8,145 matches
-
mesajul educațional. Acest lector face ca mesajul sa fie receptat de studenți. 5 Receptivitate: 152 Lectorul este sensibil la nevoile studenților, atât la nivel individual cât și de grup. Acest lector manifestă o sinceră preocupare pentru studenți. Comparație Între acest lector și alții: 6 In lumina criteriilor de mai sus și luând În considerare natura și dificultatea relativă a acestui curs, cum Îl apreciați pe acest lector În comparație cu alți lectori pe care i-ați avut ? Reacții personale ale studenților (feed-back) Cât
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și de grup. Acest lector manifestă o sinceră preocupare pentru studenți. Comparație Între acest lector și alții: 6 In lumina criteriilor de mai sus și luând În considerare natura și dificultatea relativă a acestui curs, cum Îl apreciați pe acest lector În comparație cu alți lectori pe care i-ați avut ? Reacții personale ale studenților (feed-back) Cât de dificilă vi s-a părut activitatea depusă În cadrul acestei discipline? Prelegerea a fost clar structurată 2 Conferențiarul a menționat când a ajuns la sfârșitul unui
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Acest lector manifestă o sinceră preocupare pentru studenți. Comparație Între acest lector și alții: 6 In lumina criteriilor de mai sus și luând În considerare natura și dificultatea relativă a acestui curs, cum Îl apreciați pe acest lector În comparație cu alți lectori pe care i-ați avut ? Reacții personale ale studenților (feed-back) Cât de dificilă vi s-a părut activitatea depusă În cadrul acestei discipline? Prelegerea a fost clar structurată 2 Conferențiarul a menționat când a ajuns la sfârșitul unui capitol important 3
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
posibil!), precum reușeau unii, seniorial, pe vremea comunismului. Deci, se impune o altă atitudine față de meserie. În vest, spațiu la care ne place să ne raportam ori de câte ori ne sugrumă mizeria, scriitorul este prins, aproape fără excepție, și în alte activități: lector universitar, redactor la editură sau revistă, realizator radio sau TV etc. La noi, mulți se înghesuie și azi la Uniune într-un post de secretar sau consultant, un post fără obligații și răspunderi, de fapt o sinecură... Cât privește Uniunea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fatalmente, ca formulă ideală de investigare critică. În ce măsură niște texte explicit autoreferențiale, cantonate În biografism, Îl mai seduc astăzi pe cititorul hărțuit de agresivitatea unui cotidian inflamat? Răspunsul nu e prea greu de dat. Aflat sub presiunea unor forțe incontrolabile, lectorul contemporan se reîntoarce, plin de speranță, la sursele primare ale literaturii: acolo unde ea reprezintă experiența directă, nemijlocită, a unui individ. Desigur, e ceva religios În această revenire nepremeditată la origini. Și poate nu Întâmplător Sfântul Augustin e unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Înțelege așadar că autoportretul În jurnalul intim se află pretutindeni și nicăieri”, scrie Béatrice Didier 3, simplificând o faimoasă definiție a divinității, dar și a utopiei. Se Înțelege de aici că decuparea, izolarea autoportretului implică prezența unei a doua persoane: lectorul. Pierdut În neutralitatea paginii de hârtie, jurnalul necitit (adică neinterpretat prin lectură) rămâne o simplă materie amorfă, neorganizată, haotică și, de cele mai multe ori, obscură. Pactul secretului atât de des invocat nu e decât o vorbă fără acoperire: jurnalul Începe să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Ionesco, un portret en miettes. Portretul à contre cœur Prezența cititorului este obligatorie nu doar din motive așa-zicând „tehnice” - fără el, ideea Însăși de jurnal ar rămâne o simplă promisiune, un vag exercițiu În vid -, ci și pentru că privirea lectorului este necesară cel puțin În cazul particular al identificării și constituirii portretului celui care scrie. Chiar atunci când autorul rezervă o destinație postumă scrierii sale, el are În minte un cititor abstract, un lector dacă nu pe de-a-ntregul sedus de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
exercițiu În vid -, ci și pentru că privirea lectorului este necesară cel puțin În cazul particular al identificării și constituirii portretului celui care scrie. Chiar atunci când autorul rezervă o destinație postumă scrierii sale, el are În minte un cititor abstract, un lector dacă nu pe de-a-ntregul sedus de punctul de vedere al scriitorului, măcar unul binevoitor. Însă tocmai prezența presimțită a cititorului Îl va obliga pe autorul de jurnal să pună o surdină fantasmelor sale debordante. Intră În acest sentiment complex
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
F., Paris, 1976. (2) Michel Foucault, „L’écriture de soi”, in Corps écrit, P.U.F., nr. 5, 1983. (3) Pierre-Marc de Biasi, „Les carnets de travail de Flaubert”, in Littérature, Paris, nr. 80, 1990, p. 42. (4) Umberto Eco, Lector in fabula, Grasset, Paris, 1989, p. 266. (5) Ibidem. (6) Lev Tolstoi, Jurnal, vol. I. Traducere de Janina Ianoși, prefață, tabel cronologic, note și comentarii de Ion Ianoși, Editura Univers, București, 1975, p. 50. (7) Umberto Eco, op. cit., p. 229
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mașinile și instalațiile cu care se lucrează sunt criterii de alcătuire a subgrupelor majore, grupelor minore și grupelor de bază ce compun grupele majore 3, 7 și 8. Exemplu: Diviziune: 23 Profesori din învățământul superior; Grupa: 231 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Clasa: 2310 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Ocupația: 231002 Conferențiar universitar. Nomenclatorul SIRUTA Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial-Administrative - SIRUTA (HCM nr. 74/1976 publicat în Buletinul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
majore, grupelor minore și grupelor de bază ce compun grupele majore 3, 7 și 8. Exemplu: Diviziune: 23 Profesori din învățământul superior; Grupa: 231 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Clasa: 2310 Profesori universitari, conferențiari, lectori, asistenți și asimilați ocupați în învățământul superior; Ocupația: 231002 Conferențiar universitar. Nomenclatorul SIRUTA Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial-Administrative - SIRUTA (HCM nr. 74/1976 publicat în Buletinul Oficial nr. 62/07.1996 pe baza Legii nr. 2/1968, republicată în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Colecția MENTALITĂȚI, ANTROPOLOGIE ISTORICĂ, ISTORIE CULTURALĂ Seria Știin]e politice Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad Cătălina Mihalache este cercetător la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" al Academiei Române și lector asociat la Facultatea de Istorie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Este autoarea lucrării Școala și artizanatul. Interpretări culte ale artei populare (ClujNapoca, Editura Limes, 2007) și co-editor al volumului de studii Patrimoniu național și modernizare în societatea românească
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
toate popoarele cele mai civilizate au fost cele mai inventive în arta războiului!"250. Alteori, a folosit cu abilitate chiar lipsa informațiilor istorice disponibile, invitând la o meditație asupra a ceea ce ar fi putut să fie. Istoricul și, împreună cu el lectorul, se văd nevoiți să își accepte limitele de înțelegere, judecându-i pe strămoși cu mai puțină părtinire decât se obișnuiește 251. Tentația laudativă nu a dispărut complet și a produs câteva notații entuziaste, de extracție romantică, cum ar fi cele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlare, orală, înainte de toate. Memorizarea, ca și verificarea sa, se realizează, pentru majoritatea elevilor, prin repetarea verbală a informațiilor (mai puțin solicitantă intelectual și fizic decât cea scrisă), în clasă și în afara acesteia 308. Oralitatea înseamnă individualizare, negociere personală între lector și text, în ciuda sau în afara cuvântului scris. Iar memorizarea prin repetiție sau dialog se construiește în jurul unor formule, a unor tipare de exprimare care pot să-i surprindă pe cei neinițiați în cotidianul școlar. Conținutul scris al "predării", care se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sprijinul militar, al populației românești prin intermediul gărzilor românești (s.n. C.M.)" (sic!). Ele aveau doar un scop preventiv-defensiv, de "rezistență împotriva oricăror provocări ale fostelor autorități maghiare"56, nu de tranșare a disputelor locale pentru putere, așa cum ar putea crede un lector matur. După ce se aminteau numeroasele eforturi politice de asigurare a unirii, finalizate prin tratatele de pace, se consemna, într-o ultimă frază, refuzul autorităților maghiare de a se conforma noilor realități. Amenințările și atacurile armate pe care le-au patronat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sens: etimologic (pragma gr. = acțiune) de corelare a semnificației cu acțiunea agenților și intercultural (de la pragmatismul lui John Dewey, Charles Sanders Peirce la izotopia americanizării: de presiune a eficienței, a efectului asupra resorturilor acțiunii). La un prim contact cu semiotica, lectorii vor fi tentați să se întrebe dacă termenii de semiotică și semiologie sînt interșanjabili. Deși pentru unii autori (mai ales de manuale și lucrări didactice) termenii sînt sinonimi, tradiția istorică și a cercetării a stabilit un clivaj încetățenit în mare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
deloc"). Acceptînd două direcții de interpretare: * structuralismul pur et dur al sistemelor închise, riguros structurate și * modelul comunicativ al proceselor deschise, Eco nu uită să ne reamintească un fapt ocultat de structuraliști, dar redescoperit de poststructuraliști: prezența autorului și a lectorului ("cum să nu recunoaștem că o operă de artă ne cere mai mult o chestionare hermeneutică decît o definire structurală?" U. Eco, 1972: 33). De fapt, deturnarea de la imanență pentru o întîlnire cu lectorul (și autorul) este o caracteristică a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de poststructuraliști: prezența autorului și a lectorului ("cum să nu recunoaștem că o operă de artă ne cere mai mult o chestionare hermeneutică decît o definire structurală?" U. Eco, 1972: 33). De fapt, deturnarea de la imanență pentru o întîlnire cu lectorul (și autorul) este o caracteristică a deceniului al IX-lea preocupat de drepturi (human rights) și istorie, de responsabilitatea individului, a elitelor și a instituțiilor. "Ca și perechea cod/-mesaj, cuplul langue/-parole definește o opoziție între sistemul teoretic (la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
28). Personajele sînt într-un fel constrînse să acționeze după legile lumii în care trăiesc (sceleratul balzacian Vautrin, martirul hugolian Jean Valjean sau asasinul orb Jorge din romanul lui Eco Numele trandafirului), iar naratorul devine "prizonier al premiselor sale", după cum lectorul devine "prada" textului, obiect al unei experiențe de transformare induse de text, dincolo de dihotomia discutabilă opere de consum/opere de provocare sau narativitate de masă/ narativitate de elită. A interesa un public larg și a-l face să viseze nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diverse tipuri textuale (de la romanul polițist la povestirea autobiografică din conversația psihanalitică sau interviul de angajare, de la proiectul unei între-prinderi la comunicarea publicitară etc.). Prin componenta "sancțiune", modelul introduce un element axiologic, care va fi preluat și reinterpretat de cititorul "lector in fabula": "înainte de a se termina, povestirea trasează o linie, pe care cititorul o reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sancțiune", modelul introduce un element axiologic, care va fi preluat și reinterpretat de cititorul "lector in fabula": "înainte de a se termina, povestirea trasează o linie, pe care cititorul o reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci valorile sale, lecția morală indusă și/sau dedusă. "De fapt, în ficțiune lectorii caută aserțiuni despre lume" (J. Smarr, apud Kibedi-Varga, 1989: 68). În raport cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi preluat și reinterpretat de cititorul "lector in fabula": "înainte de a se termina, povestirea trasează o linie, pe care cititorul o reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci valorile sale, lecția morală indusă și/sau dedusă. "De fapt, în ficțiune lectorii caută aserțiuni despre lume" (J. Smarr, apud Kibedi-Varga, 1989: 68). În raport cu lumea reală, lumea posibilă a basmului, de pildă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci valorile sale, lecția morală indusă și/sau dedusă. "De fapt, în ficțiune lectorii caută aserțiuni despre lume" (J. Smarr, apud Kibedi-Varga, 1989: 68). În raport cu lumea reală, lumea posibilă a basmului, de pildă, oferă o imagine compensatorie, idealizată a victoriei binelui și pedepsirii răului (C. Bremond, 1973, Les bons récompensés et les méchants punis
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Iconic Signs" în Versus 2, nr. 1, pp. 1-15 Eco, Umberto, 1976 "Peirce and contemporary semiotics" în Versus 15, pp. 49-72 Eco, Umbert, 1978 "Pour une reformulation du concept de signe iconique" în Communications 29, pp. 141-191 Eco, Umberto, 1979 Lector in fabula (trad. fr. Lector in fabula. La coopération interprétative dans les textes narratifs, 1985, Paris, Grasset) Eco, Umberto, 1984 Semiotics and the Philosopy of Language, Indiana University Press (trad.fr. Sémiotique et philosophie du langage, 1988, Paris, PUF) Eco
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nr. 1, pp. 1-15 Eco, Umberto, 1976 "Peirce and contemporary semiotics" în Versus 15, pp. 49-72 Eco, Umbert, 1978 "Pour une reformulation du concept de signe iconique" în Communications 29, pp. 141-191 Eco, Umberto, 1979 Lector in fabula (trad. fr. Lector in fabula. La coopération interprétative dans les textes narratifs, 1985, Paris, Grasset) Eco, Umberto, 1984 Semiotics and the Philosopy of Language, Indiana University Press (trad.fr. Sémiotique et philosophie du langage, 1988, Paris, PUF) Eco, Umberto, 1988 Le Signe, Paris
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]