21,599 matches
-
în junglă la mii de kilometri distanță de patrie. Respectul pe care îl poartă figurii tutelare, adevărată image of the father, gangsterul Bumpy îi definește personalitatea. Ea iese la iveală în tandem cu cea a lui Don Cattano, clasicul mafiot italian, care se autointitulează un "renascentist", jucat admirabil de Armand Assante. Ironie, grație, diplomație, stil, toate acestea investite în construirea unei lumi la fel efemere ca și cea a visului de opiu. Personajul are ceva din eleganța marelui Gatsby, o eleganță
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
acest scenariu și a fost profund denaturat de alte scenarii. Ceea ce înseamnă că poate fi îmbogățită documentarea istorică de la medievalitatea timpurie la medievalitatea târzie. Extinderea trebuie să fie și geografică, înspre eposul francez și spaniol, dar și înspre poezia lirică italiană dinainte de Dante. Ce variante dobândește feminitatea medievală în alte culturi occidentale? Dar, din punctul meu de vedere, întrebarea esențială ar fi, într-un eseu antropologic viitor: când devine feminitatea valoare în sine și nu un simplu instrument masculin în universul
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
de la Roma venea vestea oribilei crime semnate de cetățeanul european de origine română și etnie rromă, Mailat, care a atras atenția asupra României mai mult decât orice brand de țară, mișcînd presa scrisă, vizuală și audio, politicieni și simpli cetățeni italieni, ca într-un arsenal ce trebuia să se lase cu decimarea nației române, am primit de la Centro Editoriale e Librario și de la Universita della Calabria din Italia două cărți ce aveau ca obiecte de studiu parte din operele lui Mihai
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
ostilitățile politice și de masă, valori ce exprimă adevăratele identități na-ționale, cum ar fi, în acest caz, Eminescu și Petru Creția, ori Dante și Umberto Eco, să zicem. Primind cele două cărți, mi-am zis, hait, iată un dublu "atac" italian la două valori ale culturii române, fiind sigur că între copertele celor două cărți se însumează studii de sobrietate universitară, reprezentative și absolut valoroase. "Atacuri", desigur, în sensul cel mai frumos al cuvîntului, pentru că, sub îngrijirea Gisčlei Vanhese, cele două
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
cărți se însumează studii de sobrietate universitară, reprezentative și absolut valoroase. "Atacuri", desigur, în sensul cel mai frumos al cuvîntului, pentru că, sub îngrijirea Gisčlei Vanhese, cele două op-uri veneau ca un nou pașaport de încredere obținut în mediile universitare italiene de doi ambasadori eterni ai culturii române, Eminescu și Petru Creția. Și acest lucru nu este un început, cunos-cîndu-se de-a lungul timpului că de marile valori ale culturii române în Italia s-au ocupat și la alte universități importanți
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
ocupat și la alte universități importanți oameni de cultură italieni, ca Rosa Del Conte, de exemplu care are importante studii asupra vieții și operei eminesciene, sau acum Bruno Manzone sau Marco Cugnio, traducători ai unor importanți scriitori români în limba italiană. Oprindu-mă la cele două cărți primite, ca o surpriză plăcută, de la Universitatea din Calabria, aș dori să le menționez aici ca adevărate evenimente de cultură care pun încă o dată un accent deosebit pe ceea ce reprezintă pentru cultura europeană, valori
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
număr de douăzeci și trei de poezii, este semnată de Giovanni Magliocco. Ambele antologii de studii și texte sunt destinate studiului la catedra de Limbă și Literatură română a Universității din Calabria care girează editarea acestora. Astfel, acest dublu "atac" italian, cum i-am spus în titlul articolului, ilustrează încă o dată că fricțiunile politice, fie ele de stradă, de Parlament sau prin mass-media, nu pot împiedica un dialog ce întreține o relație de dinainte de 2007. Pentru că, vrem nu vrem, vom discuta
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
Octavian Paler decupează din existența sa siluete ce par totodată familiare și străine: "Eu nu mă substitui nimănui. Nici măcar copilului de unsprezece ani care, într-un miez de noapte din septembrie 1937, a coborât speriat dintr-o mașină pe strada Italiană din București. Copilul acela nu mai e decât o fantomă care-mi trece o clipă prin față în nopțile când e prea multă tăcere, încât se aude foșnetul oțetarilor de dincolo de zidul curții mele. Mă privește ca pe un străin
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
Între 1982-1989, Anei Blandiana i-au apărut în străinătate opt volume. Mai puțin de un sfert din tot ce i s-a tradus până în prezent. Și nu doar în limbi slave sau de mică audiență, dar și în engleză, germană, italiană. Traducerile, din poezie și proză, sporesc după 1990. Se înmulțesc cele în limbi slave. Sau de mică circulație. Nu lipsește din listă chineza. Apar limbile scandinave (de două ori suedeza), franceza, portugheza (cea mai recentă, în 2007, cu un volum
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
spre deosebire de Heliade, Asachi n-a împins niciodată pasiunea lingvistică pînă la extremism, n-a creat o limbă artificială compusă de el de la un capăt la altul, precum Heliade; ca și acesta adept înfocat al italienismului, convins că numai pe baze italiene se poate crea o nouă cultură română, s-a ferit însă instinctiv de caricatură și n-a îndrăznit să imagineze o limbă proprie, paralelă cu limba reală. Lingvistic, Asachi a optat pentru soluțiile de bun-simț, îmbinînd italienismele cu franțuzismele și
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
ani ca să studieze matematica, n-ar fi învățat polona, germana, greaca, latina, engleza și franceza, n-ar fi citit în ritm trepidant. Și cînd te gîndești că, inițial, doar o boală de piept incipientă l-a îndrumat spre Peninsulă! Șocul italian echivalează la el cu o renaștere, iar limba italiană le va umbri pe cele deja cunoscute. Inginerul arhitect află că, pe lume, există și aria infinită a frumosului. Dacă adăugăm că revelația peisajului, a limbii, a culturii și a atmosferei
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
germana, greaca, latina, engleza și franceza, n-ar fi citit în ritm trepidant. Și cînd te gîndești că, inițial, doar o boală de piept incipientă l-a îndrumat spre Peninsulă! Șocul italian echivalează la el cu o renaștere, iar limba italiană le va umbri pe cele deja cunoscute. Inginerul arhitect află că, pe lume, există și aria infinită a frumosului. Dacă adăugăm că revelația peisajului, a limbii, a culturii și a atmosferei italiene s-a dublat la Asachi cu o iubire
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
echivalează la el cu o renaștere, iar limba italiană le va umbri pe cele deja cunoscute. Inginerul arhitect află că, pe lume, există și aria infinită a frumosului. Dacă adăugăm că revelația peisajului, a limbii, a culturii și a atmosferei italiene s-a dublat la Asachi cu o iubire puternică și definitivă, Italia dobîndind concomitent și chipul unei tinere fete, atunci înțelegem de ce Asachi se naște în Italia a doua oară. Revelația italiană n-a reprezentat un beneficiu exclusiv al lui
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
peisajului, a limbii, a culturii și a atmosferei italiene s-a dublat la Asachi cu o iubire puternică și definitivă, Italia dobîndind concomitent și chipul unei tinere fete, atunci înțelegem de ce Asachi se naște în Italia a doua oară. Revelația italiană n-a reprezentat un beneficiu exclusiv al lui Asachi, deoarece ea a fost recurentă în Europa secolului al XVIII-lea. Cu cîteva decenii mai devreme, Goethe își descoperise vocația reală în aceeași Italie, iar Stendhal, contemporanul lui Asachi, trecuse și
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
un beneficiu exclusiv al lui Asachi, deoarece ea a fost recurentă în Europa secolului al XVIII-lea. Cu cîteva decenii mai devreme, Goethe își descoperise vocația reală în aceeași Italie, iar Stendhal, contemporanul lui Asachi, trecuse și el prin experiența italiană formatoare. Cît privește țara noastră, urmașii lui Asachi "bolnavi de Italia" aveau să fie relativ numeroși pe parcursul secolului al XIX-lea, începînd cu Vasile Alecsandri și Costache Negri, pentru a ajunge la Nicolae Filimon ori Duiliu Zamfiresu. Printre toți aceștia
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
de ani cînd a ajuns la Roma) și-a așternut apoi umbra benefică asupra întregii existențe. Fără a mai reveni vreodată în acea minunată țară, dar păstrîndu-i imaginea inalterată în suflet, Asachi nu numai că n-a uitat niciodată sejurul italian, dar, cu trecerea anilor, l-a amplificat, ridicîndu-l la proporții mítice. Pentru el, acea țară a luat forma Paradisului pierdut, din care omul a fost gonit. Nu s-a mai întors în Italia poate și pentru a păstra neschimbată imaginea
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Moldove, în frigul și ceața iernii, amintirea țării din Sud trebuie să fi acționat asupra lui Asachi ca substitut al fericirii, pol luminos devenit inaccesibil, opus din toate punctele de vedere polului întunecat unde scriitorul și-a dus existența. Contactul italian a însemnat mai întîi un contact lingvistic - și poezia a fost cea dintîi beneficiară a lui. în poezia asachiană se află încrustată o asemenea cantitate de italienisme, încît vedem cu mirare cum limba română literară a făcut, pe parcursul cîtorva ani
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
asachiană se află încrustată o asemenea cantitate de italienisme, încît vedem cu mirare cum limba română literară a făcut, pe parcursul cîtorva ani, un salt uriaș, pășind în altă eră lingvistică. Aproape ne vine greu să credem că poezia-emblemă a revelației italiene ar fi fost compusă într-adevăr de Asachi în anul 1809, adică atunci cînd limba poeziei românești se prezenta sub forma unei corcituri pitorești între greacă, turcă, slavona bisericească și regionalisme dintre cele mai bizare, toate amestecate nonșalant între ele
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
termeni autohtoni, aleși atent după originea lor evident latină (a ura, frumoase, țărmuri, verde, floare, cer, senin, domnitor), într-o demonstrație subtilă de armonie neo- și proto-latină. Poetul a avut fericita intuiție (literară, pînă la urmă!) de a combina cuvinte italiene, introduse atunci în limba română, cu altele de origine franceză, precum și cu latinisme culte, oferind astfel forme despre care cu greu am putea decide dacă provin din italiană, din adaptarea directă a unor cultisme latinești ori din franceză. Dincolo de limbă
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
dovedea mai degrabă lipsă de gust. Principiile figurative și prozodice ale secolului al XVIII-lea nu fuseseră încă puse serios în discuție. Că Asachi a aderat instinctiv la această poetică - o dovedește poezia scrisă de el nu doar în perioada italiană, ci și în deceniile următoare. Acest deschizător de drumuri în literatura română a avut conștiința clară a inovației: cînd exprimă această conștiință în versuri, o face însă în felul următor: "Cele neguri ce-s în rîpa Aheronului născute, A lor
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
rîpa Aheronului, întinsăse a lor aripi); epitetele rămîn, toate, abstract-noționale (noapte oarbă, pronie îndurată, fatale fere, doritul Luceafăr). Suntem la distanță imensă de limbajul romantic ce ar fi trebuit să celebreze deschiderea spre o nouă lume. Cea mai perceptibilă influență italiană se regăsește în prozodia novatoare, în noul tip de vers creat special de Asachi. Alexandrinul românesc, versul-matrice al pașoptismului, apare în primă formă la poetul moldovean. "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice..." înainte de Heliade și de școala lui, Asachi l-
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
noastră, a sonetului reprezintă principala inovație asachiană. Formă specifică a liricii italienești încă din secolul al XIII-lea, sonetul a marcat răspîndirea spiritului poetic italic în întreaga Europă. Apariția Renașterii a avut în literaturile europene un indiciu sigur - adaptarea sonetului italian la diverse limbi naționale. Cu întîrziere de patru secole, procesul se verifică în tînăra poezie românească. Tradiția sonetului petrarchist, după ce străbătuse mai multe secole de poezie italiană, înregistrează o neașteptată resurgență în secolul al XVIII-lea. Asachi a descoperit, probabil
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Europă. Apariția Renașterii a avut în literaturile europene un indiciu sigur - adaptarea sonetului italian la diverse limbi naționale. Cu întîrziere de patru secole, procesul se verifică în tînăra poezie românească. Tradiția sonetului petrarchist, după ce străbătuse mai multe secole de poezie italiană, înregistrează o neașteptată resurgență în secolul al XVIII-lea. Asachi a descoperit, probabil concomitent, poezia lui Petrarca și pe aceea a petrarchizanților tardivi; noua întruchipare a Donnei Laura avea să ia chipul tinerei Bianca Milesi, iubita sa romană. Rezultat: prelucrări
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
stelelor lumine Văd chiar minuni ce-s mai presus de fire, Numai trecînd privesc la alte zine. Spre Dafne zboară aprins-a me gîndire, Și ajungînd l-a ei lumini senine, Pere-n a lor noian de fericire." Studiind poezia italiană, Asachi a observat varietatea prozodică a acesteia și a încercat să transplanteze în versul românesc formele armonice care îl încîntaseră în italiană. Adoptă astfel hexasilabul într-o variantă subtilă, compusă din doi dactili, pentru a contrabalansa scurtimea versului: "Din sînul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
anul nou). Altădată, octosilabul de aceeași origine apare format din doi peoni secunzi: "O, tu, pictură netedă/ A mînei lui Apele/ Ce figurezi aidoma/ Icoana feței mele!" (Alvir cătră a sa miniatură). Un vers ceva mai amplu, decasilabul - tipic poeziei italiene - ia în românește formă de dactili combinați cu trohei: "Cel dintîi cîntec de primăvară,/ Cînd ciocîrlia a răsunat,/ Din tunecoasa a ei camară/ Și vioreaua s-a arătat" (Vioreaua). Prezența alexandrinului clasic poate fi trecută la aceeași categorie a experimentului
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]