23,636 matches
-
și constituie realizarea unui proiect. În fine, ea transformă actorul și obiectele acțiunii. Această viziune globală va fi continuată prin teoria praxis-ului prezentat ca acțiune revoluționară de clasă, începând cu Marx. Pe linia lui Immanuel Kant (Critica facultății de judecare), Hannah Arendt (1906-1981) așază activitatea de judecată la baza gustului, ca practică discriminantă: "Gustul este principala activitate culturală [...], activitatea unui spirit elevat [...]. Gustul produce o cultură, îl scoate pe individ din subiectivitatea sa și îl lansează într-o tentativă de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai mari miza, răspunderea și vina, cu atât instanța interogativă îmi este mai neclară. La drept vorbind, eu nu mi-l pot reprezenta nicicum pe cel care mă întreabă, așa cum nu-mi pot reprezenta circumstanțele interogării și așa cum criteriile de judecare îmi rămân neștiute. Pedeapsa, oricât de strivitoare ar fi, nu poate, la rândul ei, nici măcar să fie imaginată, iar teama, pe măsura pedepsei, rămâne totuși să plutească în necunoscut. Răspunderea suferă aici o ruptură de nivel, pentru că libertatea, confruntată cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în platitudinea "adevăr - bine - frumos". Kant sfârșește cu platitudinea facultăților vieții sufletești: "inteligență - voință - sentiment". Pe fiecare dintre acestea se centrează câte una dintre Critici: pe inteligență, Critica rațiunii pure; pe voință, Critica rațiunii practice; pe sentiment, Critica facultății de judecare. Hegel sfârșește cu platitudinea "Dumnezeu - natură - om". M-am întrebat cu ce platitudine sfârșesc eu. Și sfârșesc cu o platitudine teribilă. La capătul Ontologiei vorbesc despre "trup - suflet - spirit". Trupul este ființa în versiunea reală; sufletul este ființa în versiunea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pom și își relua doar după câteva minute deambularea. Evident, cea mai prețioasă era substanța spermatică. Ea trebuia păstrată cu sfințenie în interiorul corpului. Risipirea ei echivala cu o sinucidere în etape discrete, diminuare a forței vitale și a facultății de judecare. Căsătoria și, în genere, femeia nu aveau ce căuta în viața unui filozof. Cât despre masturbație... Ea era echivalată cu păcatul suprem și împingea trupul în paragină extremă. Kant nu-i pomenește niciodată numele și când se referă la ea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru din Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să ne inspirăm din "toleranța zero" pentru a trata delincvența cu oarece șanse de succes? Prima critică ține de o necunoaștere aproape totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau cercetarea centrându-se exclusiv pe infracțiunile sângeroase și astfel demonstrau cu ușurință că accentuarea "sentimentului de insecuritate" însoțea, în fapt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lor. Cu alcoolicii, dependenții de jocuri de noroc și alții de acest fel, evident avem de-a face cu un eșec al socializării. Deși mulți astfel de oameni au învățat normele și au ajuns să le accepte ca temeiuri pentru judecarea comportamentului corect față de cel incorect, ei nu pot să le urmeze. Astfel se produce un mod de manifestare diferit al deficienței în socializare când o persoană eșuează să accepte normele societății ca fiind pe primul loc. Unii indivizii niciodată nu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
două concepte (Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate). Introducerea celor două concepte cu denumirile „angelic” și „demonic” conduce demersul doctorandei spre nuanțări teoretice care încorporează atitudinea mentalității medievale, dar o (re)conexează de o perspectivă modernă a integrării în existență; judecarea personajului feminin demonic traversează astfel maleficitatea spre autenticitate și deplin al personalității, iar verosimilitatea și consistența personajului angelic se estompează spre inconsistent, într-o tendință de demitizare, spre care opțiunile interpretării Oanei Simona Zaharia se întorc adesea, reflectând o perspectivă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
În zona posibilului acțional pe criterii de accesibilitate și dezirabilitate. În locul unor mentalități și principii de practicare a managementului care porneau de la determinismul tehnologic și primatul unor criterii economice parțiale (productivitate, preț, rentabilitate), se cuvine a se trece la o judecare a vieții economice pe principiile selective „bun-rău” și a opera alegeri conform unor noi modele socioculturale de dezirabilitate. Alegerea pe criterii valorice multilaterale devine principiul noului management, Începând cu Însăși viziunea despre tehnologie. „După Denis Gabor, prima lege a Tehnologiei
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
divorț existența consimțământului soților, după care va fixa un termen de două luni, în ședința publică. La acest termen, se va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor, și în caz afirmativ se va trece la judecarea cauzei. Actualul sistem care nu mai enumeră limitativ cauzele de divorț, nu trebuie interpretat însă, ca o tendință de a se înlesni divorțul, ci dimpotrivă, că acesta l-a înlocuit pe cel anterior pentru a da posibilitatea judecătorului să aprecieze
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
consimțământului soților și semnăturile acestora, după care fixează un termen de două luni în ședința publică. La termenul de judecată, instanța va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divorț. În cazul în care unul dintre soți se opune divorțului, instanța va trece la procedura obișnuită în care reclamantul propune probe care să dovedească temeinicia motivelor de divorț. Chiar dacă în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
civ.nu au fost modificate prin art.20 din Legea 105/1992101, fiind în concordanță cu ele și sunt determinate de faptul că legea română trebuie să-și ocrotească în primul rând cetățenii care locuiesc în țară și să asigure judecarea litigiilor de această natură de către instanțele române. Nimic nu ar justifica judecarea divorțului de către o altă instanță decât aceea a domiciliului reclamantului. Când soțul pârât nu are domiciliul cunoscut, judecata procesului la o altă instanță decât cea în circumscripția în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fiind în concordanță cu ele și sunt determinate de faptul că legea română trebuie să-și ocrotească în primul rând cetățenii care locuiesc în țară și să asigure judecarea litigiilor de această natură de către instanțele române. Nimic nu ar justifica judecarea divorțului de către o altă instanță decât aceea a domiciliului reclamantului. Când soțul pârât nu are domiciliul cunoscut, judecata procesului la o altă instanță decât cea în circumscripția în care se află domiciliul reclamantului, ar crea dificultăți nejustificate acestuia, modalităților de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de judecată în prima instanță reclamantul lipsește nejustificat și se prezintă numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută. Această măsură se bazează pe o prezumție de renunțare a reclamantului la judecată, la care pârâtul nu se poate opune, cerând judecarea în lipsă. Dacă lipsește soțul pârât, cererea se va judeca potrivit regulilor de drept comun. În cazul în care pârâtul a făcut cerere reconvențională, el este obligat să se prezinte la termenul de judecată în prima instanță, iar absența reclamantului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de față. În aceste litigii prezența procurorului este deosebit de utilă, iar concluziile sale reprezintă o garanție a unei hotărâri temeinice cu privire la încredințarea acestora. El poate interveni în orice fază a procesului de divorț. f) Soluționarea divorțului A. Generalități Procedura de judecare a divorțului este reglementată în cuprinsul art.607-619 C.proc.civ. și președintele instanței, primind cererea de divorț, va da reclamantului sfaturi de împăcare și, în cazul în care acesta stăruie în cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de judecare a divorțului este reglementată în cuprinsul art.607-619 C.proc.civ. și președintele instanței, primind cererea de divorț, va da reclamantului sfaturi de împăcare și, în cazul în care acesta stăruie în cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei. Cind cererea de divorț se întemeiază pe alienație mintală sau debilitate mintală cronică, ori pe o boală gravă cronică și contagioasă a soțului împotriva căruia este cerut divorțul, ori dacă este condamnat la o pedeapsă privată de libertate de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care instanța îl acordă soților pentru a constata dacă aceștia persistă în hotărârea lor de a divorța. La termenul de judecată instanța va verifica dacă soții stăruie la desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor; în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu privire la motivele de divorț. Termenele de înfățișare și de gândire nu se mai acordă, fixându-se termenul de judecată și au fost abrogate dispozițiile legale speciale cu privire la propunerea, admiterea și administrarea probelor la termene diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu este posibilă disjungerea cererii reconvenționale de cererea principală. Dacă motivele divorțului s-au ivit după începerea dezbaterilor la prima instanță și în timp ce judecata primei cereri se afla în apel, cererea reconvențională va fi făcută direct la instanța investită cu judecarea apelului. Neintroducerea cererii reconvenționale în termenele arătate mai sus atrage decăderea pentru soțul pârât din dreptul de a cere divorțul, afară de cazul când cererea reclamantului a fost respinsă și motivele divorțului s-au ivit pe urmă (art.610 C.proc
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de divorț, aplicarea măsurilor provizorii nu ar mai putea continua. > sunt provizorii, în sensul că pot fi oricând modificate sau revocate, pe aceeași cale prin care s-au dispus, ori de câte ori împrejurările impun aceasta; > sunt vremelnice, adică durează numai pe perioada judecării procesului de divorț. F. Hotărârea de divorț Când în urma dezbaterilor rezultă că motivele de divorț invocate de soțul reclamant sunt întemeiate și continuarea căsătoriei este cu neputință, instanța va pronunța divorțul din vina soțului pârât. In situatia in care din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
comune nu este susceptibilă de executare și sub aceste aspecte, hotărârea de partaj nu-și pierde puterea lucrului judecat prin trecerea termenului privind prescripția executării. O nouă acțiune de împărțeală a bunurilor comune ale soților este admisibila dacă, cu ocazia judecării unei prime acțiuni n-au fost cuprinse în masa partajabilă toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei, fără să poată opune, ca fine de neprimire prescripția extinctivă sau puterea lucrului judecat. În cadrul celei de a doua acțiuni de împărțeală a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
5. Recunoașterea făcuta prin testament: a)se poate revoca; b) nu se poate revoca; c) depinde de condițiile prevăzute de lege pentru a produce consecințe juridice. 6. Dovada filiației fata de mama se poate face in fata judecătorilor abilitați cu judecarea cauzelor de stabilire a filiației prin orice mijloc de dovada daca: a) mama adresează instanței judecătorești o cerere in acest sens; b) din orice împrejurări, dovada filiației fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nașterii; c
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
11, 12 și 13 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997. * Acțiunile și cererile privind încuviințarea adopției sunt scutite de taxa de timbru și se soluționează în camera de Consiliu, în complet constituit din doi judecători desemnați de ministrul justiției. * Judecarea cererii pentru încuviințarea adopției se face cu citarea Comisiei pentru protecția copilului care a avizat favorabil adopția, și care reprezintă sau asistă pe copil după caz, a persoanei sau familiei care dorește să adopte, a Comitetului Român pentru Adopții și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
străină cer încredințarea în vederea adopției a aceluiași copil, se ia în considerare cu prioritate posibilitatea încredințării copilului la persoana sau familia cu cetățenie română; opinia exprimată de copilul cu discernământ va fi determinantă în luarea hotărârii (art.9 alin.8); * judecarea cererii pentru încuviințarea adopției de către instanța de judecată se face cu citarea Comisiei pentru protecția copilului care a avizat favorabil încuviințarea adopției (art.18 alin.2) și ea reprezintă ori asistă pe copil; * primește notificarea despre informarea copilului că este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
12 și 13, în cazul adopțiilor cerute de către persoane sau familii cu domiciliul ori reședința în străinătate, îndeplinirea măsurilor pentru identificarea unei persoane sau familii pentru încredințarea copilului în vederea adopției, precum și confirmarea că acel copil se află în evidența sa; * Judecarea cererii de adopție se face cu citarea Comitetului Român pentru Adopții; * Eliberează un certificat în cazul adopției copilului de către o familie sau persoană cu domiciliul pe teritoriul altui stat, care atestă că adopția este conformă cu normele impuse de Convenția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
când cererea a fost adresată în cursul dezbaterilor. Acțiunea principală poate avea ca obiect divorțul, stabilirea paternității, de încredințarea spre creștere și educare a copiilor minori sau stabilirea domiciliului minorilor. În toate aceste situații, competența soluționării aparține instanței investită cu judecarea acțiunii principale. și se stabilește după aceleași criterii aplicabile și în cazul în care ea se solicită pe calea unei acțiuni separate. În acest ultim caz, competența aparține instantei de la domiciliul pârâtului. Face excepție cazul când obligația decurge din raporturile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]