5,236 matches
-
cu acceptarea compromisurilor inerente, în perioada totalitară românească. Trimiterile la tarele epocii vizează câteva aspecte caracteristice, printre ele presiunile exercitate asupra oamenilor pentru a accepta colaborarea cu Securitatea. Culegerea de povestiri și eseuri Peregrinări (1997) și volumul de miniaturi literare intitulat Pe urmele altora (1997) cuprind o serie de meditații privind literatura, arta, cultura, dar și societatea contemporană. Singurătatea alergătorului de cursă scurtă (2003), roman compus ca un colaj de scrisori, articole, reflecții, reprezintă totuși o narațiune bine închegată, a cărei
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
, revistă apărută la Lugoj, lunar, de la 1 ianuarie 1928 până la 15 aprilie 1932, cu unele numere duble sau triple; de la numărul 1-2/1930 publicația se intitulează „Seminicul”. Redactor-șef: Aurel E. Peteanu. Într-un Cuvânt înainte se spune că menirea revistei „e să strângă toate forțele culturale românești din această provincie și să le armonizeze în acorduri de muncă devotată, cinstită, răbdătoare și conștiincioasă”. Consecventă cu
SEMENICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289613_a_290942]
-
în 1914. Devine student la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1916, din cauza războiului, își întrerupe studiile, pe care le va termina la Iași în 1918. Debutase în 1911, revista „Freamătul” din Tecuci, cu o încercare dramatică intitulată Pe nemâncate, semnată Pamfil Popescu-Șeicaru. Continuă să publice aici cronici și recenzii literare, cum va face și la „Răsăritul” (unde ține în 1913 rubrica „Săptămâna literară”), la „Junimea literară”, „Lumina literară”, „Văpaia”, „Ramuri”, „Doina”, „Lumina” (Craiova), „Steagul” și „România viitoare
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
mediu, ambianță, climat familial, în conjuncție cu înregistrarea meticuloasă de mișcări psihice elementare, de simțăminte embrionare, determină și caracterul romanului Cumpărătorii (1985), al cărui titlu, iarăși, nu îi acoperă conținutul și nu îi rezumă sensul. Mai adecvat ar putea fi intitulat O viață, cu toate că biografia derulată aici, discontinuu, nu seamănă câtuși de puțin cu acelea din Une vie de Maupassant și Una vita de Italo Svevo. Dorina, personajul feminin principal, e un suflet oarecare, o fată de la țară, cu studii medii
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
, publicație apărută la Calafat, lunar, din aprilie 1922 până în decembrie 1924, sub îngrijirea Societății Căminul Cultural. Colectivul redacțional, consemnat în numărul 9/1923, este alcătuit din Constantin V. Gerota, G. Ștefanovici, A. Tănase-Măceș, Petre Al. Theodorescu. În articolul-program, intitulat Gândul nostru, este mărturisită intenția redactorilor de a contribui la trezirea conștiinței culturale. Rubrici: „Însemnări”, „Revista revistelor”. În S. se includ în sumar versuri de Radu Gyr, Zaharia Stancu, Traian Demetrescu, Al. Iacobescu, Radu Daniel, Gr. Vêja, Dem. Bassarabeanu, George
SLOVE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289726_a_291055]
-
următoarele romane de exprimarea nudă a faptelor, astfel încât Lumină târzie (1974) și Popasul (1975) constituie adevărate mostre de proză „limpede”, de realitate recuperată „fotografic”. Drumețul fără toiag (1977) și Rădăcinile casei (1978) fac parte din proiectul unui ambițios ciclu romanesc intitulat Ispășirile Severinilor. Dacă primul se axează pe destinul de victimă al unui tânăr nevinovat, acuzat de crimă, celălalt pledează patetic pentru salvarea „rădăcinilor”, în pofida tuturor vicisitudinilor. Pendularea ambiguă între gând și faptă, interferarea conștientului cu subconștientul creează, în final, impresia
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
SCÂNTEIA, publicație apărută la Iași, bilunar, din 3 martie până la 5 octombrie 1919, având subtitlul „Revistă literară, artistică, distractivă”, care de la numărul 3 devine „Literară, artistică, socială”. Director: B. Gr. Verpier. Articolul-program, intitulat Cuvântul nostru și semnat Direcțiunea, afirmă: „Scopul nostru principal este încurajarea tinerelor talente, adică a acelora cari, deși lipsiți de cultura «reglementară», ce li se cere pentru a se putea numi scriitori sau publiciști, deși n-au urmat cursuri speciale
SCANTEIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289532_a_290861]
-
interesul profesional, cultural și informativ al publicației. Alături de oglindirea „chestiunilor care interesează viața și nevoile slujbașilor drumului de fier”, hebdomadarul năzuiește să obțină „colaborarea celor mai distinse pene din toate domeniile de activitate: științifică, economică, socială și literară”. Rubricile se intitulează „De la inimă la inimă”, „Litere, muzică, teatru, arte”, „Cronica turistică”. În prima serie sunt incluse, în genere, texte selectate din opera unor autori ca V. Alecsandri, Al. Macedonski, Al. Vlahuță, George Coșbuc, Demostene Botez, Octavian Goga, Victor Eftimiu. Poeții revistei
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
un fragment din romanul Copilul cu trei degete de aur și povestirea Logodna lui Zenobie), alți autori de schițe și scurte povestiri fiind Alice Sturdza și Constantin Ștefănescu (sub pseudonimul Costin Fulga). Lui Mihai Tican-Rumano îi apar, în foileton, însemnările intitulate Pe drumuri africane. Printre editorialiști se numără și Tudor Arghezi, alături de el figurând, în aceeași pagină întâi, Constantin Bacalbașa sau Romulus Dianu. Articolul-program al celei de-a doua serii, Reapărem, semnat cu numele revistei, subliniază unitatea de preocupări a inițiatorilor
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
, publicație apărută la Iași, săptămânal, între 29 august 1933 și 30 mai 1934. Director: H. Burileanu-Grancea. De la numărul 30/1934, când se consemnează, în antet, seria a doua, subtitlul „Ziar popular independent” devine „Politic, social, artistic, cultural”. Articolul-program, intitulat Cronica, vorbește despre caracterul eclectic al gazetei, lipsită „de orice program mai de înainte stabilit și totdeauna dat uitării”, hebdomadarul propunându-și să fie în primul rând „o oglindă fidelă” a vieții sociale și culturale din capitala Moldovei. Ceea ce și
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
ziarului, care găzduiește, rând pe rând, rubricile „Literatura-Arta”, „Cultura”, „Cultura poporului”. Aici pot fi găsite articole nesemnate, precum Romanul sovietic, în care se admite, cu citate din Lenin, doctrina realismului socialist, ori de genul celui semnat de Cicerone Theodorescu și intitulat De la „turnul de fildeș” la „atelierul scriitorului”. Totuși, asemenea intervenții sau atitudinile programatice de pe aceeași poziție nu dețin întru totul întâietatea. T.p. publică și multe texte de calitate: poeme de Magda Isanos (Aștept anul unu, Munții lumii, pe inima mea
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
și își precizează atribuțiile: redactor-șef este Mircea Tomuș, iar ca secretar general de redacție figurează Titu Popescu. De altfel, exceptându-l pe Mircea Tomuș, redacția își va schimba adesea componența până în 1990. Primul număr se deschide cu un program intitulat Lângă inima țării, unde, pe lângă obișnuitul tribut ideologic plătit vremii, sunt focalizate două obiective: ancorarea în actualitate (seria nouă „nu apare numai pentru a continua pur și simplu o tradiție, ci [...] pentru a se înscrie pe orbita actualității”) și promovarea
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
1980-1989 Mircea Anghelescu. Acestor compartimente li se adaugă și două rubrici „de frontieră”: „Album sentimental” (inițial cuprinzând evocări ale Sibiului, apoi fragmente confesive pur și simplu) și „Patrimoniu documentar” (cu unele restituiri importante, cum ar fi conferința lui V. Voiculescu intitulată Poezia tradiționalistă, publicată în numărul 7/1972). Astfel încât, cu toate compromisurile ideologice (uneori penibile), T. a reușit să devină nu numai o publicație reprezentativă pentru zona sibiană, ci o revistă culturală competitivă la nivel național. Începând cu numărul 3/1990
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
joc combinatoriu pe care îl declanșează forțe misterioase și atotputernice precum coincidența sau hazardul, carnavalul amețitor al măștilor cuprinse în acest fluid spectacular”. Cea mai ambițioasă întreprindere a lui T. e însă Romanul romanului românesc (I-II, 1999-2000). Primul volum, intitulat În căutarea personajului, urmărește să configureze o istorie a genului în literatura română, de la origini până la cel de-al doilea război mondial. Deși materia este dispusă în funcție de texte și nu de paradigme, criticul descoperă totuși două linii evolutive: romanul construit
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
care Mântuitorul apare ca un Hristos rustic. Procedând astfel el însuși, Nichifor Crainic înfățișează în lirica sa România ca o „țară de peste veac”, „Țara lui Lerui-Ler”, străjuită de „săbiile duhului”, străbătută de o corabie îngerească. Una din poeziile lui se intitulează Iisus prin grâu și evocă un cunoscut moment evanghelic. Cristalizată în publicistica lui Nichifor Crainic, ideologia „Gândirii” are câteva principii configurative în eseistica premergătoare apariției articolului-program Sensul tradiției, texte semnate de Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru, G. M. Ivanov și mai
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Un lup văzut printr-o lupă (1945), tipărește, singur, Vision dans le cristal. Oniromancie obsessionnelle et neuf graphomanies entoptiques (1945), Le Profil navigable. Négation concrète de la peinture (1945) și, din nou cu Gherasim Luca, trimite un „mesaj” mișcării suprarealiste internaționale, intitulat Dialectique de la dialectique (1945). Mai publică La Connaissance des temps (1946), Le Plaisir de flotter. Rêves et délires (1947), Le Même du même (1947), iar împreună cu Gherasim Luca semnează Les Orgies des Quanta. Trente-trois cubomanies non-oedipiennes (1946) ori cu tot
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
care crede că „scriitorul de azi se îndreaptă mai mult către viața oamenilor mărunți și năpăstuiți. Pentru că oamenii aceștia vor moșteni împărăția cerului și a pământului”. Articolul, în esența lui un text teoretic care motivează social apariția literaturii proletare, se intitulează chiar Artiștii proletari. Fiind un periodic esențialmente politic, în ciuda promisiunii că „orice talent înăbușit în domeniul literaturii umanitariste poate să respire larg în coloanele sale”, U. nu publică decât o nuvelă (sau un început de roman) în foileton, Lelița. Povestea
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
imitație servilă) cu orientări ale extremei modernități înregistrate pe plan mondial. Animator, alături de Leonid Dimov, al onirismului estetic sau structural, lider al grupului oniric, Ț. i-a conturat teoretic, cu limpezime, în intervalul 1966-1970, estetica într-o serie de articole intitulate În căutarea unei definiții și apărute în „Luceafărul”, în alte comentarii sau mici eseuri în reviste culturale, la masa rotundă publicată de „Amfiteatru” în noiembrie 1968, unde dialoghează cu Leonid Dimov, Daniel Turcea și Laurențiu Ulici. Onirismul estetic, explica el
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
la București, săptămânal, între 3 iunie 1925 și 20 decembrie 1930; continuă până în 1948. Inițial nu este menționată nici conducerea, nici colectivul redacțional. Dintr-un anunț de familie din numărul 7/1929 reiese că prim-redactor este Teodor Castrișanu. Articolul-program, intitulat Către părinți și copii, aparține lui Stelian Popescu, patronul trustului de presă: „Alături de ziarul pentru cei mari am hotărât să tipăresc pentru copiii lor ziarul care să răspundă nevoii adânc simțite a unei asemenea publicații”. Revista conține versuri, schițe, snoave
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]
-
ține în 1954), ca parte componentă a Uniunii Scriitorilor din URSS și moștenitoare a Uniunii Scriitorilor Sovietici din Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, fondată în 1934, în urma desființării, printr-o hotărâre din 23 aprilie 1932 a CC al PC(b) (intitulată Despre restructurarea organizațiilor literare și artistice), a Asociației Scriitorilor Transnistreni Răsăritul, creată în 1928; organizația a fost subordonată administrativ, în 1940, Uniunii Scriitorilor din RSS Ucraineană. Uniunea din RSS Moldovenească trebuia să se conformeze direcției ideologice generale, care prevedea „participarea
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
un potop și-o pară”, cu precizarea că se citează dintr-un cântec popular basarabean. Este povestea asasinatului moral săvârșit de mareea roșie asupra individului, în esență a intelectualului, decis să-și apere cu eforturi suprafirești identitatea. Pentru a-și intitula romanul următor, editat în 2000, U. reia propriul model: sintagma de pe copertă, Strigă acum..., aleasă din cartea biblică Iov, se continuă în interior: „Dacă este cineva să te audă”. Cu cel de-al patrulea roman, Conversație pe Titanic (2001), genul
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
în care Mihail Negru urmărește atent meandrele vieții sociale și politice. Între 1927 și 1929 Camil Petrescu va fi autorul unor „tablete”. Le urmează Sanda I. Matei, autoare a unor succinte și acide notații cu caracter social, mai ales feminist, intitulate „Crâmpeie” (1929-1931), Adrian Maniu, care în 1932 preia rubrica „În fiecare zi” a lui Cecropide, transformând-o în punct de atracție al ziarului, și Keops (pseudonim care îl ascunde pe umoristul și omul de teatru Nicolae Vlădoianu), ale cărui schițe
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, G. Călinescu, E. Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu ș.a.). În anul 1927 anunța ca având „în curs de apariție” la editura revistei „Viața literară” un Caiet contemporan cu „siluete polemice” și trei volume intitulate De vorbă cu scriitorii noștri, din care, cu o întârziere de patru decenii, pare-se că s-au articulat cele două cărți ce adună o parte din prodigioasa activitate a gazetarului literar. SCRIERI: Caravanele tăcerii, cu ilustrații de Victor Feodorov
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
confortul marilor așezări urbane și relevă apelul la instrumentarul unei anumite „mistici” a devotamentului profesional, al „cultului muncii” recomandat în perioada comunistă. Anumite procedee ziaristice devenite clișee și demonetizate de utilizări schematice, neinspirate, sunt preluate cu moderație. În masivul memorial intitulat Zece porți chinezești (reeditat într-o versiune adăugită în 2001), autorul adună textele ce cuprind impresii prilejuite de o călătorie în China - susținute de o documentare livrescă și impregnate de sensibilitate -, articulând un lung reportaj, pe alocuri cvasieseistic. Impresionează bogăția
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
sensuri în poezia de azi V. încercând să explice „cine este și mai ales cine a rămas în poezia de după fundamentala ruptură din anii ’80 - ’90”. Structurate în aceeași manieră ca și în cartea dedicată prozei, articolele cuprinse aici se intitulează Antologia poeziei române în secolul XX în viziunea și traducerea lui Marco Cugno, Antologia critică a lirismului bucovinean, Antologia poeților bănățeni, dar au în vedere și pe Constantin Abăluță, Ruxandra Cesereanu, Aura Christi, Ștefan Aug. Doinaș, Marius Ianuș, Dan Laurențiu
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]