28,495 matches
-
interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, norme constituționale care atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. ... 19. Pentru toate aceste motive, prin jurisprudența precitată, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, reglementarea legală criticată constituind, totodată, o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
unui proces, aceasta nefiind de natură a îngrădi drepturi consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor sau egalitatea în drepturi a cetățenilor. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
hotărârilor adunărilor generale ale acționarilor. Această regionalizare nu poate fi conformă cu art. 16 și 124 din Constituție. ... 9. Se subliniază că legiuitorul are o marjă de apreciere în acest domeniu, dar instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în jurisprudența sa cu privire la scopul recursului. Scopul unui proces nu este judecarea rapidă. În alte materii, mult mai puțin importante, calea de atac a recursului nu a fost înlăturată. Or, în materie comercială valorile cu care se operează sunt net
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
a acțiunilor în anularea hotărârilor adunării generale a acționarilor nu poate constitui un criteriu obiectiv și rezonabil care să justifice existența unui tratament diferențiat aplicabil persoanelor care se încadrează în situații juridice identice. În acest context, se face trimitere la jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Decizia nr. 308 din 12 mai 2016 și Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003. Așadar, celeritatea soluționării cauzelor nu poate fi opusă dreptului de acces liber la
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). ... 26. În ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012). ... 27. Mai mult, în jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
referitoare la discriminarea creată prin interzicerea exercitării căii extraordinare de atac a recursului împotriva hotărârilor date de instanțele de apel, în cazurile în care legea instituie doar calea de atac a apelului împotriva hotărârilor de primă instanță, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că, în vederea asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată). ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 30. Totodată, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, Curtea mai reține că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
din 8 februarie 1994, precitată). ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 30. Totodată, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, Curtea mai reține că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului. În acest sens sunt și Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
reține că accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
al doilea rând, este necesar ca sesizarea să tindă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce țin de particularitățile fondului speței (...)“. În acest sens, s-a menționat că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
faptele cercetate se va efectua în limitele mandatului de supraveghere tehnică emis anterior de către judecător. Mai mult decât atât, s-a constatat că înaintea emiterii mandatului inițial judecătorul de drepturi și libertăți a verificat respectarea garanțiilor minime dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia măsurilor de supraveghere tehnică, respectiv natura infracțiunii cu privire la care parchetul efectua cercetări (fapte de corupție), persoanele care urmau să fie supuse măsurii supravegherii video, audio și prin fotografiere (autorul faptelor și
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
un mandat de supraveghere aflat în ființă, dar care nu prevede posibilitatea ca punerea în executare să poată avea loc și prin implicarea/atragerea unui colaborator cu identitate reală care să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obține fotografii. ... ... ... IV. Examenul jurisprudenței în materie IV.1. Jurisprudența națională relevantă În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor de
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
și Sălaj (și ale instanțelor arondate) și judecătoriilor Balș, Beclean, Brașov, Corabia, Făgăraș, Făget, Întorsura Buzăului, Moldova Nouă, Motru, Novaci, Oravița, Rupea, Slatina, Sânicolau Mare, Sfântu Gheorghe, Târgu Cărbunești, Târgu Jiu, Târgu Secuiesc și Zârnești cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. ... IV.2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție IV.2.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
IV.2.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, nu au fost identificate hotărâri care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile. ... IV.2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență nu au fost identificate hotărâri care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile. ... ... IV.3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României nu au fost identificate hotărâri care
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
IV.2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma examenului de jurisprudență nu au fost identificate hotărâri care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile. ... ... IV.3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României nu au fost identificate hotărâri care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile. ... IV.4. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Constituționale a României nu au fost identificate hotărâri care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile. ... IV.4. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile. ... ... V. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
al doilea rând, este necesar ca sesizarea să tindă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce țin de particularitățile fondului speței (...)“. În acest sens s-a menționat că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
sesizării trebuie analizată și existența unei veritabile chestiuni de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. În jurisprudența sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că „Așadar, numai o problemă de drept de o dificultate rezonabilă și de natură a
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. În jurisprudența sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că „Așadar, numai o problemă de drept de o dificultate rezonabilă și de natură a da naștere, în mod previzibil, unor interpretări judiciare diferite legitimează concursul dat
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
un mandat de supraveghere emis anterior autorizării folosirii colaboratorului. Or, prin intermediul mecanismului hotărârii prealabile, instanța de trimitere urmărește chiar rezolvarea acestei probleme concrete invocate în cadrul contestației cu care a fost învestită, fapt care excedează mecanismului de unificare a jurisprudenței instituit prin dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. Pe de altă parte, se poate constata, din încheierea de sesizare, că membrii completului de doi judecători (instanța de trimitere) au opinii divergente cu privire la problema de drept, astfel
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
1.674D/2021. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.147/200/2020, Judecătoria Buzău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
a acoperi lipsurile calitative ale Legii nr. 55/2020, cu atât mai mult cu cât, prin prisma intervalului redus de timp de la data intrării în vigoare a legii și până la data constatării faptei contravenționale, a fost imposibilă cristalizarea unei jurisprudențe a instanțelor prin care sintagma din articolele atacate pentru neconstituționalitate să primească o interpretare constantă. Astfel, instanța apreciază că art. 5 alin. (2) lit. d), art. 65 lit. h) și art. 66 lit. a), în ceea ce privește trimiterea la
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
contestării, instanței de judecată ca, având în vedere valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, să aprecieze asupra gravității faptei și proporționalității sancțiunii contravenționale. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele Deciziei nr. 381 din 8 iunie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate nu pot conduce, prin ele însele, la încălcarea principiului egalității în fața legii, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale. Pe de altă parte, apreciază că nu se pune problema încălcării principiului „la muncă egală, salariu egal“ prin stabilirea de către legiuitor a unor tratamente juridice diferite pentru categorii profesionale distincte. Sub acest aspect, este de observat faptul
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]