5,069 matches
-
Sst, sst, e supărată. Ne-a invitat să bem un ceai și taică-tău era foarte vorbăreț, s-a așezat și a servit biscuiți HobNobs, dar eu am rămas „rezervată“. Eu nu iert așa ușor. Oricum, totul a „ieșit la iveală“. Fusese devastată când taică-tău „i-a dat papucii“ și nu l-a iertat niciodată. Cum ar zice Rachel, n-a „depășit niciodată momentul“. (O crimă de neiertat, dacă te iei după Rachel, nu-i rău că a făcut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
victoriile castilienilor reduceau regatul la nu prea mare lucru, doar Granada cu împrejurimile sale, ele însele fiind supuse la repetate incursiuni. Sultanul trebuia oare să se bucure sau să se tânguiască? În astfel de momente, zicea unchiul meu, ies la iveală măreția sau micimea sufletească. Iar eu pe aceasta din urmă am citit-o pe chipul lui Boabdil, în ziua de Anul Nou, în sala Ambasadorilor. Tocmai aflasem crudul adevăr despre Basta de la un tânăr ofițer berber din pază, care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că au practicat magia neagră, că au răpit un copil creștin și că l-au răstignit ca pe Iisus. Inchizitorii n-au putut dovedi nimic; n-au putut nici să spună numele copilului așa-zis asasinat, nici să dea la iveală cadavrul, n-au putut nici măcar stabili că a dispărut un copil din regiune; însă, supuși la tortura cu apă și la cazna întinderii membrelor trase de funii, Yusef și prietenii lui au ajuns să mărturisească orice. - Crezi cumva că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o singură ridicare de sprânceană. Răufăcătorul zbiera: Sări mai sus! Warda sări în sus cât putu mai bine și un clinchet ușor de monezi se făcu atunci auzit. — Dă-mi-le pe toate! Băgând mâna pe sub rochie, ea dădu la iveală o modestă pungă pe care o aruncă pe jos, cu un gest disprețuitor. Banditul o ridică fără să se formalizeze și se întoarse spre maică-mea: — Acum e rândul tău. În clipa aceea, răsună în depărtare chemarea muezinului din sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lor; invitați-i doar să rămână, în pofida a toate, fideli islamului și să-i învețe pe fiii lor ce înseamnă el. Dar nu înainte de pubertate, nu înainte de vârsta la care poți păstra o taină, căci un copil poate da la iveală, printr-o vorbă imprudentă, adevărata credință a părinților săi și le poate aduce astfel moartea. Și dacă acei nefericiți erau siliți să bea vin? Și dacă erau poftiți să mănânce carne de porc pentru a verifica dacă mai sunt sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de muzica unei orchestre andaluze, fremătând de pașii ușori ai dansatoarelor, cu toatele roabe, două cumpărate chiar cu acest prilej. Hibei îi interziceam să dănțuiască, pentru că nu mă puteam hotărî, de când cu călătoria la Tombuctu, s-o las să dea la iveală și în fața altora un farmec atât de ațâțător. Am pus-o să șadă lângă mine, pe cea mai moale pernă, și i-am pus brațul pe după umeri; Fatima se întorsese în odaia ei, așa cum se cuvine. Eram fericit s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tot mai rari. Din politețe, am dat imperceptibil din cap. Căpătând încredere, el mai adăugă: — Anul ăsta e cel mai prost de când am început să lucrez, cu treizeci de ani în urmă. Oamenii nu mai cutează să-și dea la iveală dinarii, de teamă că vor fi acuzați că ascund niscaiva averi și că ar putea fi jecmăniți. Săptămâna trecută, o cântăreață a fost arestată pe baza unui simplu denunț. Sultanul în persoană a supus-o la chinuri, în vreme ce gărzile îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe toate femeile Romei printr-o moliciune languroasă. Moliciune în mers, în glas, în privire, de asemenea, cuceritoare și totodată resemnată în suferință. Părul ei avea acea culoare de negru profund pe care doar Andaluzia știe s-o dea la iveală, printr-o alchimie de umbră răcoroasă și de pământ ars. Până ce avea să devină soția mea, era deja sora mea, suflarea ei fiindu-mi familiară. Mai înainte chiar de a se așeza, a început să-și spună povestea, toată povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sa îl ridicase pentru el. Excelența Sa Iscoditorul purta un turban înalt și greu din mătase albă, împodobit cu un rubin mare și cu o pană de păun. Dar curând și l-a scos, cu un gest de eliberare, dând la iveală un cap cărunt și care începea să chelească. Fără ocolișuri, începu prin a-mi potoli evidenta curiozitate: — După călătoria noastră comună la Constantinopol, am trecut ades pragul Sublimei Porți, ca sol al lui Aruj Barbă Roșie, Dumnezeu să aibă milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și înțelepciunea nu merg mână-n mână. Te aștepți să-ți răspund? zâmbi Proculus, ridicându-se. Motivul pentru care am venit mă privește doar pe mine, nu crezi? Cât despre o presupusă înșelătorie pe care timpul o va scoate la iveală... Oare viitorul nu se află în mâinile zeilor? Nu uita că, atunci când trasează destinele oamenilor, zeii sunt subtili, nu răuvoitori. Manteus încuviință, prea puțin convins, apoi bătu din palme, chemându-și sclavul. — Valerius e al tău, spuse, fixându-l pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sudoare. Se uită la Valerius; avea privirea celui care știa că peste o clipă oamenii aveau să strige decepționați, unii pentru că l-ar fi considerat laș, alții pentru că voiau să vadă lama pătrunzând în carne, tăind-o și dând la iveală tendoanele și oasele. Mulțimea vrea burți tăiate și mațe revărsate în arenă. Ca să se distreze, vrea să vadă sânge, doar sânge. Într-adevăr, țipetele entuziasmate de până atunci se transformau într-un cor de proteste. Oamenii se ridicaseră în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
lama în trupul lui Skorpius - care era acoperit de sânge din cap până în picioare -, dar nu reușea să-i slăbească forțele. Evita cu abilitate atacurile imprevizibile ale lui Skorpius. Fu rănit o singură dată, deasupra genunchiului; carnea sfâșiată dădu la iveală albeața osului, apoi sângele țâșni, scurgându-se pe picior și pe ocrea. Valerius nu scoase nici un strigăt; continuă să alerge. Marcus îl privea, uimit de felul în care își stăpânea durerea. Secutor-ul îl ajunse pe Skorpius din urmă și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
asta nu putu să se mai ridice. Valerius se apropie și-și lipi vârful pumnalului de gâtul lui Skorpius. Rețiarul se ridică în genunchi cu greu. Câțiva îngrijitori veniră în fugă și-i scoaseră coiful lui Valerius, dându-i la iveală chipul palid. — Ucide-l! strigă Vitellius. Mulțimea începu să strige la unison: — Missus! Toți repetau frenetic cuvântul acela: Missus! — Ești salvat, spuse Valerius. Se uită în jos, spre Skorpius, și îi întâlni privirea disperată, teribilă. — Ucide-l! strigă din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
O să se uite, mătușică, pentru că salwar kameez își vine așa bine.“ „Nu-mi zice mie mătușică“, i-am răspuns. „Crezi că-s așa bătrână să-mi zici mătușică?“. Și uite ce mi-a făcut la jupă... De sub sari, scoase la iveală bucățile de material mototolite, cusute neglijent laolaltă. Sampath încremenise. Domnișoara Jyotsna își zvârli picioarele în aer. (Ce unghii roșii! Ce unghii roșii, frumoase, ca bijuteriile, ca scarabeii!Ă Se simțea de parcă urechile i-ar fi fost pudrate cu un strat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
dimineața la ceai. În grădină, pepenii creșteau într-o încrengătură pe care degeaba se străduiau să o smulgă. Era clar că înnebunea. Da, aveau dovada - excentricitatea care afectase familia dinspre partea mamei timp de mai multe generații ieșea iar la iveală, exact când sperau că genele responsabile dăduseră în sfârșit de vreo fundătură și rămăseseră liniștite. Iar și iar îi lua prin surprindere, ivindu-se întâmplător la cel mai echilibrat dintre unchi, la ultimul dintre bebeluși. Avuseseră un bunic care își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Spionul rămase pe gânduri până târziu în noapte. 11 Departe, pe o coastă a dealului, umbla femeia responsabilă cu hrana lui Sampath, o siluetă micuță la marginea pădurii de cercetare a universității, care dispărea și reapărea printre copaci, ieșind la iveală în locul unde pădurea și câmpul de învecinau, parcă să verfice starea capcanelor din bețe pe care le pusese pentru fazani și alte păsări sălbatice. Acestea trăiau în pădure, dar se hrăneau din recoltele de grâne, astfel că erau pe cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
apa după ele? Dar canalul de scurgere nu ar fi putut să faca față unui asemenea aflux de ofrande și oare unde era tricoul lui cu imprimeul cu jungla, cel pe care nu-l găsea nimeni? Când adevărul ieși la iveală, după ce una dintre surori îl zărise pe Hungry Hop aruncând pe fereastră fostei sale agresoare fustele mamei sale, familia înnebuni de grijă. Era clar că-și pierduse echilibrul. Parcă sub influența unei vrăji periculoase, teama lui de Pinky Chawla se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Și-i trimiseră un mesaj domnului Chawla: „Vă rugăm să vă împiedicați fiica să ne mai deranjeze fiul.“ Domnul Chawla o interogă pe Pinky: — Despre ce e vorba? Mereu te plângi că te urmăresc oamenii și acum adevărul iese la iveală - tu îi urmărești pe alții. Și cu asta basta, îi spusese. Să nu mi te aduni cu vânzătorii de înghețată. Un nenorocit de vânzător! De fapt, nici măcar un vânzător! Un amărât care vede de căruț-de-înghețată. Numele familiei noastre va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
oameni... Doar păduri și stânci luminate de soare și apa vie, dură și albă. Privi plin de gelozie păsările care zburătăceau în jurul lui în căutare de firimituri: creaturile acestea micuțe, cu coaste delicate, cu aripi ale căror bătai dădeau la iveală inimi ușoare ca zăpada prin aerul limpede. Pe chip i se întipărise o expresie disperată, de om vânat. — E în altă lume, șopteau plini de venerație adepții, în timp ce Sampath nu le dădea nici o atenție, ci doar privea în gol peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și un Burger Shack și un Burger Bower. Mâncarea la minut înseamnă bani la minut. Știu: doar și eu am pus umărul. Mai e loc și pentru alte asemenea localuri ca să scoată un ban. Fiecare fereastră puternic luminată scoate la iveală un butic. De câte buticuri luminate a giorno are nevoie o stradă - de treizeci, de patruzeci? Cândva exista aici o librărie ale cărei cărți erau așezate în ordine alfabetică și în funcție de tematică. Nu mai există. Locul nu avea ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
zile l-am luat la Blithedale și i-am făcut cinste cu un prânz la cantină. În timp ce se încrunta la meniu, s-a pus într-o situație neplăcută față de chelnerul pletos care încerca să-și comande salata. A ieșit la iveală, după multe bâlbâieli și corecturi, că bietul copil nu prea știe să citească. Era cât pe ce să leșin de jenă și duioșie și am mai remarcat cu ce mișcări adorabile i se umflă, se adună și ard mușchii gâtului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Am fluierat și fredonat în șoaptă - și am bolborosit despre Fielding, Lorne, Caduta, Butch, despre răsturnările de situație, despre toată isteria, despre toată conspirația... Am lămurit problema motivației. I-am adus toate argumentele. Abuzul de încredere ar fi ieșit la iveală în cinci minute dacă nu ar fi fost la mijloc John Self. Eu eram cheia. Eu eram nefericitul în nevoie, în suferință. Eu eram cel lipsit de toate. Eu voiam să cred. Îmi doream al dracului de tare banii ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
era o femeie vorbăreață, așa că lui Joe-Sue povestea ei i s-ar fi părut stranie chiar și numai dacă ar fi fost despre vreme. Așa, era cutremurătoare. A căutat într-un buzunar adânc de la zdrențele ei și a scoas la iveală alte două sticle, identice cu cele a căror mândră posesoare era. Erau ale lui, ale mele. Galbena veșnicie a vieții și albastra veșnicie a morții. Joe-Sue le-a luat și a fugit în cortul său, scormonind pământul, ca să le îngroape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
lângă domnul Jones. — Doar n-o să... n-o să mergi cu el? Ochii ei erau plini de teamă. Virgil Jones îi luă mâna în tăcere. Ea i-o strânse violent. Era pentru amândoi o declarație ireversibilă, ieșind într-un final la iveală dintr-o eternitate de tăinuiri. — N-aș putea suporta să te pierd, spuse ea. Vultur-în-Zbor ridică privirea înspre muntele Calf, luminat în amurg. Se înălța abrupt prin păduri pierdute, amenințătoare, verzi, care se opreau undeva sus, pentru a face loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Virgil își trecu limba lui mare peste buze. Dolores O’Toole își bălăngăni stângace mâinile pe lângă trup, ca o vrabie cu aripa frântă. — Virgil. Numele lui pluti discret pe deasupra paraliziei. Dolores îl rostise cu grija unei femei care scoate la iveală o comoară ascunsă. își croi drum până la el prin cămașa lui de noapte veche și, brusc, bărbatul se simți mai puțin ridicol. — O, Virgil. A doua chemare. Ochii lui se deplasară până ce îi întâlniră pe ai lui Dolores și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]