6,649 matches
-
stimulului, multiplicate progresiv. Subiecții au sarcina să descrie ce au vizionat și sunt încurajați să își împărtășească impresiile chiar dacă nu s-au decis asupra naturii obiectului. Ipoteza acestui test este că indivizii creativi sunt deseori receptivi la impresii, opțiuni și intuiții și e frecvent întâlnită în teoriile creativității (vezi Martindale, Anderson, Moore și West, 1996). Stimulii și perioadele de expunere sunt manipulate prin intermediul CFT. Smith a observat că indivizii care își formează impresii în timpul CFT (mai ales ca reacție în timpul prezentării
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și nu imediat, după cum susțin teoriile gestaltiste și ale insight-ului; se presupune că performanțele creative corespund unui nivel optim de cunoștințe; un nivel superior poate influența negativ creativitatea; imagistica poate fi manipulată în scopul augmentării creativității ideilor și invențiilor ulterioare; intuiția se manifestă cu fidelitate atât în cazul sarcinilor verbale; cât și nonverbale. Oamenii percep informațiile coerente (Bowers et al., 1990), au sentimentul clar al cunoașterii (Jausovec, 1989; Metcalfe, 1986) și uneori ajung soluții sau descoperiri pornind de la informații parțiale (Baker-Sennett
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cunoașterii (Jausovec, 1989; Metcalfe, 1986) și uneori ajung soluții sau descoperiri pornind de la informații parțiale (Baker-Sennett și Ceci, 1996); indivizii creativi sunt receptivi la interpretări subiective și la semnale interne, subliminale sau preconștiente, precum și la informații preverbale - care pot corespunde intuiției, sentimentului de cunoaștere și salturilor asociaționale; persoanele creative sunt capabile să își controleze cu rapiditate stările alfa. (Martindale et al., 1996); se consideră că gândirea creativă este corelată cu distributivitatea superioară a atenției, care poate fi influențată de nivelul de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în cazul (tuturor) efectelor creației; creativitatea și generalizarea performanțelor diferă în funcție de tipul de problemă. Cele mai relevante studii experimentale au ca subiect geneza perceptivă (Smith, 1990; Smith și Van der Meer, în publicații periodice), formele preinventive (Finke, în publicații periodice), intuiția (Bowers et al., 1990) și afectivitatea (Jausovec, 1989; Jausovec și Bakracevic, 1995; Metcalfe, 1985). Dacă în cercetările experimentale enumerate ar exista un bias cu privire la orice aspect al fenomenului creativ, el ar implica procesele preconștiente, preverbale și afective. Între rezultatele experimentale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
astfel de imunizare presupune dezbateri și o modelare care să ne releve modul cum putem să ne „distanțăm de efectele posibile ale recompensei” și să ne concentrăm asupra motivelor intrinseci (Hennessey și Zbikowski, 1993, p. 297); cercetările experimentale ale insight-ului (intuiției) sunt oarecum compatibile cu studiile de caz descrise de Gruber (1988; vezi și Davis et al., în publicații periodice; Wallace și Gruber, 1989) și cu simulările computerizate (vezi Holmes, 1996). Evaluarea descoperirilor semnificative în istorie întreprinsă de Gruber (1981), de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au propus bine cunoscuta distincție între gândul „reproductiv” și cel „productiv”. Primul, care depinde de reproducerea comportamentelor precedente ce au avut succes, implică păstrarea vechilor obiceiuri în gândire și eșuează atunci când se cere ceva complet nou. Gândul productiv este baza intuiției și a noutății reale în gândire. Problema crucială pentru cel care gândește productiv sau intuitiv este capacitatea de a folosi la un nivel general experiența acumulată, rămânând, în același timp, capabil să trateze orice problemă nouă în termeni proprii. Astfel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
comparativ-selectivă, care lega atomul de sistemul solar. Modelul hidraulic al minții, elaborat de Freud, se bazează și el pe o perspectivă comparativ-selectivă. Sternberg și Davidson (1982; vezi și Davidson, 1986, 1995; Davidson și Sternberg, 1984) au testat această teorie a intuiției în numeroase studii, dintre care unul se bazează pe probleme de intuiție matematică (de exemplu, „Dacă aveți într-un sertar, de-a valma, șosete albastre și maro în proporție de 4 la 5, câte șosete trebuie să luați din sertar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de Freud, se bazează și el pe o perspectivă comparativ-selectivă. Sternberg și Davidson (1982; vezi și Davidson, 1986, 1995; Davidson și Sternberg, 1984) au testat această teorie a intuiției în numeroase studii, dintre care unul se bazează pe probleme de intuiție matematică (de exemplu, „Dacă aveți într-un sertar, de-a valma, șosete albastre și maro în proporție de 4 la 5, câte șosete trebuie să luați din sertar pentru a fi sigur că aveți o pereche de aceeași culoare?”). Ei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a valma, șosete albastre și maro în proporție de 4 la 5, câte șosete trebuie să luați din sertar pentru a fi sigur că aveți o pereche de aceeași culoare?”). Ei au descoperit că pot fi distinse trei tipuri de intuiție, prin intermediul unor tipuri diferite de probleme, iar corelațiile dintre problemele de intuiție și testele convenționale vizând inteligența fluidă au fost de nivel moderat. Ei au descoperit, de asemenea, că elevii din școlile elementare pot învăța cum să-și dezvolte gândirea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
câte șosete trebuie să luați din sertar pentru a fi sigur că aveți o pereche de aceeași culoare?”). Ei au descoperit că pot fi distinse trei tipuri de intuiție, prin intermediul unor tipuri diferite de probleme, iar corelațiile dintre problemele de intuiție și testele convenționale vizând inteligența fluidă au fost de nivel moderat. Ei au descoperit, de asemenea, că elevii din școlile elementare pot învăța cum să-și dezvolte gândirea intuitivă. Conform acestei teorii, partea analitică a inteligenței - cea care este măsurată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
populare implicite despre creativitate par să aibă opt componente principale: a) lipsa ideilor înrădăcinate (capacitatea de a privi lucrurile din unghiuri noi); b) integrare și caracter intelectual; c) simț estetic și imaginație; d) capacitate de decizie și flexibilitate; e) perspicacitate (intuiție, acuitatea percepțiilor, discernământ sau înțelegere); f) dorința de împlinire și de a-și vedea recunoscute meritele; g) curiozitate vie; h) intuiție. Teoriile lor implicite despre inteligență cuprindeau șase componente: a) capacitatea reală de a rezolva problemele; b) talent în exprimarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
noi); b) integrare și caracter intelectual; c) simț estetic și imaginație; d) capacitate de decizie și flexibilitate; e) perspicacitate (intuiție, acuitatea percepțiilor, discernământ sau înțelegere); f) dorința de împlinire și de a-și vedea recunoscute meritele; g) curiozitate vie; h) intuiție. Teoriile lor implicite despre inteligență cuprindeau șase componente: a) capacitatea reală de a rezolva problemele; b) talent în exprimarea verbală; c) echilibru și integrare intelectuale, ( d) concentrarea forțelor asupra țintei și atingerea ei; e) inteligență contextuală (adică inteligență în viața
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să treacă de două ori prin același punct și fără să ridice creionul de pe foaie. Problema poate fi rezolvată doar dacă subiecții își duc liniile dincolo de perimetrul punctelor (nota 2). De obicei, se consideră că soluția acestei probleme depinde de intuiția că trebuie să se „spargă limitele”*. Weisberg și Alba au arătat că subiecților nu le-a fost ușor să rezolve problema nici după ce li s-a dat această idee. Cu alte cuvinte, ceea ce trebuie să avem pentru a putea rezolva
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că subiecților nu le-a fost ușor să rezolve problema nici după ce li s-a dat această idee. Cu alte cuvinte, ceea ce trebuie să avem pentru a putea rezolva problema celor nouă puncte nu se limitează la un soi de intuiție extraordinară. Creativitatea și inteligența ca ansambluri complet diferite Numeroși cercetători au făcut mari eforturi pentru a demonstra că creativitatea este diferită de inteligență, și anume că sunt ansambluri complet diferite (de exemplu, Getzels și Jackson, 1962; Torrance, 1975; Wallach și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prin absența evaluării exterioare și prezența libertății. Importanța absenței controlului a fost semnalată și de Koestler (1964), care considera că această libertate îi este necesară omului pentru a ajunge la formele de gândire inconștiente, ludice, de unde susținea el că izvorăsc intuițiile creative. Idei umaniste asemănătoare cu ale lui Rogers au fost formulate de Maslow (1943, 1959, 1968). El a subliniat faptul că creativitatea de tipul autorealizării nu este motivată de o dorință de reușită și nici rezultatul „muncii prin intermediul controlului represiv
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
18 Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligrofenii ............................................... 89 Puterea deprinderilor și a obișnuințelor ................................................................... 91 Pasiunea - absolutizare a sentimentelor și a preocupărilor; patimile ...................... 92 Ecuația
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cunoști oamenii.” (Confucius) Acest adevăr reiese din analizele psihologice de mare finețe pe care ni le oferă, de exemplu, operele lui W. Shakespeare, F.M. Dostoievski, Miguel de Cervantes etc. Este adevărat că descrierea unui tip psihologic complex pretinde și contribuția „intuiției” a „flerului”, Însă explicația a ceea ce este unic și deci imprevizibil În felul de a fi al cuiva, nu se poate face În afara participării semantice a limbajului verbal. * „Nu este socotit ca fiind Înșelat acela care știe că este Înșelat
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sînt dispuși să ia din argumentația altora decît ceea ce se potrivește convingerilor lor sau care servește satisfacerii intereselor lor; altfel spus, Înțeleg doar atît cît este În folosul lor. * „Vina mea capitală este de a face erori de motivare În intuițiile mele juste despre oameni.” (George Călinescu) Spre deosebire de „intuiție”, „explicația” este Înclinată spre reproducerea caracterului celui care o face, tocmai de aceea fiind, mai mult sau mai puțin, subiectivistă (ex. altruistul acordă Întotdeauna o șansă, chiar și celui care nu o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ceea ce se potrivește convingerilor lor sau care servește satisfacerii intereselor lor; altfel spus, Înțeleg doar atît cît este În folosul lor. * „Vina mea capitală este de a face erori de motivare În intuițiile mele juste despre oameni.” (George Călinescu) Spre deosebire de „intuiție”, „explicația” este Înclinată spre reproducerea caracterului celui care o face, tocmai de aceea fiind, mai mult sau mai puțin, subiectivistă (ex. altruistul acordă Întotdeauna o șansă, chiar și celui care nu o merită). * „Niciodată nu facem bine un lucru pînă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
facultății intelective, și cunoașterea luciferică, prin care tainele realității Înconjurătoare sînt intensificate cu ajutorul imaginației poetice. Rațiunea umană nu poate, așadar, cunoaște totul, pentru că lumea În Întregul ei rămîne o uimitoare „corolă de minuni”, ce Închide semnificații neștiute sau neînțelese Încă. Intuiție, fler, tact psihologic „Reproșurile În nenorocire sînt mai grave decît nenorocirea.” (P. Syrus) A face lucrul acesta Înseamnă „a turna gaz peste foc”: un plus de conștientizare Înseamnă un plus de vinovăție. * Care este secretul reușitei În legăturile cu oamenii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai violente Între oameni. E o dovadă a „tactului” să poți să-ți dai seama că nu totul poate fi spus, la un moment dat, și mai ales că nu tuturor oamenilor li se poate spune orice lucru. * „Cred În intuiții și inspirații...Uneori simt că am dreptate. Nu știu că am dreptate.” (A. Einstein) Marele savant chiar așeza aceste stări psihice deosebite la baza invențiilor: „Invenția nu e rezultatul gîndirii logice, chiar dacă produsul final ține de o structură logică”. Faptul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și inspirații...Uneori simt că am dreptate. Nu știu că am dreptate.” (A. Einstein) Marele savant chiar așeza aceste stări psihice deosebite la baza invențiilor: „Invenția nu e rezultatul gîndirii logice, chiar dacă produsul final ține de o structură logică”. Faptul „intuiției” este foarte greu de explicat, deoarece el este legat de contribuția subconștientului afectiv - ca, de exemplu: atunci cînd simți pe moment că cineva este nesincer cu tine, deși argumentele logice Îți lipsesc, Însă ulterior se dovedește că „intuiția” nu te-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
logică”. Faptul „intuiției” este foarte greu de explicat, deoarece el este legat de contribuția subconștientului afectiv - ca, de exemplu: atunci cînd simți pe moment că cineva este nesincer cu tine, deși argumentele logice Îți lipsesc, Însă ulterior se dovedește că „intuiția” nu te-a Înșelat. * „Mă mulțumesc să-mi studiez semenii; Îi văd cum joacă toți teatru, cu mai multă ori mai puțină Îndemînare. Nu-mi fac iluzii despre nimic, dar rîd ca un spectator din sală care se distrează.” (H.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mă duc De voia mea la balamuc - Și fiindcă nu-mi va părea rău, Cumintele voi fi tot Eu!...” („CÎntecul nebunului”) * „CÎnd un om Începe să decadă, nu poți ști niciodată unde-o să se oprească.” (M. Twain) Probabil că intuiția acestui fapt l-a făcut pe Filip al II-lea al Macedoniei să angajeze un om de curte, care să-i spună În fiecare dimineață : „Să nu uiți că ești om”. * „Orice om sănătos e un bolnav care se ignoră
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
digestia contribuie la nașterea unei anumite stări de spirit, singura care contează: cântărind bine lucrurile, o purgație a spiritului pare preferabilă uneia a stomacului, conchide el... 26. Un epicentru întunecat. De unde o preștiință extraordinară a psihologiei adâncurilor și chiar, uneori, intuiții surprinzătoare a celor teoretizate de Sigmund Freud, la patru secole după Eseuri... în această materie, pe care el n-o reduce la niște mecanisme sumare - angrenaje, scripeți și tracțiuni... -, Montaigne reperează existența a ceea modernitatea numește inconștient: o forță care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]