27,002 matches
-
în proiect) (nu este cazul) Punctul 2, litera b Lucrări executate FĂRĂ AC (III) (nu este cazul) (nu este cazul) (nu este cazul) "DA" dacă e cazul cu specificarea numărului șarpantelor parțiale) (Descrierea localizării spațiului comun) (Cheltuielile aferente intrării în legalitate sunt suportate de proprietari nefiind incluse în proiect) Punctul 2, litera c Nu este cazul, blocul are terasă (nu este cazul) (nu este cazul) (nu este cazul) (nu este cazul) - 6. ... Observații: În cazul în care se identifică și alte
GHID SPECIFIC din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253223]
-
invocate de pârâți, reclamantul - partid politic a invocat argumentele arătate în continuare: a) USR este formațiune politică, persoană juridică de drept public, reglementată conform Legii nr. 14/2003, care urmărește promovarea valorilor și intereselor naționale, printre care se află inclusiv respectarea legalității, protejarea mediului înconjurător și implementarea unei administrații publice eficiente; ... b) USR a contestat hotărârea CGMB în vederea realizării scopului politic pentru care s-a înființat, asigurarea protecției mediului înconjurător și a unei administrații cât mai eficiente, în concordanță cu prevederile
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
este de a supune controlului instanței hotărârile respective. În condițiile în care reclamantul USR are consilieri aleși în cadrul CGMB și contribuie astfel la deciziile organului deliberativ al administrației publice locale, are interesul ca deciziile organului deliberativ să respecte principiul legalității. În situația în care aceste decizii nu respectă prevederile legale, singura posibilitate a reclamantului este să se adreseze instanței de judecată pentru anularea actului nelegal, pentru a asigura respectarea legii, în interesul cetățenilor; ... e) reclamantul - partid politic a invocat dispozițiile
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
respective; ... i) invocând prevederile art. 1 și art. 2 din Legea nr. 14/2003, recurentul-reclamant arată că, în condițiile în care autoritatea publică constituită aprobă un act administrativ presupus nelegal, partidul justifică interesul legitim privat pentru a interveni în vederea asigurării legalității actelor administrative adoptate de reprezentanții consiliului; ... j) se invocă interpretarea greșită a art. 5 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, arătând că aceste dispoziții recunosc tuturor persoanelor calitatea de titulari ai dreptului la un mediu sănătos
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
14. Recurentul-reclamant - partid politic a argumentat că partidul politic poate fi încadrat și la „organism social interesat“ și justifică un interes privat, în principal, tocmai prin faptul că are consilieri reprezentanți în CGMB, că aceștia au dubii cu privire la legalitatea actului administrativ normativ și, raportat la statutul partidului recurent, aceasta este singura modalitate prin care poată să își ducă la capăt scopul politic. ... 15. Totodată, recurentul-reclamant a solicitat ca instanța să aprecieze dacă nu ar fi util ca sesizarea Înaltei
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: În vederea exercitării controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociațiilor, în calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie să fie subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele asociației, potrivit statutului. ... 27. În considerentele deciziei, s-au reținut, în esență, următoarele: Prin urmare, se impune a se răspunde la întrebarea dacă, în acest caz, ne aflăm în situația unui contencios obiectiv, dacă aceste
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
înscris ori să efectueze o anumită operațiune administrativă. Totodată, în cazul în care reclamantul a solicitat acest lucru, instanța de contencios administrativ va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate. Contenciosul obiectiv are ca principal scop asigurarea legalității și promovarea intereselor generale, astfel că, prin acțiunea formulată, reclamantul urmărește să apere un interes legitim public. Obiectul acțiunii poate consta în anularea actului administrativ nelegal, obligarea autorității publice să emită un act sau un alt înscris ori să efectueze
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a avut în vedere reglementarea unui contencios subiectiv, în care invocarea interesului legitim public este subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă însă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele organismului social - asociație, potrivit statutului acestuia. Verificarea existenței acestei legături urmează să se facă de instanțe de la caz la caz, prin raportare la elementele raportului juridic dedus judecății, nefiind suficientă menționarea în statut a
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 77/2012. ... 14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în drepturi, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
că legătura excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
modul de aplicare a textelor criticate în cauza concretă dedusă judecății instanței judecătorești, ceea ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. Stabilirea în concret a dispozițiilor de lege aplicabile cauzei și aprecierea privind legalitatea actului administrativ emis în cauză revin instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii în anulare, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente și a principiilor de drept aplicabile. ... 29. Având în vedere că susținerile formulate de autoarea excepției
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
pentru sectorul zootehnic. (la 17-01-2025, Alineatul (8) , Articolul 6 , Capitolul III a fost completat de Punctul 7. , ARTICOLUL UNIC din HOTĂRÂREA nr. 15 din 16 ianuarie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 17 ianuarie 2025 ) ... (9) Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea datelor din documentele prevăzute la alin. (7) și (8) aparține fermierului și/sau autorității/entității care a emis sau a atestat aceste documente, după caz. (10) Nu se acordă plăți directe niciunui solicitant în cazurile în care se constată că
HOTĂRÂRE nr. 1.571 din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263344]
-
zootehnic. (2) Pentru a asigura protecția eficace a intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 59 din Regulamentul (UE) 2021/2.116, în cazul în care oricare dintre documentele prezentate de fermieri nu furnizează un nivel rezonabil de asigurare a controlului legalității și regularității plăților, APIA este îndreptățită să solicite documente suplimentare fermierilor. Articolul 47 Datele prevăzute la art. 98 alin. (1)-(4) din Regulamentul (UE) 2021/2.116 în legătură cu beneficiarii plăților se publică ex-post anual pe site-ul APIA și
HOTĂRÂRE nr. 1.571 din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263344]
-
fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. “ ... ... 18. Prevederile constituționale invocate sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul statului de drept și al legalității, art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
să se fundamenteze actul de justiție“ (Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011). ... 14. Coroborând dispozițiile art. 124 alin. (3) privind obligația judecătorilor de a se supune numai legii și pe cele ale art. 132 alin. (1) care consacră principiul legalității în activitatea procurorilor cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituție referitoare la obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, Avocatul Poporului apreciază că este firesc ca nerespectarea de către judecători și procurori a acestor obligații constituționale să atragă răspunderea disciplinară ca
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
a se vedea în acest sens Decizia nr. 367 din 14 mai 2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 162 din 24 martie 2016, paragraful 27). Așanumita omisiune legislativă este un aspect ce ar putea viza o eventuală oportunitate, și nu legalitatea actului normativ, Curtea Constituțională fiind învestită cu efectuarea unui control de legalitate în sens larg și nicidecum a unui control de oportunitate a legiferării. ... 35. Obligația judecătorilor de a lua decizii fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 162 din 24 martie 2016, paragraful 27). Așanumita omisiune legislativă este un aspect ce ar putea viza o eventuală oportunitate, și nu legalitatea actului normativ, Curtea Constituțională fiind învestită cu efectuarea unui control de legalitate în sens larg și nicidecum a unui control de oportunitate a legiferării. ... 35. Obligația judecătorilor de a lua decizii fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea autorităților judiciare este formulată în mod
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de valoarea socială pe care acea normă tinde să o protejeze, de gradul de conformare voluntară în practică a persoanelor vizate, dar și în funcție de elemente precum jurisprudența instanțelor românești sau europene. Astfel, instanța constituțională exercită un control de legalitate, iar nu de oportunitate, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 317 din 13 aprilie 2006. ... 54. Pe fondul criticii se arată că legea nu ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora „Deciziile
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
pe principiul necesității deținerii de către conducătorii parchetelor a unor cunoștințe temeinice de drept penal și procesual penal, care să ofere garanția exercitării efective, în conformitate cu legea și necesitățile bunei desfășurări a anchetei penale, a atribuțiilor de verificare a legalității și a temeiniciei actelor și soluțiilor procurorilor, ceea ce presupune testarea cunoștințelor în materia dreptului penal și procesual penal, legea adoptată de Parlament revine fără nicio justificare asupra acestor aspecte. Mai mult, din procedură este eliminat Consiliul Științific al Institutului
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
alin. (1) sunt contrare art. 1 alin. (3) și (5) și art. 124 alin. (3) din Constituție, fiind adoptate cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ceea ce conduce la nerespectarea principiului legalității, al predictibilității și al securității raporturilor juridice, întrucât nu s-a realizat o corelare a actului normativ criticat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune. Astfel, deși prin Legea organizării
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
invocate sunt de fapt amendamentele propuse de USR în cadrul dezbaterilor parlamentare, care ulterior au fost reiterate sub forma unor critici de neconstituționalitate. Tot ca observație generală, valabilă pentru majoritatea criticilor, se arată că instanța constituțională exercită un control de legalitate, iar nu de oportunitate (Decizia Curții Constituționale nr. 317 din 13 aprilie 2006), nu poate crea sau modifica o normă juridică, nu poate avea rolul de legislator pozitiv (Decizia Curții Constituționale nr. 27 din 20 septembrie 1996), nu se poate
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
atingere art. 124 din Constituție care se referă la judecători și înfăptuirea justiției. În ceea ce privește rolul central acordat Secției pentru procurori, raportat la dispozițiile constituționale în vigoare - art. 132 -, se arată că „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției“. Autorii nu au argumentat în ce măsură textele criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale, invocând exclusiv documentele și recomandările europene relevante în materie. ... 206. Se arată că Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
obligatoriu și nu este de competența Comisiei de la Veneția să conteste interpretarea de către aceasta a Constituției. Curtea Constituțională și-a întemeiat decizia sus-menționată pe art. 132 alin. (1) din Constituție („Procurorii își desfășoară activitatea în conformitate cu principiul legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției“), în legătură cu art. 94 lit. c) din Constituție, stabilind că Președintele României are, printre altele, „competența de a face numiri în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege“. Prin urmare, pentru
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Apel București capătul de cerere adițional formulat de reclamanta X în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României privind anularea hotărârii de Guvern, cadrul procesual în cererea dedusă spre analiză Curții de Apel București fiind limitat la aceste două persoane, analizându-se legalitatea unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală. În acest condiții, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Ilfov, Ministerul Justiției, Curtea de Apel București și Tribunalul București nu au calitate procesuală pasivă în cauză. Față de cele menționate
ÎNCHEIERE din 27 februarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264387]