3,324 matches
-
tale nu te mărginește / nici chiar frumusețea ta.” (L. Blaga, 277), „Simțise în seara aceea neliniștea sfârșitului de martie.” (E. Barbu, 80) Observații: Sensul partitiv îl concretizează, de fapt, regentul. Termenul-atribut este expresia întregului, motiv pentru care în interiorul relației de interdependență, predicatul cu el se acordă în gen și număr: „Nemâncați, o parte din camarazii mei s-au năpustit asupra farfuriilor.” (C.Petrescu, Procust, 371) • a raportului abstract-concret; atributul înscrie într-o direcție concretă conținutul semantic abstract și pluridirecțional al regentului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relații: Vreau (să plec) și trebuie să plec, fenomen sintactic posibil datorită intrării în relație de coordonare a termenilor-centri ai actualizării prin/ân enunțul sintactic. Când termenii care ocupă prima poziție (regent, în relația de dependență: predicat, în relația de interdependență) nu se află înscriși între ei într-o relație sintactică de coordonare, actualizarea planului lor semantic se desfășoară printr-o relație specifică: relația de dublă dependență: Maria - a plecat - neliniștită. Maria, neliniștită, a plecat. În funcție de specificul desfășurării dependenței față de cei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obligatorie. Întrucât termenii implicați în desfășurarea lor nu depind unul de altul, relațiile de coordonare nu dezvoltă funcții sintactice. Termenii pot, însă, actualiza solidar aceeași funcție sintactică dacă își coordonează dependența față de același regent sau dacă intră în relații de interdependență cu un același termen, sau pot extinde câmpul de dezvoltare a funcțiilor sintactice realizate direct de un termen (primul) al relației. În structurarea enunțului în planul expresiei și în plan semantic, deopotrivă, relațiile de coordonare desfășoară două roluri principale: • articulează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de pe mal, trecui Tazlăul de partea cealaltă, mă îmbrăcai iute și mă înfundai în pădure pe urmele domnului Arsene...” (C. Hogaș, 304) Desfășurarea celuilalt rol presupune interferența relației de coordonare cu desfășurarea unei relații de dependență sau a relației de interdependență. Dacă relația de coordonare implică termeni cu dezvoltare propozițională, enunțul se organizează ca frază dezvoltată: „Ce frumos e începutul actului întâi. Pe la sfârșit, însă, el cade, și nu cade fiindcă actorul joacă în urmă cu mai puțin avânt, ci fiindcă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
instituie un raport de echivalență 57 gramaticală 58, raport care anulează dezvoltarea unei ierarhizări sintactice (specifică relației de dependență), asocierea, de pe poziții sintactice identice într-o aceeași unitate funcțional-sintactică (specifică relației de coordonare) sau implicarea lor reciprocă (specifică relației de interdependență). Echivalența este lingvistică, atunci când se situează doar în plan lingvistic, la nivelul conținutului lexical, când termenii relației de apoziție sunt sinonimi 59: „Crudă, adică necoaptă, primește cadouri de la răscopți bogați...” (I.L.Caragiale,III, 177) sau contextuală, când implică planul extralingvistic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Paler) Manifestarea relației de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi]ie în planul expresiei" Fiind o relație de echivalență gramaticală, în (și prin) desfășurarea căreia se produce extinderea unor funcții sintactice rezultând din dezvoltarea altor relații sintactice (interdependență, dependență, incidență), apoziția își manifestă identitatea specifică în planul expresiei prin mărci constante la care se asociază mărci-variabile, în raport de funcția sintactică pe care o actualizează, ca extindere, termenul secund. Constantă în mod absolut este pauza, prin care termenul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcția sintactică reluată de termenul secund: flexiunea și elementele relaționale. Înscrierea lor între modalitățile de manifestare în planul expresiei a relației de apoziție se concretizează prin unele modificări în funcționare. Flexiunea este orientată de acord. Spre deosebire de relațiile de dependență și interdependență, unde se circumscrie numai categoriilor gramaticale de gen, număr și persoană, în relația de apoziție acordul atrage în sfera sa de acțiune și categoria gramaticală a cazului. Acordul în caz, însă, între termenul secund al apoziției și termenul-bază este liber
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice” sunt structuri de gradul II, în sensul că rezultă din modificări la care a fost supusă, din diferite motive, o structură primară; anacolutul, de exemplu, rezultă din întreruperea cursului inițial, „obiectiv”, al unei relații sintactice (cel mai adesea, de interdependență): „Moșneagul, când a văzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi.” (I.Creangă) „Elementele incidente” sunt structuri primare, proprii, de exemplu, vorbirii directe:„Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul, îngâmfat.” (I. Creangă) c. „Fenomenele sintactice” se înscriu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
analiză sintactică, București E.D.P., 1972, pp. 58-103 4. K. Bühler; cf. S. Pușcariu, Limba română, I, 1940, p. 149 ș.u. 5. În lucr. cit., pp. 56-57, S. Stati vorbește de patru relații sintactice: subordonare, coordonare, predicativă (pentru relația de interdependență) și apozițională. Între relațiile de structură, V. Guțu-Romalo (lucr. cit., pp. 36-45) identifică două mari categorii: de dependență și de nondependență. În prima categorie este situată și relația de interdependență (numită și dependență bilaterală), iar cea de a doua categorie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de patru relații sintactice: subordonare, coordonare, predicativă (pentru relația de interdependență) și apozițională. Între relațiile de structură, V. Guțu-Romalo (lucr. cit., pp. 36-45) identifică două mari categorii: de dependență și de nondependență. În prima categorie este situată și relația de interdependență (numită și dependență bilaterală), iar cea de a doua categorie cuprinde relațiile de coordonare și apoziția (numită relație de echivalență). Iorgu Iordan și Vladimir Robu (Limba română contemporană, București, E.D.P. 1978, pp.553-558) grupează diferitele relații sintactice în trei tipuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categorie cuprinde relațiile de coordonare și apoziția (numită relație de echivalență). Iorgu Iordan și Vladimir Robu (Limba română contemporană, București, E.D.P. 1978, pp.553-558) grupează diferitele relații sintactice în trei tipuri principale: nondependență (care include coordonarea și apoziția), dependență și interdependență (în care, în afara relației subiect-predicat, se include și relația de incidență, sub denumirea de relație de interdependență bilaterală mediată). 6. Condiționări identificabile, în interpretarea gramaticală a enunțului, prin testul omiterii (Cf. și V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 38) 7. Același
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
română contemporană, București, E.D.P. 1978, pp.553-558) grupează diferitele relații sintactice în trei tipuri principale: nondependență (care include coordonarea și apoziția), dependență și interdependență (în care, în afara relației subiect-predicat, se include și relația de incidență, sub denumirea de relație de interdependență bilaterală mediată). 6. Condiționări identificabile, în interpretarea gramaticală a enunțului, prin testul omiterii (Cf. și V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 38) 7. Același termen este folosit de S. Pușcariu, Limba română, 1940, p. 156, pentru raportul dintre subiect și predicat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și, în consecință, poate construi predicatul unei propoziții nedependente: „Mai bine ia cornul și sună într-una / Să suni până mor, către cerul senin...” (Șt.Aug. Doinaș) 29. Fapt ce determină pe Marina Rădulescu, art. cit., să înscrie între relațiile de interdependență și unele relații de dependență (verb ¬ complement obligator: direct, indirect). 30. Sintagma este folosită mai ales în gramatica franceză. În Limba română contemporană, București, 1954 (pp. 633 ș.u.), acad. Iorgu Iordan întrebuințează termenul obiect (direct și indirect). 31. Ecat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
topicii opoziției afirmativ-negativ iar absența unuia dintre ei atrage și absența mărcii negative sau afirmative. 49. Pentru alte funcții sintactice realizate prin constituenți sintactici multipli să se vadă capitolul Tipuri structurale din descrierea diverselor funcții sintactice generate de relațiile de interdependență și de dependență. 50. În G.A., II, 733, structurile din această categorie sunt discutate în cadrul coordonării disjunctive. I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 554, vorbesc de o relație de coordonare alternativă ca un caz particular și emfatic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sat la noi.” (I. Creangă), consideră propoziția inițială o subiectivă apozitivă. 61. Cf. V. Guțu-Romalo, lucr. cit., p. 44 RELAȚIA DE INCIDENȚĂ 62. I. Iordan și Vl. Robu. lucr. cit, p. 555, apreciază acest tip de relații ca relații de interdependență bilaterală mediată. Ideea existenței unui raport de incidență, diferit de subordonare și de coordonare apare la Ecat. Alexandrescu, Formă și conținut în structura incidentelor. Natura relațiilor dintre incidență și structurile în care sunt cuprinse, „Comunicări Științifice”, Iași, 1971. Gh.D. Trandafir
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de gramatică a limbii române, Craiova, Scrisul Românesc, 1982, p. 158). 63. Vl. Robu și I. Iordan, lucr. cit., interpretează vocativul ca o poziție sintactică deosebită, adresarea, iar relația dintre vocativ și verb (de obicei la imperativ) o relație de interdependență. Gramaticile limbii italiene consideră vocativul un complement al adresării, care reprezintă însă, o frază completă, concentrată într-un singur cuvânt (cf., de exemplu, A. Ghiselii, C.Casagrande, Lingua e parola, Sansoni, Firenze, 1967). 64. În literatura de specialitate se vorbește
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un cuvânt VLIW de două instrucțiuni Pentru simplitate, cuvântul VLIW cuprinde 2 instrucțiuni care controlează fiecare câte o cale de date. După cum se poate observa în desfășurarea temporală a conținutului cuvântului VLIW, în cazul în care compilatorul nu poate rezolva interdependențele dintre instrucțiuni sau căile de date sunt momentan ocupate, compilatorul poate introduce instrucțiuni nop (no operationă. Exemplu de procesor VLIW este procesorul digital de semnal (DSPĂ Texas Instruments TMS320C67. Procesoarele superscalare Un procesor superscalar este capabil să execute simultan mai
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
compilatorul este responsabil de aceste funcțiuni, la procesoarele superscalare chiar procesorul, prin planificatorul dinamic, după cum se poate observa în figura 2.15. Există totuși limitări în creșterea performanțelor procesoarelor superscalare la creșterea numărului conductelor de instrucțiuni, limitări ce Țin de interdependențele din program: -dependențe de date; -dependențe procedurale; -conflicte de resurse; -dependențe de ieșire; Paralelismul la nivel de procesor O altă abordare în creșterea performanțelor unui microprocesor este utilizarea mai multor nuclee procesor în aceeași capsulă, fiecare cu memoria sa cache
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
de organizare; structura primară, structura secundară, structura terțiară, structura cuaternară. Structura primară reflectă structura chimică de bază a proteinelor, iar celelalte structuri reflectă organizarea spațială, tridimensională a acestora. Aceste nivele de organizare nu se delimitează precis, între ele există o interdependență în cadrul aceleași structuri generale, de ansamblu. 4.3.4.1. Structura primară a proteinelor este structura chimică de bază a moleculelor acestora și se referă la numărul, natura și secvența aminoacizilor în lanțul polipeptidic. Secvența aminoacizilor în lanțul polipeptidic se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
asupra a 163 de CEO, strategi seniori și profesioniști în comunicare oferă cea mai cuprinzătoare și mai riguroasă imagine asupra strategiilor companiilor, a creării lor, a implementării și a impactului succesului sau eșecului acestora. În cadrul studiului, s-a analizat îndeaproape interdependența dintre strategie și comunicare și, mai ales, modul în care comunicarea contribuie la implementarea cu succes a strategiei. În mod asemănător, importanța comunicării în succesul general al inițiativelor strategice a fost unanim semnalată printre respondenții din rândul CEO-lor (90 %), a
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
pedagogică), abisali; 2) Factori biologici: ereditatea, vârsta, sexul, sănătatea mentală; 3) Factori sociali: condiții socio-economice și culturale, condiții educative (familia, școala). în opinia lui M. Bejat (6, p. 64), factorii sociali au o pondere deosebită în creativitate, acționând în strânsă interdependență cu ceilalți factori, , iar trei ani mai târziu, același autor (7) accentua asupra faptului că o condiție necesară, dar nu și suficientă, a creativității, o constituie capacitatea de gândire divergentă și de sinteză, în creativitate implicându-se, însă, și o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
al învățării prin cooperare este acceptarea de către membrii grupului a faptului că ei își pot realiza propriile obiective doar dacă ceilalți membri și le realizează pe ale lor. Faptul că cineva nu poate să reușească fără ceilalți poate fi o interdependență pozitivă care poate fi realizată în diferite moduri în funcție de natura sarcinilor trasate, domeniul ce urmează a fi acoperit și experiența anterioară a elevilor. De exemplu: -Elevii pot fi solicitați să lucreze în cuplu și să pregătească o relatare comună
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
un cuvânt VLIW de două instrucțiuni Pentru simplitate, cuvântul VLIW cuprinde 2 instrucțiuni care controlează fiecare câte o cale de date. După cum se poate observa în desfășurarea temporală a conținutului cuvântului VLIW, în cazul în care compilatorul nu poate rezolva interdependențele dintre instrucțiuni sau căile de date sunt momentan ocupate, compilatorul poate introduce instrucțiuni nop (no operationă. Exemplu de procesor VLIW este procesorul digital de semnal (DSPĂ Texas Instruments TMS320C67. Procesoarele superscalare Un procesor superscalar este capabil să execute simultan mai
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
procesorul, prin planificatorul dinamic, după cum se poate observa în figura 2.15. Figura 2.15 Procesor superscalar cu trei conducte de instrucțiuni Există totuși limitări în creșterea performanțelor procesoarelor superscalare la creșterea numărului conductelor de instrucțiuni, limitări ce Țin de interdependențele din program: dependențe de date; Paralelismul la nivel de procesor O altă abordare în creșterea performanțelor unui microprocesor este utilizarea mai multor nuclee procesor în aceeași capsulă, fiecare cu memoria sa cache de nivel 1 și 2 și cu memorie
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
de organizare; structura primară, structura secundară, structura terțiară, structura cuaternară. Structura primară reflectă structura chimică de bază a proteinelor, iar celelalte structuri reflectă organizarea spațială, tridimensională a acestora. Aceste nivele de organizare nu se delimitează precis, între ele există o interdependență în cadrul aceleași structuri generale, de ansamblu. 4.3.4.1. Structura primară a proteinelor este structura chimică de bază a moleculelor acestora și se referă la numărul, natura și secvența aminoacizilor în lanțul polipeptidic. Secvența aminoacizilor în lanțul polipeptidic se
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]