3,529 matches
-
poziție egalitară și democratică, făcând posibilă apariția unui nou spațiu public. Însă, în acest spațiu public al exprimării opiniei și judecății de valoare cu privire la practica artistică asistăm la o abandonare a pretențiilor evaluative ale esteticii în favoarea unor poziții descriptive și interpretative. Tipurile de critici dominante, cea tehnică, așa-zis instruită, avertizată, și cea poetică, așa-zis subiectivă, impresionistă, combină date despre dimensiunea cognitivă a artei și experiența estetică. Evaluarea poate fi pusă în relație atât cu descrierea proprietăților artistice și experienței
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artă este asemenea unui joc. Având scopul de a descoperi tema "oblică" sau "ascunsă" a lucrării de artă, spectatorul folosește o serie de strategii hermeneutice care impun anumite constrângeri epistemologice activității sale. Însă, alături de identificarea semnificațiilor "ascunse", aceste răspunsuri nonestetice interpretative presupun și discriminarea structurilor latente, ambele acțiuni funcționând drept criterii ale interacțiunii cu arta. Excluderea jocului interpretativ din experiența artei ar face parte din tradiția filosofiei artei care considera că acest gen de experiență ar ține de indiferențierea sau dezinteresul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artă, spectatorul folosește o serie de strategii hermeneutice care impun anumite constrângeri epistemologice activității sale. Însă, alături de identificarea semnificațiilor "ascunse", aceste răspunsuri nonestetice interpretative presupun și discriminarea structurilor latente, ambele acțiuni funcționând drept criterii ale interacțiunii cu arta. Excluderea jocului interpretativ din experiența artei ar face parte din tradiția filosofiei artei care considera că acest gen de experiență ar ține de indiferențierea sau dezinteresul sentimentului de plăcere. În opinia lui Carrol, însă, practica interpretării ar oferi un tip de satisfacție specifică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
indiferențierea sau dezinteresul sentimentului de plăcere. În opinia lui Carrol, însă, practica interpretării ar oferi un tip de satisfacție specifică resimțirii succesului de a fi identificat semnificații ascunse și structuri latente ale operelor de artă. Ca sursă de plăcere, jocul interpretativ ar putea fi astfel integrat autonom în experiența artei, câtă vreme construcția funcțională a unei opere de artă ar permite o diferențiere clară între răspunsurile interpretative artistice și experiențele perceptive estetice. Odată cu evoluția artei de-a lungul timpului și prin
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
semnificații ascunse și structuri latente ale operelor de artă. Ca sursă de plăcere, jocul interpretativ ar putea fi astfel integrat autonom în experiența artei, câtă vreme construcția funcțională a unei opere de artă ar permite o diferențiere clară între răspunsurile interpretative artistice și experiențele perceptive estetice. Odată cu evoluția artei de-a lungul timpului și prin interacțiunea sa cu diferite culturi, experiența artistică ar fi fost examinată printr-o pluralitate de activități, nu doar prin intermediul evaluării estetice și a jocului interpretativ care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
răspunsurile interpretative artistice și experiențele perceptive estetice. Odată cu evoluția artei de-a lungul timpului și prin interacțiunea sa cu diferite culturi, experiența artistică ar fi fost examinată printr-o pluralitate de activități, nu doar prin intermediul evaluării estetice și a jocului interpretativ care, la rândul lor, ar fi fost aplicate diferit de receptorii / lectorii artei. Cu toate acestea, dând ca exemplu interacțiunea interpretativă cu opera de artă, Noël Carroll dorește să pună accent pe ideea că anumite lucrări și practici artistice nu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
experiența artistică ar fi fost examinată printr-o pluralitate de activități, nu doar prin intermediul evaluării estetice și a jocului interpretativ care, la rândul lor, ar fi fost aplicate diferit de receptorii / lectorii artei. Cu toate acestea, dând ca exemplu interacțiunea interpretativă cu opera de artă, Noël Carroll dorește să pună accent pe ideea că anumite lucrări și practici artistice nu sunt create și receptate în raport cu necesitatea unei interacțiuni estetice universale. Sprijinindu-se pe această premisă, Carrol propune o teorie adecvată asupra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Dikovitskaya vorbește despre fondarea a două institute de vară pentru teoria și interpretarea culturii vizuale de către National Endowment for the Humanities, în cadrul Colegiilor Hobart și William Smith (1987) și a Universității din Rochester (1989), unde au fost examinate noi strategii interpretative dezvoltate prin intermediul semioticii, lingvisticii, psihanalizei, feminismului, studiilor queer și teoriei culturale. Ca urmare a activității în cele două institute, au fost publicate două antologii de texte editate de Norman Bryson, Michael Ann Holly și Keith Moxey: Visual Theory: Painting and
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tehnologiile vizuale (de la uleiul picturii la secvențele emisiunilor televizate) ar fi marcată de discrepanța dintre bogăția experienței vizuale în cultura postmodernă și capacitatea de a analiza această observație 100. Înțelegând cultura vizuală ca pe o tactică, din perspectiva unei structuri interpretative fluide, și nu ca pe o disciplină academică câtă vreme are în vedere impactul mediilor vizuale asupra vieții cotidiene -, Nicholas Mirzoeff pune în discuție nevoia de a trata cultura vizuală ca pe un domeniu de studiu preocupat de evenimentele vizuale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în termenii a patru nivele de manifestare a fenomenelor vizuale: în primul rând, la nivelul practicilor semnificative (meaningful practices) se manifestă categoriile vizuale care organizează structurile experienței practice (politice, etice, sociale); în al doilea rând, la nivelul apariției unei problematici interpretative (interpretative problematics), respectiv a unor narațiuni teoretice care pledează pentru diferite "moduri ale privirii", are loc un angajament empiric pentru explorarea sociologiei și politicii ordinii vizuale; în al treilea rând la nivelul formării istorice (historical formation) a teoriilor se ia
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
termenii a patru nivele de manifestare a fenomenelor vizuale: în primul rând, la nivelul practicilor semnificative (meaningful practices) se manifestă categoriile vizuale care organizează structurile experienței practice (politice, etice, sociale); în al doilea rând, la nivelul apariției unei problematici interpretative (interpretative problematics), respectiv a unor narațiuni teoretice care pledează pentru diferite "moduri ale privirii", are loc un angajament empiric pentru explorarea sociologiei și politicii ordinii vizuale; în al treilea rând la nivelul formării istorice (historical formation) a teoriilor se ia în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
social în care "vezi" și "ești văzut". Toate aceste teorii ale culturii vizuale, asociate cu teoriile critice ale culturii, configurează cadrul și structurează conținutul unei teorii post-estetice, interesată de descrierea contextului cultural, de analiza istorică, socială, politică, economică, tehnologică, semiotică, interpretativă etc. și de evaluarea critică și teoretică a reprezentărilor, producțiilor și practicilor culturale și artistice contemporane. 1.7. Studiile vizuale Dezvoltate prin intermediul teoretizărilor și aplicațiilor studiilor culturale și culturii vizuale, studiile vizuale furnizează în permanență material de investigație pentru critica
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și diferite alte studii. Ca atare, cutura vizuală e privită mai curând ca un câmp interdisciplinar, dificil de localizat. Aceasta deoarece, ca nouă disciplină, cultura vizuală s-ar baza pe un set de texte, de obiecte favorite și de metodologii interpretative, adunându-le și asamblându-le dintr-o perspectivă interdisciplinară. Într-unul din textele de referință în prezentarea scopului și caracteristicilor studiilor vizuale, James D. Herbert pune în discuție convenționalitatea desemnării studiilor vizuale ca o disciplină academică care are ca obiect
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artă ca ansamblu unitar de elemente structurate după anumite principii de lucru. Acest gen de critică nu a reușit, însă, să demonstreze cum anume e determinată valoarea lucrării de artă prin analiza structurii formale. La rândul ei, critica de artă interpretativă e preocupată mai curând de alegorizare, prin stabilirea unor noi semnificații care ar putea duce la reconsiderarea unor lucrări istorice din perspectiva unor problematici contemporane. Fiind un gen de critică creativă, critica interpretativă vizează mai curând semnificația lucrării de artă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
formale. La rândul ei, critica de artă interpretativă e preocupată mai curând de alegorizare, prin stabilirea unor noi semnificații care ar putea duce la reconsiderarea unor lucrări istorice din perspectiva unor problematici contemporane. Fiind un gen de critică creativă, critica interpretativă vizează mai curând semnificația lucrării de artă decât calitățile sale estetice. Astfel, semnificația devine criteriu de valoare. Cea mai frecventată formă de critică actuală rămâne însă critica culturală, manifestată din perspectiva unei critici sociale, câtă vreme vizează critica lucrărilor de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
între identificare, care s-ar aplica formelor, culorilor, valorilor, texturilor specifice și localizării acestor calități, și observare, care ar trebui activată în cazul iluziilor formelor, spațiului și gesturilor. Analiza operelor de artă implică mai multe niveluri de intervenție, de la analiza interpretativă, la analiza semiotică și la cea culturală. Astfel, analiza interpretativă ar putea avea în vedere trei tipuri de subtilități, respectiv înțelegerea, explicarea și aplicarea elementelor și faptelor nuanțate la orizontul de investigare și comunicare al interpretului în relație cu cititorii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
specifice și localizării acestor calități, și observare, care ar trebui activată în cazul iluziilor formelor, spațiului și gesturilor. Analiza operelor de artă implică mai multe niveluri de intervenție, de la analiza interpretativă, la analiza semiotică și la cea culturală. Astfel, analiza interpretativă ar putea avea în vedere trei tipuri de subtilități, respectiv înțelegerea, explicarea și aplicarea elementelor și faptelor nuanțate la orizontul de investigare și comunicare al interpretului în relație cu cititorii / ascultătorii lui. Unii critici realizează o distincție între interpretarea și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o distincție între interpretarea și utilizarea unei opere de artă, susținând că, prin utilizarea unei opere de artă, de pildă, se poate scrie biografia unui artist, se poate face tabloul unei societăți ori se poate descrie o mișcare artistică. Analiza interpretativă poate fi fenomenologică, psihanalitică, ideologică etc.; reconstructivă sau deconstructivă. Analiza semiotică abordează lucrarea de artă din perspectivă sintactică, examinând relațiile dintre semne, din perspectivă semantică, investigând relațiile dintre semne și semnificații, și din perspectivă pragmatică, stabilind relațiile dintre semne și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
traducerea percepției vizuale într-o viziune, care e apoi codată într-un limbaj speculativ și de pledoarie; pentru Roberta Smith, a scrie critică de artă presupune indicarea noilor opere apărute; Lawrence Alloway definește critica de artă ca un răspuns descriptiv, interpretativ și evaluativ al artei recente; Clement Greenberg accentuează obligația criticului de artă de a oferi judecăți de valoare; în timp ce Arthur Danto, în acord cu opinia lui Baudelaire, potrivit căruia critica de artă ar trebui să fie parțială, pasionată și politică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și îmbogățirii înțelegerii și aprecierii artei ca fenomen aflat în continuă schimbare 128. Potrivit lui Barrett, critica de artă ar fi în general înțeleasă ca având un ton de judecată și negativitate, deși majoritatea scrierilor de critică ar fi descriptive și interpretative, fiind articulate pe un ton pozitiv. În ceea ce privește descrierea critică, aceasta este în general evaluativă, cititorul putând infera cu ușurință aprobarea ori dezaprobarea criticului. Ca mijloc de acumulare a informațiilor despre lucrarea de artă, descrierea precedă sortării analitice a informației și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Informația descriptivă poate fi "internă", delimitând în general subiectul, mediul și forma lucrării, și "externă", oferind date concrete despre contextul producerii, prezentării și receptării lucrării. De cele mai multe ori, asumarea unei teorii a artei poate influența acțiunea descriptivă (dar și cea interpretativă și evaluativă) a criticului. Ca atare se poate vorbi și despre suprapuneri ale descrierii, interpretării, evaluării și teoretizării, câtă vreme descrierea are de-a face cu fapte, iar toate faptele ar fi dependente de teorie, dar și de interpretare și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ale descrierii, interpretării, evaluării și teoretizării, câtă vreme descrierea are de-a face cu fapte, iar toate faptele ar fi dependente de teorie, dar și de interpretare și evaluare 129. Referitor la interpretarea critică, Barrett oferă un set de principii interpretative care ar facilita înțelegerea, aprecierea și medierea sau întrebuințarea producției artistice în alte contexte. Unul dintre aceste principii susține că operele de artă ar avea calitatea de "a relata despre" ceva (aboutness), solicitând astfel interpretarea. Acest principiu, enunțat atât de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și o tehnică, ca o percepție și o procedură, manifestându-se atunci când, de pildă, un text este dublat de un altul, avându-și originea în comentariu și exegeză. Evocarea critică a acestui aspect metatextual prezintă alegoria ca pe un ornament interpretativ retoric. Cu toate acestea, fiind implicată în rescrierea unui text / povestirea unei imagini în termenii semnificațiilor sale figurative, alegoria devine modelul descriptiv al structurii interne a unei opere. Apropriindu-și un anumit imaginar, alegoria operează prin interpretarea semnificațiilor culturale, creând astfel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de la asumarea tezei potrivit căreia arta conceptuală a fost o mișcare critică semnificativă în dezvoltarea artei moderne, Charles Harrison pune problema schimbării criteriilor de judecare a artei în funcție de schimbările din practica artei. Criteriile evaluative sunt elaborate în procesul lecturii critice, interpretative, și sunt recunoscute în forma diferenței lor față de acele principii ale judecării care au devenit dogmatice, birocratice ori, pur și simplu, ineficiente. Harrison atrage atenția asupra a două obiective ale artei conceptuale cărora le asociază instrumentele potrivite de analiză. Astfel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
În aceste condiții, dacă în secolul al XVIII-lea judecata critică presupunea identificarea și aprecierea calităților estetice ale operelor prin activarea judecății de gust, în secolul al XXI-lea atitudinea și poziția critică se aplică conținutului operelor abordate prin intermediul judecății interpretative. Astfel, de pildă, căutarea "sensului" înlocuiește aprecierea "frumosului". Această conjugare a polului evaluativ cu cel hermeneutic în actul critic ridică problema raportului dintre estetică și critica de artă. Depășirea interesului pentru estetică, respectiv a limitării aprecierii artei doar în funcție de situația
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]