6,103 matches
-
subscalele suportului social perceput. Între orientarea religioasă extrinsecă și scala suportului social perceput nu există valori semnificative, ceea ce scoate în evidență încă odată că în privința religiozității la angajații DGASPC Caraș-Severin, religiozitatea este legată în mare măsură de o orientare religioasă intrinsecă. Prin urmare, toate aceste tendințe ne îndreptățesc să conchidem că ipoteza nr. 4 (I4) se confirmă parțial. Ipoteza nr. 5 (I5) În urma realizării unui model de regresie logistică, se poate remarca faptul că o serie de modele explicative de variabile
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
relația cu "celălalt semnificativ", măsurate cu ajutorul Scalei de evaluare a suportului social perceput (Dahlem, Zimet și Farley). Premisa ipotetică pe care, susținută și de alte studii de specialitate (de la Allport și Roos) este aceea că o orientare religioasă consistentă, preponderent intrinsecă, generează un comportament social mai angajant și responsabil. Nu întâmplător în România avem o prezență a religiei în spațiul public, pentru că mulți din cei ce se declară religioși, avem de a face cu fenomenul religios la nivel de individ valorificat
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
comportament social mai angajant și responsabil. Nu întâmplător în România avem o prezență a religiei în spațiul public, pentru că mulți din cei ce se declară religioși, avem de a face cu fenomenul religios la nivel de individ valorificat în formă intrinsecă, ceea ce dovedește faptul că românii dau dovadă de un angajament în viața religioasă care îi marchează acestuia aproape întreaga activitate. Studiul nostru confirmă această tendință și pe un eșantion românesc, întrucât scorurile foarte ridicate la orientare religioasă globală (0.29
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dovedește faptul că românii dau dovadă de un angajament în viața religioasă care îi marchează acestuia aproape întreaga activitate. Studiul nostru confirmă această tendință și pe un eșantion românesc, întrucât scorurile foarte ridicate la orientare religioasă globală (0.29), cea intrinsecă (3.53) și cea extrinsecă (3.24) precum și predominanța orientării religioase intrinseci înfățișează împreună un profil sociologic majoritar predispus la implicare socială. Posibil ca aceasta să fie și explicația prin care vedem că în România, comparativ cu alte state ale
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
care îi marchează acestuia aproape întreaga activitate. Studiul nostru confirmă această tendință și pe un eșantion românesc, întrucât scorurile foarte ridicate la orientare religioasă globală (0.29), cea intrinsecă (3.53) și cea extrinsecă (3.24) precum și predominanța orientării religioase intrinseci înfățișează împreună un profil sociologic majoritar predispus la implicare socială. Posibil ca aceasta să fie și explicația prin care vedem că în România, comparativ cu alte state ale Uniunii Europene găsim o implicare mai puternică a Bisericii în instituțiile statului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
angajaților DGASPC Căraș-Severin spre celălalt aflat în dificultate. (I3). Analiza relației dintre orientarea religioasă și implicarea comunitară nonformală semnalează rolul de prim plan jucat de internalizarea valorilor religioase și a exigențelor etice care provin din practica religioasă proprii orientării religioase intrinseci. Astfel, corelația statistic semnificativă dintre orientarea religioasă intrinsecă și implicarea comunitară nonformală (r=0.271; p<0.01) ilustrează cum sporirea angajamentului comunitar se realizează doar pentru subiecții care se raportează la religie ca la o experiență personală hotărâtoare, asimilată
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
I3). Analiza relației dintre orientarea religioasă și implicarea comunitară nonformală semnalează rolul de prim plan jucat de internalizarea valorilor religioase și a exigențelor etice care provin din practica religioasă proprii orientării religioase intrinseci. Astfel, corelația statistic semnificativă dintre orientarea religioasă intrinsecă și implicarea comunitară nonformală (r=0.271; p<0.01) ilustrează cum sporirea angajamentului comunitar se realizează doar pentru subiecții care se raportează la religie ca la o experiență personală hotărâtoare, asimilată organic și nu prin puterea unor determinări externe
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
etc.). Un lucru de altfel extrem de important în problema religiozității. Ipoteza 3 Orientarea religioasă se află în relație cu implicarea comunitară nonformală, se confirmă parțial. Așa cum am arătat ceva mai sus ea se confirmă datorită corelației existente între orientarea religioasă intrinsecă și implicarea comunitară nonformală, ceea ce scoate în evidență că religiozitatea la angajații DGASCP Caraș-Severin este una axată pe o practică personală, pe un crez interior, pe ceva care nu este direcționat din afară. În momentul în care vorbim de o
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mult de acceptul poate indirect al angajaților, care dețin aceste valori la nivel organic, nu oferite prin anumite determinări externe, venite din exterior. (I4). Rezultatele obținute ilustrează și în registrul relației dintre suportul social perceput și orientarea religioasă cum caracterul intrinsec al celei din urmă este singurul care se află în relație cu deschiderea față de "celalalt semnificativ" (r=0.341; p<0.01), ceea ce susține odată în plus rolul decisiv pe care-l joacă asimilarea profundă și autentică a prescripțiilor religioase
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
atât pentru nevoi spirituale, cât și pentru alte cerințe) nu vine numai pe fondul dorinței Bisericii de a nu lipsi din spațiul public din România, ci vine și dintr-o predispoziție chiar a angajaților spre valorile religioase care sunt cuprinse intrinsec la subiecții cercetării noastre. Lotul de subiecți analizați se dovedește a fi puternic impregnat spre orientarea religioasă intrinsecă ca sursă a comportamentului social generos față de cel "aflat în nevoie". (I5). Pentru a aprofunda lămurirea tendințelor prezentate anterior, am efectuat o
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
nu lipsi din spațiul public din România, ci vine și dintr-o predispoziție chiar a angajaților spre valorile religioase care sunt cuprinse intrinsec la subiecții cercetării noastre. Lotul de subiecți analizați se dovedește a fi puternic impregnat spre orientarea religioasă intrinsecă ca sursă a comportamentului social generos față de cel "aflat în nevoie". (I5). Pentru a aprofunda lămurirea tendințelor prezentate anterior, am efectuat o regresie ierarhică, construind trei modele consecutive, care înfățișează puterea de predicție a variabilelor religioase și relaționale în explicarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
nivel de instituție, adică la angajații unei organizații, totuși cercetarea noastră, sigur, realizată într-un cadrul mai restrâns doar în cadrul DGASPC Caraș-Severin, scoate în evidență nu doar existența la nivel de angajat a valorilor religioase, ci chiar într-o formă intrinsecă, ceea ce semnifică că valorile religioase la nivel individual nu sunt determinate masiv de factori exteriori, ci au o valoare la nivel de persoană, fiind organic așezate în viața subecților noștri care au participat la cercetarea efectuată de către noi. În concluzie
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
național. Toată cercetarea realizată la nivel teritorial s-a focalizat pe evaluarea orientării religioase la angajații unei instituții DGASPC, spre a vedea, într-o oarecare măsură, "acceptul" cu privire la relația DGASPC-Biserică și dacă orientarea religioasă a angajaților este una extrinsecă sau intrinsecă. A fost foarte importantă cercetarea efectuată la nivel teritorial, pentru că ea a dovedit că orientarea religioasă în corelație cu implicarea comunitară nonformală, dovedește existența la angajații DGASPC CS (de la "celălalt semnificativ") o orientare religioasă intrinsecă. Activitățile oferite în sprijinul celuilalt
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
angajaților este una extrinsecă sau intrinsecă. A fost foarte importantă cercetarea efectuată la nivel teritorial, pentru că ea a dovedit că orientarea religioasă în corelație cu implicarea comunitară nonformală, dovedește existența la angajații DGASPC CS (de la "celălalt semnificativ") o orientare religioasă intrinsecă. Activitățile oferite în sprijinul celuilalt aflat în nevoie din partea angajaților DGASPC CS în afara orelor de muncă este un lucru care se derulează ca stare interioară, ca ceva care pleacă din interior, fără a fi influențat din exterior. Corelând cele două
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în instituții pe care românii i-o acordă. Vedem, de asemenea, că legătura dintre Biserică și DGASPC nu este una doar interinstituțională, ci la o asemenea legătură participă și angajații instituțiilor de protecția copilului a căror orientare religioasă este una intrinsecă, adică, am spune, una organică, ei nefiind religioși datorită unor influențe exterioare, ci datorită unui crez dezvoltat în interior. Biserica are un rol în societatea românească, iar acest aspect posibil să fie dat și de faptul că România după anul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
spațiul virtual? Poate fi experiența religioasă una exclusiv textuală (așa cum se prezintă ea în majoritatea comunităților din spațiul virtual, cu excepția celor din lumile virtuale 3D)? În creștinism (și nu numai), relația dintre experiențele religioase și textul scris sau cuvânt este intrinsecă. "Multe dintre cele mai remarcabile momente din istoria religiei sunt la întâlnirea dintre om și cuvinte" (Robinson-Neal, 2008). Mai mult, istoria Bisericii creștine este aceea a descifrării și interpretării Cuvântului sacru, Biblia, ca revelație a lui Dumnezeu. Divinitatea întrupată este
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunității sau în buletinul ei informativ. Cei care au accesat pagina web au putut răspunde la chestionar numai după bifarea acordului de participare la cercetare. Această metodă de recrutare a subiecților are avantajul de a obține informații de la persoane motivate intrinsec să participe la cercetare, ceea ce constituie un avantaj major în contextul ratei extrem de scăzute a răspunsurilor la studiile online. De exemplu, un studiu cu privire la influența închinării virtuale asupra experienței închinării în spațiul real, realizat de Robinson-Neal (2008) și care a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
coerență reapariția literaturii românești în urma destalinizării, evoluția culturii și a intelectualității, implicarea conștientă în problemele României și a românilor, restabilirea memoriei, opreliștile Securității și ale cenzurii, rezistența prin cultură în fața totalitarismului și a tot ceea ce presupune el, considerațiile despre valoarea intrinsecă a literaturii în contextul trezirii conștiințelor și, în deosebi, munca în folosul criticii de întâmpinare. Pentru a înțelege mai bine sursa înverșunării pe calea undelor a Monicăi Lovinescu, am investigat trecutul aflat sub semnul colaborării, rezistenței, compromisului, opresiunii și totalitarismului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
agendelor lovinesciene: "Lovinescu notează în agendele sale informații privitoare la desfășurarea Cenaclului Sburătorul cu scopul de a le folosi într-o zi în alt tip de literatură; nu se gândește să publice însemnările intime și nu pune preț pe valoarea intrinsecă a jurnalului; nu are, în consecință, conștiința unui diarist și, în mod sigur, nu crede în valoarea estetică a jurnalului intim. Oricum, în critica lui nu face caz de acest gen"385. Monica Lovinescu, în schimb, are convingerea că jurnalele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ce merg de la imagine la noțiune, de la acțiune la gândire, de la empiric la științific etc.”; - învățarea generează schimbări în plan cognitiv, atitudinal, acțional, soldate cu „beneficii interne” precum: acte de înțelegere, scheme logice de memorare, strategii de gândire, motivație intrinsecă pentru activitate, stil creativ în abordarea sarcinilor - învățarea ca produs - un ansamblu de rezultate exprimate în termeni de cunoștințe, noțiuni, idei, norme, priceperi, capacități, strategii cognitive, comportamentale, atitudini etc.; - ele au un caracter relativ stabil, îi „aparțin” elevului și evidențiază
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
mai multe planuri (Radu, I. T., 2000): - elevul are rolul de subiect al acțiunii pedagogice, de participant la propria sa formare; - îi ajută pe elevi să aprecieze rezultatele obținute și să înțeleagă eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite; - cultivă motivația intrinsecă față de învățătură și atitudinea pozitivă, responsabilă a elevilor față de propria activitate. PREDARE Modalitățile prin care se formează capacitatea de autoevaluare sunt (apud Frăsineanu, E., 2003, p. 278, Ștefănescu, C., 2005, p. 190): - autocorectarea sau corectarea reciprocă - implică depistarea lacunelor proprii
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
comunicarea artistică, formă specifică de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară) sau scrisă (literatura cultă). Toate aceste forme de comunicare sunt însă dublu determinate de factori intrinseci/structurali și de factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etc.), ca discurs descriptiv (detaliind, de pildă, rezultatele unui studiu de caz/ale unui experiment etc.) sau chiar narativ (dacă referința/exemplificarea vizează un eveniment semnificativ din istorie/din existența unei personalități/din viața personală). Tot astfel, componenta informativă este intrinsecă unei argumentări sau unei demonstrații științifice, unei descrieri obiective. În textul narativ, de asemenea, poate fi inserată o pauză descriptivă etc. 3. STILUL. STILURI SUPRAINDIVIDUALE, STILURI INDIVIDUALE Stilul (lat. stylus - condei, compoziție) reprezintă modul în care emițătorul utilizează mijloacele lingvistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scrierea cu majusculă numai la începutul unui enunț (în majoritatea poeziilor lui L. Blaga sau N. Stănescu, de pildă) ori prin renunțarea completă la majusculă (în multe dintre poeziile avangardiste și postmoderniste). Ca unitate semnificativă („conținutul textului, adică universul lui intrinsec și fictiv, inexistent înaintea și în afara formei proprii“ - N. Manolescu), poezia se structurează în secvențe poetice, grupând logic un șir de imagini prin care se exprimă o idee poetică. O secvență poetică poate coincide cu o strofă (prozodia modernă apelează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eu - tu - altul - ceilalți, precum în Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie de Simona Popescu. 3.4.4. Particularități ale limbajului poetic Lumea ideatică, sonoră și ritmică a poeziei se alcătuiește întrun limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării, organizarea formală specifică (principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se realizează prin strategii discursive, precum simbolizarea, totalizarea (actul semnificării se realizează prin întregul context stilistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]