4,937 matches
-
complicațiile legate de manoperă (hemoragie, risc de însămânțare) precum și de dificultățile de diferențiere a unui nodul displazic cu grad înalt de un CHC bine diferențiat [1]. În anul 2000, experții EASL au stabilit pentru prima dată criterii de diagnostic non invaziv al CHC care se bazau pe tehnici radiologice cu contrast (CT, IRM și US) și pe valoarea AFP. Ca și criteriu de diagnostic radiologic s-a utilizat hipercaptarea în faza arterială iar valoarea diagnostică a AFP a fost stabilită la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92137_a_92632]
-
sau este discordant între două metode imagistice. În aceste situații puncția biopsie hepatică (PBH) se impune [1]. În plus informațiile oferite de țesutul tumoral prelevat poate oferi date prognostice foarte utile în alegerea unei anumite terapii. TEHNICI, PERFORMANȚE, COMPLICAȚII Tehnicile invazive folosite pentru diagnosticul morfologic al CHC-ului sunt puncția aspirativă cu ac fin (PAF) și puncția biopsie ghidate ecografic. Aceste tehnici au performanțe oarecum similare în diagnosticul morfologic al CHC-ului. Sensibilitatea citologiei pe lamă variază în diferite studii între
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
riguroasă care se instituie prin protocoale, recomandări, ghiduri de practică, cu rolul asigurării unor rezultate previzibile la bolnav. Stabilirea detaliilor anatomice și fiziopatologice ale afecțiunii de corectat chirurgical este indispensabilă pentru succes și se efectuează prin explorări complexe, din ce în ce mai puțin invazive. Practica chirurgiei cardiovasculare este eminamente o activitate de echipă, în care colaborează specialiști din ramuri înrudite cum sunt anestezia și terapia intensivă cardiacă, explorările funcționale, medicina de laborator, departamentele de circulație artificială și asistată, pe lângă chirurgia cardiovasculară propriu-zisă. Principala activitate
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
de noi metode diagnostice și terapeutice în beneficiul bolnavului. Pentru aceasta este necesară o baza materială adecvată, modernă, chiar dacă este costisitoare. Noi metode imagistice sunt pe cale să înlocuiască tehnicile clasice - angiografia RMN - CT neinvazive este posibil să înlocuiască angiografia clasică invazivă. Un rol important în asigurarea instruirii și perfecționării cadrelor în specialitatea de chirurgie cardiovasculară este deținut de informarea științifică. Accesibilitatea unor surse moderne de informare medicală, științifică în special prin intermediul internetului este un factor important în formarea de cadre, instruirea
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
secolul trecut, iar pentru unii medici chirurgi încă este. În mod incontestabil, ligatura și stripping ul venei safene interne, împreună cu flebectomiile individuale oferă o îmbunătățire semnificativă a calității vieții, comparativ cu tratamentul non chirurgical (115,116). Odată cu apariția tehnicilor minim invazive endovenoase și, mai ales, pe măsură ce acestea au fost perfecționate, rata stripping ului și ligaturii înalte a venelor safene a scăzut considerabil. Ablația prin laser sau radiofrecvență a fost comparată cu tehnica chirurgicală clasică, iar rezultatele pe termen scurt (mai puțin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
fost perfecționate, rata stripping ului și ligaturii înalte a venelor safene a scăzut considerabil. Ablația prin laser sau radiofrecvență a fost comparată cu tehnica chirurgicală clasică, iar rezultatele pe termen scurt (mai puțin de o lună) sunt favorabile tehnicilor minim invazive în ce privește: durerea postoperatorie, numărul zilelor de internare și timpul de recuperare. Nu există diferențe între cele trei metode în ce privește analiza calitatății vieții după prima lună postoperator (117 123).
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
de rutină, astfel că, o insuficiență renală fără explicarea etiologiei evidentă, impune cercetarea mai amănunțită și a bilanțului proteic. 1.1 Definiție incidență-etiologie Mielomul multiplu - este o afecțiune (boală) a țesutului sanguin, de etiologie necunoscută, caracterizată prin proliferarea malignă și invazivă a plasmocitelor, proliferare care are drept urmare lezarea oaselor, cu dureri și fracturi patologice și tulburări marcate în metabolismul imunoglobulinelor - reprezentate prin producerea unor cantități anormale de imunoglobuline sau fracțiuni de imunoglobuline. Mielomul multiplu reprezintă mai puțin de 1%din toate
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Burkitt. Această boală interesează în general copiii între 5 și 7 ani. Răspândirea ei poate fi condiționată de anumite condiții de altitudine, temperatură, umiditate. Aspectul macroscopic al organelor lezate nu se deosebește de cel din reticulosarcom, boală prezentând un caracter invaziv, manifestat la nivelul ganglionilor. Simptomatologia și formele clinice ale limfosarcomului se aseamănă cu cele descrise la reticulosarcom. Bolnavul prezintă o stare generală alterată, febră, anemie marcată, cașexie. Infiltrația sarcomatoasă a diferitelor organe determină tulburări în fucționarea lor (insuficiență hepatică, pancreatică
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
carotidiană moderat-severă (mai mult de 50%) este recomandată terapia chirurgicală în asociere cu cea medicală. La pacienții simptomatici cu stenoză carotidiană moderat-severă (cel puțin 50%) și risc operator crescut, soluția recomandată este stentarea carodiană privită ca o alternativă mai puțin invazivă a endarterectomiei carotidiene (indicație grad 2 cu nivel scăzut de evidență). Ce se înțelege însă la ora actuală ca factor de risc în chirurgia carotidiană? Unul dintre factorii cei mai discutați în literatură se referă la ocluzia carotidei contralaterale, care
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
creștere a mediei de viață până la 120-150 de ani. Pe de alta parte însă, la începutul mileniului al treilea, ca urmare a progresului științific și tehnologic, se dezvoltă o serie de concepte medicale cum ar fi: medicina moleculară, medicina minim invazivă, terapia genetică, medicina regenerativă, medicina bazată pe dovezi științifice, care ar putea explica până la un punct această creștere a vârstei medii de viață, prin impactul pe care l-au avut asupra practicii medicale. Organismul uman se supune și este
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
mai adesea în evaluarea riscului de evenimente cardiace înaintea unor intervenții chirurgicale non-cardiace, obligatorii la această categorie de vârstă, mai ales înainte de chirurgia abdominală mare, chirurgia ortopedică și chirurgia oncologică. În aceste situații, o explorare a cordului prin imagistică non invazivă pentru a decide absența sau prezența și întinderea ischemiei miocardice poate fi extrem de utilă și este indicată de ghidurile în vigoare (1). 14.2. Tehnici radionuclidice: scintigrafia miocardică Scintigrafia miocardică de perfuzie prin tomografie computerizată cu emisie de un singur
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
de evenimente cardiovasculare ulterioare. Mai mult, prezența calcificărilor coronare importante limitează mult posibilitatea metodei de a aprecia corect valoarea stenozelor coronare. Din cauza riscului crescut al acestor pacienți, de multe ori nu se justifică realizarea unei coronarografii non-invazive prin angio-CT, cea invazivă fiind adesea direct indicată. Mulți vârstnici, necesitând frecvent aprecierea riscului cardiovascular înainte de variate intervenții, preferă însă metoda tomografică, mai comodă și cu posibilitate de executare ambulatorie, care oferă informație anatomică adesea confortabilă și pentru medic. Valorea predictivă pozitivă este acceptabilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
și familiei 3.1. Dacă a fost informat asupra tratamentului și a urmărilor acestuia; 3.2. Dacă o terapie potențial activă a fost refuzată; 3.3. Nemulțumiri privind diagnosticul și tratamentul; 3.4. Cum privesc, realist sau nerealist o terapie invazivă viitoare. 4. Revizuirea obiectivelor privind îngrijirea pacientului. 4.1. Simptomele locale pot fi controlate prin chirurgie, radioterapie sau chimioterapie. 4.2. Răspunsul anterior la terapie sugerează că o terapie invazivă ar avea efect. 4.3. Ar putea fi un cancer
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
tratamentul; 3.4. Cum privesc, realist sau nerealist o terapie invazivă viitoare. 4. Revizuirea obiectivelor privind îngrijirea pacientului. 4.1. Simptomele locale pot fi controlate prin chirurgie, radioterapie sau chimioterapie. 4.2. Răspunsul anterior la terapie sugerează că o terapie invazivă ar avea efect. 4.3. Ar putea fi un cancer care să fie ameliorat prin tratament invaziv. 4.4. Dacă există o șansă de curabilitate sau control pe termen lung, dar cu risc de reacții adverse majore, care este poziția
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
pacientului. 4.1. Simptomele locale pot fi controlate prin chirurgie, radioterapie sau chimioterapie. 4.2. Răspunsul anterior la terapie sugerează că o terapie invazivă ar avea efect. 4.3. Ar putea fi un cancer care să fie ameliorat prin tratament invaziv. 4.4. Dacă există o șansă de curabilitate sau control pe termen lung, dar cu risc de reacții adverse majore, care este poziția pacientelor în acest sens. PRINCIPIILE GENERALE ALE RADIOTERAPIEI 1. PERSPECTIVĂ ISTORICĂ După descoperirea, cu peste un secol
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
cauzală: - Raporturi sexuale precoce, igiena deficitară, parteneri multipli. - Infecții virale genitale cu virusuri Papilloma (11,16, 18, 33, 35) purtătoare a oncogenelor E6E7, herpes simplex 2. - Displazie cervicală (CIN I-II) cu evoluție către carcinom (CIN III) in situ și invaziv. - CIN 1 / displazie ușoară LG-SIL după sistemul Bethesda; - CIN 2 / displazie moderată. EPITELIU NORMAL DISPLAZII CIS C. INVAZIV Figura 6 - Modalități de trecere de la displazie la carcinomul invaziv. STARE PREZENTĂ Predilecții: - 20 % din cancerele genitale la femeie; - cancer frecvent în
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
35) purtătoare a oncogenelor E6E7, herpes simplex 2. - Displazie cervicală (CIN I-II) cu evoluție către carcinom (CIN III) in situ și invaziv. - CIN 1 / displazie ușoară LG-SIL după sistemul Bethesda; - CIN 2 / displazie moderată. EPITELIU NORMAL DISPLAZII CIS C. INVAZIV Figura 6 - Modalități de trecere de la displazie la carcinomul invaziv. STARE PREZENTĂ Predilecții: - 20 % din cancerele genitale la femeie; - cancer frecvent în România; - frecvent între 40- 60 ani. Localizare: - exocervix C53.1 - endocervix C53.0 - col FAI C53.9 Forme
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
CIN I-II) cu evoluție către carcinom (CIN III) in situ și invaziv. - CIN 1 / displazie ușoară LG-SIL după sistemul Bethesda; - CIN 2 / displazie moderată. EPITELIU NORMAL DISPLAZII CIS C. INVAZIV Figura 6 - Modalități de trecere de la displazie la carcinomul invaziv. STARE PREZENTĂ Predilecții: - 20 % din cancerele genitale la femeie; - cancer frecvent în România; - frecvent între 40- 60 ani. Localizare: - exocervix C53.1 - endocervix C53.0 - col FAI C53.9 Forme de prezentare: - exofitice, conopidiforme, - ulcerative; - infiltrative, în butoiaș. Forme clinice
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
anamneză; - examen clinic ginecologic asociat cu: o colposcopie, o citodiagnostic: testul Papanicolau grupe IVb - V; recoltare cu Cervix Brush; o biopsie țintită - Scorul Bethesda și indicele de diferențiere Koss; - conizația este contraindicată în cazul tumorilor macroscopice vizibile; - pot apare cancere invazive în intervalul dintre două recoltări, într-o proporție mai mare la femeile tinere. - metode speciale de diagnostic pentru definirea extensiei: - inspecție și palpare sub anestezie generală; - metode imagistice (ecografie renală; ganglioni lomboaortici); - cistoscopie și rectoscopie; - metode biochimice de laborator standardizate
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
de la cancerul uterin, cu excepția tehnicilor de brahiterapie. - Cancerul avansat al colului și corpului uterin poate beneficia de paleație prin radioterapie cu doze mari. INDICATII TERAPEUTICE STADIALE - CIS: conizatie sau histerectomie tip I sau brahiterapie Gy în punctul A. - Carcinom invaziv st I FIGO. - Microcarcinom st. IA. - conizație la tinere; - histerectomie totală tip I, - brahiterapie 60 Gy în punctul A în 3 aplicații. Stadiul IB: - limfadenocolpohisterectomie Wertheim-Meigs; - radioterapie postoperatorie externă pelvină 50 Gy în cazul restanțelor ganglionare, invazie ganglionară, invazie cervicală
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
se începe radioterapia și în cazul agravării, derivație urinară; - cancer persistent după radioterapie: tratament chirurgical radical în absența metastazelor; - cancerul cu celule mici: se asociază chimioterapia; - cancer descoperit accidental după histerectomie simplă: radioterapie externă și brahiterapie în cazul unei leziuni invazive. PROFILAXIE : evitarea infecțiilor virale cu transmisie sexuală; ea activității sexuale; atice, de la începerea tă după tratamentul antiinflamator; ratează și se controlează la 3 pa IV A și IV B displazie agravată (CIN III) sau carcinom in situ, se efectuează biopsia
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
anexectomie bilaterală, dar cu păstrarea vaginului superior. Dacă în câmpul operator există ganglioni suspecți clinic se poate adăuga și limfadenectomia pelvină. De asemenea se vor face prelevări din lichidul peritoneal, dacă acesta există. Pentru pacientele cu G3 sau cu forme invazive se va face radioterapie adjuvantă postoperatorie 4500-5000 cGy sau polichimioterapie adjuvantă. Stadiul II impune iradiere externă și internă preoperatorie și, la un interval de maxim 6 săptămâni, intervenție chirurgicală - histerectomie radicală abdominală cu anexectomie bilaterală și limfadenectomie radicală pelvină. În
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
în leziunile plurifocale. CANCERUL VULVAR ANAMNEZĂ Anamneză actuală: - dureri; - sângerări; - prurit; - menarhă tardivă-menopauză precoce. Anamneză cauzală: - Precancerul vulvar : poate coexista cu leziuni displazice cervicale și vaginale. VIN (vulvar intraepithelial neoplasia), VIN I - II: displazie cu evoluție spre CIS și cancer invaziv în 10-20 % din cazuri; VIN III : CIS - papilomatos, eritroplazia. b. Bowen, multicentric, cu extensie superficială - microcancerul invaziv; poate coexista cu CIS. - Distrofia vulvară : poate fi asociată sau nu cu atipii epiteliale: VIN I - distrofie hipertrofică: leucoplazie cu evoluții în 2
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
vulvar : poate coexista cu leziuni displazice cervicale și vaginale. VIN (vulvar intraepithelial neoplasia), VIN I - II: displazie cu evoluție spre CIS și cancer invaziv în 10-20 % din cazuri; VIN III : CIS - papilomatos, eritroplazia. b. Bowen, multicentric, cu extensie superficială - microcancerul invaziv; poate coexista cu CIS. - Distrofia vulvară : poate fi asociată sau nu cu atipii epiteliale: VIN I - distrofie hipertrofică: leucoplazie cu evoluții în 2 stadii - hipertrofic și apoi atrofic. Kraurozisul vulvar poate fi faza finală a leueoplaziei (50 %) sau poate evolua
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
invazie vasculară intralimfatică și sanguină peritumorală; - multicentricitate: 15 %, dar 70 % neinvazive; HISTOLOGIE Histogeneză: Leziuni precursoare: - mastopatie proliferativă cu atipii; - carcinom lobular in situ: multicentric în 50-60 % din cazuri și frecvent bilateral; - intraductal multifocal în 30 % cu risc de evoluție spre invaziv de 15 % la 10 ani și 35% la 20 ani. Profilaxia cancerului invaziv clinic ocult este posibilă prin: - Programe de screening - Diagnostic mamografic de înaltă rezoluție cu doză redusă și biopsie excizională ghidată cu localizare preoperatorie a leziunilor clinic oculte
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]