3,620 matches
-
bonton. Așadar, de la greci, romani și până la... români, au trecut veacuri, oameni, pagini și amintiri... Equus caballus continuă să-i fie omului alături la bine și la greu, cu performanțe adesea de excepție... Deschizătorii de drum Echitația românească își are leagănul în cele mai vechi școli de cavalerie din țară. Ele au inițiat primele alergări ecvestre, printre cele mai timpurii aflându-se cele organizate de Școala Militară de Infanterie și Cavalerie de la Iași, în 1856, și Școala Specială de Cavalerie din
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
multe bastioane. Unul dintre acestea, Bastionul Țesătorilor, este cel mai mare de pe teritoriul actual al României, dar și cel mai bine conservat și întreținut; nu întâmplător, în spațiile sale se organizează concerte și spectacole medievale. Dar simbolul absolut al orașului, leagănul Brașovului medieval, în jurul căruia s-a construit Cetatea Kronstadt - Brașovul de astăzi - rămâne Casa Sfatului, construcție monumentală despre importanța căreia se povestește încă de la 1428. Construită inițial ca turn de veghe, clădirea a cunoscut de-a lungul timpului o serie
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
de-a înlătura chiar și acest pretext. E asemenea adevărat că fostul art. 7 al Constituției noastre era într-o privire nedrept. Religia unui om nu atârnă de la libera sa alegere. Născîndu-se fără voința lui proprie, omul e înrolat din leagăn încă sub steagul unei credințe religioase cu mult înainte de-a putea avea vro opinie asupra binelui sau a răului coprins în legea pe care-o moștenește. Deși dar art. 7 avea numai în aparență caracterul unei escluziuni pe motive
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari fac cu neputință ivirea unor asemenea "prejudiții". Numărul evreilor în Europa apuseană e atât de mic încît ei nu pot exercita o influență simțită asupra civilizațiunei naționale; dar prin granița noastră de la răsărit pătrunde an cu an din inexaurabilul leagăn polonez un număr de stăruitori tineri, vânzători de pantaloni a căror copii și nepoți vor stăpâni odinioară bursa și gazetele Germaniei; imigrația crește văzând cu ochii și tot mai serioasă se face întrebarea cum vom putea contopi acest element străin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
primit cu răceală această știre, ca și Faust cântecele învierii: "Aud solia, dar nu cred în ea". [12februarie 1880] ["UNUL DIN MITURILE CELE MAI SEMNIFICATIVE... "] Unul din miturile cele mai semnificative din câte a păstrat poporul nostru este următorul: La leagănul unui copil se coborâseră cele trei ursitori, menindu-i una tărie, alta istețime, a treia mărire lumească. Muma copilului, nemulțumită că i se dăruiseră și lui bunuri pe cari le-a avut atâția oameni, rugă pe cele trei zâne ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Și mă pomenii gîndind: " Da, foarte bine, de ce să nu trăiască Ardealul nostru întors la patria mumă? Era firesc, destul suferiseră românii ardeleni, populație de două ori mai mare decât minoritatea maghiară, atâtea secole, sub jugul feudalilor maghiari. Aici era leagănul românismului, aici înfloriseră statul dac și dacii, strămoșii noștri, care puseseră de-atîtea ori în pericol imperiul roman. Din ei, din daci și romani, ne trăgeam, și faptul că în anul 1000 năvăliseră pe-aici ungurii nu putea schimba cu nimic
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
te vreau, și nu să devenim servitorii unui nou-născut... Naște-l, să existe în sine, ca esență, crește-l, dar pentru tine nu trebuie să existe nimeni în afară de mine. Altfel ți-l iau, ca Rousseau, și îl dau la un leagăn... Nu spun că ași face ca tatăl lui Oedip, care a intuit că venirea pe lume a copilului însemna înlăturarea lui, iubita devenită mamă nu l-ar fi mai iubit pe el ci pe copil. Drept care l-a luat și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și să-l arunce într-o prăpastie. Asta n-am mai auzit de când mama m-a făcut!" "Ei, zise Matilda, eu am auzit cu urechile mele. Întâi a zis că o să mi-l ia și să-l dea la un leagăn, la copii abandonați, pe urmă a zis nu, mai bine îl arunc într-o prăpastie. Întrebați-l!"' Ceea ce mă uimea mereu era humorul ei, din tonalități imposibil de descris! Un humor popular, compus din uluiri, nedumeriri, invitații să contemple și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Mitologia spune altfel, dar Freud a interpretat mitul în sensul atracției copilului pentru mamă, care persistă și la maturitate, complexul oedipian."' " Se poate, zise Matilda, și ca dovadă că nu sânt imbecilă, te cred. Dar că o să-l dai la leagăn, la copiii găsiți, n-o să zici că n-ai spus. Ai zis așa, n-o să fac ca tatăl lui Oedip, dar o să fac ca Rousseau." "Glumeam!" zisei, simțind că pierd terenul. "Aha, glumeai!" Da, exageram, ca să înțelegi ideea." "Exagerai ca să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Las-o așa, fiindcă îți purifică sufletul mai bine decât dacă o terfelești în acuzații abjecte. Gîndește-te mai bine la posibilitatea de a înțelege că nu puteam să gândesc că chiar o să-ți iau copilul și să-l dau la leagăn. În ce mă privește, o să încerc și eu să înțeleg, ba chiar înțeleg de pe acum, și îmi dau seama că după ce un om e lovit, e o pură sminteală să mai crezi că după aceea cuvintele pe care i le
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Poate altcineva!" zisei. "Tată, murmură Suzy somnolentă, cu capul pe umărul meu, asta e o istorie veche!" Nu atât de veche, ne-au lăsat până acum câțiva ani pe seama ungurilor, au creat chiar o regiune "Mureș-autonomă maghiară". Aici, unde e leagănul românismului... Ne-au adus moldoveni... ne murdăresc parcurile, își fac nevoile pe lângă zidurile Bisericii negre, veche zidire care..." Da, tată, îl întrerupse Suzy, și tu nu știi cine e Eminescu, care era moldovean și a mers pe jos prin Ardealul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se putea realiza desăvârșirea unității naționale. În acest discurs Nicolae Titulescu arăta că: „Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă și mare! România nu poate fi întreagă fără Ardeal; România nu poate fi mare fără jertfă! Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e școala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susținut viața. Ardealul e scânteia care aprinde energia, e mutilarea care strigă răzbunare, e fățărnicia care cheamă pedeapsa, e sugrumarea care cere libertate
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată în alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un început entuziast pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii neutralității (1914- 1916), Barbu Ștefănescu Delavrancea clocotea oratoric despre necesitatea fatală de a intra în războiul sfânt de reîntregire a Patriei, a cărei ființă etnică era amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs adresat școlarilor (Patria și patriotismul, 192-) [1915], ocazionat de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie 1859, Delavrancea aduce un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deveni instrumentul de producere a "poporului-națiune" (Karnoouh, 2011) și de fasonare a "omului național": "o formațiune socială se reproduce pe sine ca națiune doar în măsura în care, printr-o rețea de aparate și practici cotidiene, individul este instituit ca homo nationalis din leagăn până în mormânt" (Balibar, 1996, p. 137). Coborând limita de vârstă de la care școlarizarea este obligatorie până la 5 ani (copiii de la 5 la 7 ani trebuind să frecventeze "grădinile de copii"), Legea învățământului din 1924 stabilește ca școala să preia copilul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Balibar, 1996, p. 137). Coborând limita de vârstă de la care școlarizarea este obligatorie până la 5 ani (copiii de la 5 la 7 ani trebuind să frecventeze "grădinile de copii"), Legea învățământului din 1924 stabilește ca școala să preia copilul de cum părăsește leagănul. Până la mormânt, sinele individului va mai fi șlefuit înspre devenirea "omului național" în instituția obligatorie a armatei, care acționează ca o a doua stație de naționalizare în cursul vieții individului. Ar fi relevator de văzut, în acest punct al argumentației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe care natura le-a rezervat ca decor ambiental pentru desfășurarea dramei naționale românești, românii au reușit să învingă natura, realizând Marea Unire. Voința de unire a românilor a răzbit împotriva fatalismului geografic, transformând Carpații din zid natural ce separa leagănul românității Transilvania de spațiul danubian al aceleiași românități în șira spinării poporului românesc, de-o parte și de alta a căreia se întind coastele aceleiași ființe naționale (Delavrancea, 192-). Ceea ce face ca geografia să devină din blestem binecuvântare: "poporul nostru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a rezumat doar la o postură defensivă. Campioni ai cauzei creștinătății, atleți ai lui Crist, românii au încercat și să mântuiască Europa pe infideli. Pe lângă faptul că este prezentat ca un unificator al românității ("el spera să apuce Maramureșul întreg, leagănul domniei moldovene, și să ajungă chiar Voevod al Transilvaniei"), Petru Rareș trebuie să rămână în memoria colectivă europeană prin "ideea sa cea mare": Într-adevăr mintea lui Rareș țesea un plan măreț: ideea cea mare a lui era să adune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci cele mai înalte gînduri și cele mai gingașe simțiri ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
esteticii, o idee de circulație în teoria actuala: că semnul artistic nu e limitat că cel lingvistic, izolat în funcția lui de semnificare a unui sens unic, ci deschis și integrativ 180. Cînd citim, într-un poem, o sintagma că leagănul albastru al tăcerii (exemplul pe care îl propune Tudor Vianu în studiul sau asupra simbolului artistic), constituenții își pierd sensul comun și, pentru a se ajunge la semnificația poetica, trebuie considerați în unitatea lor. Și cu toate ca înțelesul acesteia rămâne mereu
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
folosit mai degrabă pentru un joc de cuvinte: burda (rus.) înseamnă „poșircă“; este posibilă și asocierea sonoră cu denumirea vinului de Bordeaux. 53. Expresie inexistentă în rusă ori în franceză, parodiind denumirile specialităților culinare franțuzești. 54. Din poezia Cântec de leagăn de Nikolai Alexandrovici Nekrasov (1821-1877). 55. Vers din Faust (Prolog în cer) de Goethe. 56. Malthus, Thomas Robert (1766-1834), teolog și economist englez. 57. Strofa citată, cu mici modificări față de original, nu-i aparține lui Millevoix, ci lui Nicolas Joseph
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din țară care ducea de nas și poliția publică și cea secretă și, deși în Egipet nu erau jurați, scăpase de condamnare și era recunoscut ca omul cel mai cu minte din țară. Atât de jos căzu Egipetul, acest străvechi leagăn al culturii, care prin hărnicie și muncă ajunsese la cea mai mare înflorire. Câștigul fără muncă intelectuală sau fizică, fără administrarea unui capital moștenit, e un furt făcut în condiții cuviincioase. Breasla a cărei meserie e a îmbla după asemenea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o veche practică comunistă prin care problematica socială era aruncată În ograda sistemului medical și implicit transformată Într-o vinovăție medicală. Reamintesc aici realitățile românești când secțiile de pediatrie erau supradimensionate datorită internărilor multor cazuri sociale, secțiile de distrofici și leagănele care intrau În atribuțiile sistemului medical deși erau probleme sociale, sau aveau la origine probleme de ordin social fără nici o legătură cu sănătatea. iatrogenii cu caracter cultural; În care vina o poartă În bună parte medicul și sistemul medical tocmai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
marin (Eforie Nord, Eforie Sud și Techirghiol), În care a avut funcția de coordonator (19501960). De asemenea, o contribuție Însemnată a avut și la organizarea primului sanatoriu de postcură reumatismală de la Mircești-Iași, sub aceeași coordonare a profesorului Emil Hurmuzache, a Leagănului de la Ungheni - Iași și, În 1978, la organizarea și conducerea efectivă a primului sanatoriu de postcură de la Poieni-Iași pentru copii cu hepatită cronică și diabet. Calităților de cercetare și bun organizator li se adaugă și cele de bun pedagog. A
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fiecărui județ a căror rezultate pozitive se regăsesc astăzi În indicatorii statistici (morbiditate infantilă și morbiditate). inițiator, organizator și coordonator al asistenței medicale postcură prin Înființarea de sanatorii postcură la Mircești, Eforie Nord, Techirghiol (Împreună cu profesorul Emil Hurmuzache), Poieni și Leagănul de la Ungheni, alături de o bogată activitate de popularizare și promovare a sănătății copilului. inițiază “Zilele Pediatriei Ieșene” manifestare științifică anuală a pediatriei moldave la Început, apoi cu rang de conferință națională, aflată deja la a XXX-a ediție, manifestare care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]