2,565 matches
-
persoana căreia îi vor fi adresate întrebările referitoare la studiu, precum și drepturile pe care le au subiecții participanți, în cazul unor injurii etc. * Înțelegerea: participantul la studiu trebuie să înțeleagă bine explicațiile prezentate, si sa aiba încrederea că poate adresa investigatorului orice între-bare legată de acel studiu. Documentul de consens trebuie să aibă o formulare accesibilă înțelesului curent al limbajului, evitând orice termeni care ar putea genera o neînțelegere deplină a conținutului. * Voluntariatul: este necesar ca acordul participanților la studiu să
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
deși este permis și numai acordul oral. Se vorbește de existență a trei principii etice de bază care sunt citate în mod tradițional, atunci când se abordează subiecți umani, în vederea realizării unei cercetări. i. Autonomia, care se referă la obligația din partea investigatorului de a respecta fiecare participant, considerându-l o persoană capabilă de a face față solicitărilor impuse de studiul la care participă. Investigatorul trebuie să se asigure că participantul este suficient de bine informat cu privire la natură studiu-lui, a riscurilor, a beneficiilor
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
tradițional, atunci când se abordează subiecți umani, în vederea realizării unei cercetări. i. Autonomia, care se referă la obligația din partea investigatorului de a respecta fiecare participant, considerându-l o persoană capabilă de a face față solicitărilor impuse de studiul la care participă. Investigatorul trebuie să se asigure că participantul este suficient de bine informat cu privire la natură studiu-lui, a riscurilor, a beneficiilor sau alternativelor, în paralel cu oportunitatea de a adresa întrebări ori de câte ori este nevoie. Principiul autonomiei își află exprimarea în documentul referitor la
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a riscurilor, a beneficiilor sau alternativelor, în paralel cu oportunitatea de a adresa întrebări ori de câte ori este nevoie. Principiul autonomiei își află exprimarea în documentul referitor la consensul subiectului de a participa la studiu. îi. Binefacerea se referă la obligația din partea investigatorului de a încerca să obțină maximum de beneficii pentru fiecare participant și/sau pentru societate, în paralel cu minimalizarea riscurilor care i-ar putea dăuna individu-lui. De aceea, trebuie evaluate cu atenție atât riscurile, cât și beneficiile cercetării. iii. Echitatea
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aspecte sensibile ale relației lor a fost de natură a "scoate la suprafață" o serie de trăiri, ilustrate prin expresii faciale emoționale specifice. O subliniere relevanță pentru contextul la care ne referim este cea prin care Paul Ekman afirmă că: "Investigatorul trebuie să utilizeze metode multiple pentru a studia emoția, incluzând, ori de câte ori este posibil, măsurări ale comportamentului, experienței subiective și ale fiziologiei. În înțelegerea comportamentului nonverbal al fetei, noi credem că cercetătorii nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe datele
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
faciale) în termeni de emoții, după cum nu acordă nici semnificații mișcărilor faciale prezentate. Cineva s-ar putea întreba așa cum am facut-o la rândul nostru la început, pe bună dreptate: "De ce?" Răspunsul poate fi găsit explicat pe larg în Ghidul Investigatorului (parte integrantă a FACS-ului), care prezintă unitățile de acțiune și combinațiile dintre ele, prin care fata umană exprimă cele șase (în alte lucrări aparținând acelorași autori Paul Ekman și colaboratorii șapte) emoții umane pentru care s-a constatat irevocabil
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Ekman, Thomas S. Huang, Terrence J. Sejnowski, Joseph C. Hager, Report To NSF of the Planning Workshop on Facial Expression Understanding, 30 iulie-1 august 1992: http://mambo. ucsc. edu/psl/nsf. txt 197 Paul Ekman, Wallace Friesen, Joseph Hager, FACS Investigator's Guide, p. 5. 198 Paul Ekman, Emotions Revealed. Recognizing Faces and Feelings to Improve Communication and Emoțional Life, 2nd Edition, Ăn Owl Book, Henry Holt and Company New York, p. 205. 199 Duchenne de Boulogne, G. B, 1990, The Mechanism
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
University Press, în Paul Ekman, Emotions Revealed. Recognizing Faces and Feelings to Improve Communication and Emoțional Life, 2nd Edition, Ăn Owl Book, Henry Holt and Company New York, p. 206. 200 Paul Ekman, Wallace Friesen, Joseph Hager, Facial Action Coding System, Investigator's Guide, capitolul al 5-lea, pp. 31-34. 201 Autorii FACS-ului insistă asupra necesității că persoana care se inițiază în utilizarea acestui instrument să realizeze fiecare mișcare a feței prezentată, utilizând o oglindă; această practică va fi de natură
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
este ridicarea sprâncenelor (pe toată suprafața lor, nu doar a colturilor interioare să a celor exterioare), însoțită de mărirea aperturii ochilor. 207 Precizam că prin UA12 se exprimă zâmbetul. 208 Paul Ekman, Wallace Friesen, Joseph Hager, Facial Action Coding System, Investigator's Guide, capitolul al 12-lea, pp. 173-175. 209P. Ekman, W. Friesen, op. cît., p. 107. 210P. Ekman, W. Friesen, op. cît., pp. 107-110. 211 idem, p. 126. 212 P. Noller, S. Bagi, 1985, "Parent-Adolescent Communication", în Journal of Adolescence
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sub patronajul Societății Franceze de Chirurgie (AFC - French Association of Surgery) cu scopul de a centraliza experiența mai multor centre terțiare din întreaga lume în chirurgia CCI și de a elabora un registru al pacienților operați pentru CCI [22,32]. Investigatorii au raportat rezultatele a 450 de cazuri de rezecții pentru CCI. STABILIREA REZECABILITĂȚII Rata modestă a rezecabilității CCI, de 19-74% poate fi explicată prin descoperirea frecventă, în etapa diagnosticului clinic, a extensiei tumorale dincolo de limitele rezecției chirurgicale, prezența nodulilor tumorali
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
CCI pe baza faptului că majoritatea acestora prezintă invazie biliară [5, 57,63,73]. Totuși chiar și rezecțiile chirurgicale agresive nu reușesc să producă rezultate satisfăcătoare, cu o rată a supraviețuirii la 5 ani de doar 21-42%. Într-un studiu investigatorii au constatat că hepatectomia extinsă și/sau rezecția bifurcației căilor biliare extrahepatice au fost necesare în 78% și respectiv 29% din cazuri pentru a obține o rezecție R0 [4,74]. Un alt studiu constată un procent de 49% al cazurilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/92163_a_92658]
-
metodă consumatoare de resurse (necesită un timp îndelungat), iar pentru a fi utilizată cu bune rezultate necesită evaluatori bine pregătiți și cu experiență. Percepția selectivă a evaluatorului poate distorsiona rezultatele, iar prezența sa poate influența comportamentul normal, obișnuit, al participanților. Investigatorul are în acest caz un slab control asupra situației care constituie subiectul său de observație și, în condițiile unui interval scurt de timp, poate pune în evidență comportamente sau seturi de comportamente atipice (fără a le putea defini ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
neașteptate, revelatorii, dacă nu neapărat prin „materialul” (imagini) folosit, atunci prin modul (alogic) de Îmbinare a acestuia, de a da așadar expresie unor conținuturi interioare sau transcendente necunoscute și poate mai adevărate. Tocmai pentru a se pune accentul pe funcția investigatoare și prospectivă a imaginației a fost introdus termenul, mai dinamic, imaginar. Imaginarul este capacitatea noastră de a crea imagini noi, exploratoare, vizionare. În paradigma actuală, se accentuează tot mai mult tendința de a privi ficțiunea și ficționalizarea, imaginea și imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autohtoni). Pătrunderea În context se poate face În două situații diferite: contexte deschise (observarea În parcuri, restaurante, gări și locuri publice) și contexte Închise (locuințe private, birouri, contexte analitice). La rândul său, investigația poate fi făcută de un analist anonim, investigatorul participând necunoscut de către cei observați la evenimente publice, cu acces liber, sau de un investigator „sub acoperire”, deghizat În participant. Investigatorul poate fi și un analist declarat, cunoscut de către participanți, sau chiar solicitat de către participanți să realizeze acțiunea de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și contexte Închise (locuințe private, birouri, contexte analitice). La rândul său, investigația poate fi făcută de un analist anonim, investigatorul participând necunoscut de către cei observați la evenimente publice, cu acces liber, sau de un investigator „sub acoperire”, deghizat În participant. Investigatorul poate fi și un analist declarat, cunoscut de către participanți, sau chiar solicitat de către participanți să realizeze acțiunea de cercetare. Autolocalizarea constituie o altă metodă calitativă de descriere a contextului. Un exemplu este istoria personală, biografia curentă - unde prezentarea descriptivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
zaharat insulinodependent (DZID) evaluați în vederea transplantului renal și care prezintă boala arterelor coronariene semnificativă la examinarea angiografică au o supraviețuire la doi ani de mai puțin de 50%. Din cauza faptului că majoritatea acestor pacienți sunt asimptomatici, managementul lor este controversat. Investigatorii s-au întrebat dacă procedurile de revascularizare coronariană ar reduce incidența anginei instabile, a infarctului miocardic acut și a morții de etiologie cardiacă. Au fost evaluate angiografic 151 de cazuri consecutive de DZID candidate la TR. 31 de pacienți prezentau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în nordul Californiei, la Santa Rosa, că a studiat doi ani la un colegiu din Oregon (ca și părintele său, n-a absolvit vreo facultate), după care a lucrat pentru o companie de asigurări. Ulterior, a petrecut doi ani ca „investigator” la Departamentul de Poliție din Los Angeles, dar a fost dat afară pentru indisciplină. Asemenea lui Chandler, a ajuns „propriul său stăpân” mai degrabă datorită circumstanțelor decât din proprie alegere. „Împrejurările în care și-a pierdut slujba îmi sunt bine
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
polițist - divertismentul și, eventual, încercarea de a preda o lecție morală. Ținta lui e metafizică. Ea vizează teme abstracte precum singurătatea, deziluzia, zădărnicia, eșecul, urâtul, criza, degenerescența, plictisul, oroarea, alienarea, căderea, opacitatea, revolta, frica. În raport cu ele, detectivul Marlowe e un „investigator” al nevăzutelor și nu al aparențelor nemilosului univers tentacular. Blocat la limita a două lumi - cea interioară și cea exterioară -, Marlowe își percepe neputința într-un mod ironic și tragic, în egală măsură. Deși aflat în slujba descoperirii adevărului, el
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Înconjurat de monștri, asediat de răufăcători, tentat de femei primejdioase, Marlowe ilustrează, în fiecare dintre aventurile sale, ipostaza cavalerului neprihănit luptând cu fiara urât mirositoare ce-și regenerează la infinit capetele otrăvite. Atitudinea detectivului față de aceste fenomene e activ-pasivă. Spre deosebire de „investigatorii privați” ai tradiției britanice, care-și păstrează obiectivitatea și sângele rece chiar atunci când sunt obligați să-și petreacă noaptea într-o cameră plină cu cadavre, Philip Marlowe e un personaj implicat. Emoționalitatea mobilizează nu doar o neașteptată energie fizică, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
din realitate și nu extras din serele cu aer rarefiat ale splendidelor edificii de stil victorian. Ca polițist de carieră, trebuie să se poarte ca un polițist și să aibă înzestrarea mentală și fizică potrivită cu slujba sa. Dacă e investigator particular sau amator, el trebuie să aibă destulă rutină polițistă pentru a nu se face de râs (Chandler, 1977, p. 63). Departe de a se conforma acestor cerințe, detectivii generației anterioare își cultivau excepționalitatea - ba chiar excentricitatea - cu un aer
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
îl îndreptățește pe autor să pogoare asemenea unui nou erou civilizator, însetat să stabilească legi și să dea ordine. E discutabil dacă „o atmosferă de teroare distruge gândirea logică” ori dacă analiza mecanismelor psihologice ale personajelor dăunează „analizei detașate a investigatorului de profesie”. Însăși temporalitatea indusă de existența textului scris face ca astfel de suprapuneri să fie excluse. Venite spre cititor în succesiune, ele nu mai par contradictorii, ci o dovadă a vitalității (în sensul etimologic al cuvântului) prozei ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
despre personajele din povestirile anterioare ale lui Chandler unde, sub nume diferite, se creionează un erou care avea să izbucnească în Somnul de veci cu forța unui fenomen natural. Din multiplele semnificații ce pot fi desprinse din portretul autoironic al „investigatorului privat”, una merită relevată de pe acum: conștiința de sine aproape paroxistică. Detectivul „bine îmbrăcat” și „necherchelit” nu este un dandy ce iese în lume pentru a se lăsa admirat, ci un om de o extraordinară raționalitate care încearcă, prin strategii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mod care, dacă nu e legal, e cu siguranță etic. Atunci când Degarmo sosește la Puma Lake, folosind, și el, un nume fals, încercând să dea de urma lui Mildred/Muriel, Patton refuză să-i furnizeze orice informație, deranjat de aroganța investigatorului din Los Angeles. Deși nu are intuiția dramei care avea să se producă, doza de mefiență naturală a omului ce trăiește în sălbăticie îl determină să refuze orice colaborare cu polițistul din oraș. Figura lui Marlowe însuși suferă modificări substanțiale
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Marlowe e mai puțin un detectiv decât un bărbat de patruzeci și doi de ani cu probleme, aflat în căutarea unor urme ale adevărului sau umanității - notează, pe bună dreptate, Anthony Boucher (1954, p. 27). Eliberat de modelul clasic al investigatorului, el devine tot mai mult un alter ego al scriitorului. Deși somat să răspundă, Raymond Chandler a refuzat, în scrisori, cu onestitate, să vorbească despre gusturile estetice ale lui Marlowe sau despre lecturile sale: era conștient că nu va putea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cuvinte, sub semnul inteligibil..." (Considerații confortabile, II). În ultimă instanță, poezia e meta-realitate, un complex în care luciditatea și a-raționalul coexistă divers. Intrăm în interiorul unui poet, numai într-atât cât ne este îngăduit; de la un anumit nivel încolo antenele investigatorului sunt neputincioase. Dincolo de tehnicile limbajului rămâne un fior inanalizabil. III Poate că rolul ultim al poeziei, indiferent de epocă, e unul de ordin metafizic, transcognitiv; excedat de conștiința solitudinii, bântuit de sentimentul finitudinii inevitabile, scindat și anxios, întrebându-se pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]