independența. A fost imediat ridicată chestiunea compensației cuvenite grecilor. În același timp, cretanii au proclamat unirea cu Grecia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În anii '80 și '90 au fost modificate regulamentele electorale austriece, culminînd cu introducerea, în 1907, a votului universal pentru bărbați. După aplicarea acestei reforme, populația slovenă era mai în măsură să exercite o influență politică. Manifestarea sentimentului național se intensifica pe tot cuprinsul imperiului. Neputînd colabora cu partidele conservatoare germane, clericalii sloveni au început să coopereze cu Partidul Croat al Drepturilor. În 1912, prin declarația de la Ljubljana, cele două grupuri au fost de acord să se sprijine reciproc. Nici unul dintre
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și secundare urma să fie limba maternă a elevilor respectivi. Tribunalele locale și nivelurile inferioare ale administrației aveau să respecte reguli asemănătoare. Acest regulament nu a fost însă niciodată transpus cu adevărat în viață. Pe la răscrucea veacului, sentimentele naționale se intensificaseră pe tot cuprinsul regatului. Liderii politici ai tuturor grupurilor considerau fie că țelurile lor nu fuseseră atinse, fie că ele erau slăbite și compromise. O mare nemulțumire era resimțită față de măsurile luate de guvernul maghiar pentru influențarea naționalităților, în special
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și mai opresivă. Scopul administrației maghiare era atragerea de partea ei a cît mai multor indivizi posibil. Sistemul școlar era considerat ca fiind cel mai eficient mijloc de transformare a naționalităților nemaghiare în cetățeni maghiari. Acțiunea de maghiarizare s-a intensificat după 1875, cînd au venit la putere Kálmán Tisza și Partidul Liberal. Noua lege a educației, emisă în 1879, instituia predarea limbii maghiare în toate școlile primare. Profesorilor li se cerea să vorbească fluent această limbă. S-au făcut totodată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
jucat un rol important în organizație și a pregătit pentru tipar manuale școlare. Mișcarea culturală a beneficiat în continuare de sprijinul albanezilor din Italia, Egipt, România, Bulgaria, Constantinopol și Statele Unite. Erau tipărite cărți, iar mîndria și conștiința națională s-au intensificat. S-au înregistrat însă puține progrese în Albania propriu-zisă. Au fost înființate cîteva școli clandestine. În 1887 la Korçë și-a deschis porțile o școală particulară, prima instituție autorizată oficial, dar în 1902 și aceasta a fost închisă. Preferința arătată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se bucure numai de cîțiva ani de relativă liniște și prosperitate, între 1918 și 1940, cînd regiunea a devenit iar scena unor campanii militare majore. Conflictele dintre state și tensiunile sociale, politice, economice și naționale din plan intern se vor intensifica la sfîrșitul anilor '20 din cauza efectelor Marii Depresiuni, cea mai gravă criză economică a lumii occidentale. În perioada imediat următoare războiului, toate statele din Balcani au fost nevoite să facă față unui număr de nu mai puțin de patru probleme
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Pireului. Aici, facilitățile privind locuințele, sistemul sanitar și sursele de apă potabilă erau cu totul necorespunzătoare; populația trăia în cocioabe și mahalale. Era totodată greu de găsit o slujbă în orașe. Cu toate că industrializarea Greciei începuse în timpul lui Trikoupis și se intensificase în perioada interbelică, ea era încă relativ limitată. În 1940, industria asigura 18 % din venitul național și doar 15 % din populație lucra în acest sector. Evident, noii imigranți nu puteau fi absorbiți de acest domeniu, dar o parte dintre ei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu au încercat să influențeze congresul, ele nu au permis totuși ca acesta să-și asume funcții administrative. Între timp, rapoartele de la Paris privind discuțiile asupra teritoriilor albaneze au produs o reacție puternică, iar opoziția față de ocupația italiană s-a intensificat și ea. Un alt congres a fost convocat în ianuarie 1920, de data aceasta la Lushnjë, întrunire care a fost mai reușită. Membrii acestuia au susținut atît menținerea integrității teritoriale albaneze, cît și încetarea prezenței italiene. Un guvern stabil a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
concesii, cum ar fi garantarea unei mai mari libertăți a presei. Acest regim a durat un singur an; un guvern conservator condus de Koço Kota a preluat din nou controlul în noiembrie 1936. În același timp, influența italiană s-a intensificat. Consilierii italieni dețineau acum posturi în administrația civilă, precum și în sectorul militar, și un număr de coloniști italieni se stabiliseră în țară. Dominarea totală a Albaniei rămînea obiectivul final al Italiei. Istoria interbelică a Albaniei nu poate fi comparată cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
convins că sarcina lui de bază era apărarea unității statului pînă la majoratul lui Petru. Drept urmare, cu toate că ezita să introducă modificări constituționale majore, el nu dorea deloc să păstreze intact sistemul autoritar anterior. În plus, criticile la adresa politicii dictatoriale se intensificaseră atît de mult, încît era nevoie de o oarecare relaxare. Maček și alți deținuți politici au fost eliberați. Nu mai exista o supraveghere polițienească și o cenzură atît de stricte. Constituția a fost însă menținută, iar alegerile se desfășurau tot
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
viața de zi cu zi a fost paralizată. În momentul cînd au apărut primele semne că înfrîngerea Axei era inevitabilă, eforturile oficiale și neoficiale de încheiere a unei păci separate cu Puterile Aliate occidentale, care începuseră mai demult, s-au intensificat. Pe toată durata războiului, unii dintre români, care, ca și omologii lor din celelalte țări din tabăra Axei, aveau legături extinse în Europa Occidentală, au încercat să aranjeze semnarea unui armistițiu, concentrîndu-și activitățile în capitalele țărilor neutre. O parte din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]