5,217 matches
-
din punctul său de vedere, este că neorealismul presupune că lumea este înghețată în anumite cadre și este de neschimbat prin acțiune politică. Dar consecința luării "lumii așa cum o găsește ...ca un cadru de acțiune dat" este că neorealismul conferă legitimitate acelei ordini și formelor de dominație și inegalitate care îi sunt inerente. (Este aici o paralelă cu una din temele centrale ale postmodernismului, derivată din scrierile lui Foucault, despre modul cum formele de cunoaștere sunt legate cu forme de putere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Fukuyama ridică întrebări importante despre guvernare și comunitate politică. Care sunt implicațiile globalizării pentru statele-națiune și puterile lor suverane? Mult mai important, Fukuyama crede că progresul în istoria umanității poate fi măsurat prin eliminarea conflictului global și prin adoptarea principiilor legitimității care au evoluat de-a lungul timpului în sistemele politice naționale. Aceasta constituie o abordare "din interior spre exterior" a relațiilor interna-ționale, prin care comportamentul statelor poate fi explicat prin examinarea aranjamentelor lor interne. De asemenea, ea duce la ipoteza
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care restul lumii îl va imita. Fukuyama este uimit de gradul în care democrațiile liberale și-au depășit instinctele violente și au instituționalizat norme care pacifică relațiile dintre ele. El este impresionat în mod special de emergența principiilor împărtășite asupra legitimității printre marile puteri, o tendință despre care el credea că va continua și în perioada post-Război Rece. Proiectarea principiilor liberal-democratice spre domeniul internațional este considerată a oferi cea mai bună perspectivă pentru o ordine mondială pacifică, pentru că "o lume compusă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
spre domeniul internațional este considerată a oferi cea mai bună perspectivă pentru o ordine mondială pacifică, pentru că "o lume compusă din democrații liberale ar trebui să aibă mult mai puține tendințe către război, din moment ce toate națiunile își vor recunoaște reciproc legitimitatea." (Fukuyama 1992: xx). Această viziune este respinsă de neorealiști, care pretind că aspirațiile morale ale statelor sunt frustrate de absența unei autorități superioare care să le reglementeze comportamentul. Natura anarhică a sistemului internațional tinde să omogenizeze comportamentul de politică externă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prin socializarea statelor în sistemul politicii de putere. Cerințele de a avea putere strategică și securitate sunt dominante într-o lume nesigură, și ele vor prima asupra aspirațiilor etice ale statelor, indiferent de arhitectura lor politică națională. Întrucât subliniază importanța legitimității ordinilor politice interne în explicarea comportamentului de politică externă, consideră că liberalii sunt vinovați în viziunea unor realiști precum Waltz de "reducționism", când de fapt ei ar trebui să scoată în evidență trăsăturile "sistemice" ale relațiilor internaționale. Acest conflict între
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tendință spre război și conflict. Pacea era în mod fundamental o problemă de stabilire a unor ordini naționale legitime pretutindeni în lume. Când cetățenii care poartă povara războiului își aleg guvernele, războaiele devin imposibile" (Doyle 1986: 1151). Temele duale ale legitimității interne și gradului în care statele liberal-democratice au intenții temperate și pacifice în politica lor externă au fost abordate mai recent de Doyle, Russett și alții. Într-o reformulare a argumentului lui Kant că "federația pacifică" (foedus pacificum) poate fi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
domnia legii, de drepturile individului și de egalitatea în fața legii, și guvernarea reprezentativă bazată pe consimțământul popular înseamnă că democrațiile liberale arată un interes redus pentru conflictele între ele și nu au nicio bază în a-și contesta una alteia legitimitatea: ele și-au construit o "pace separată" (Doyle 1986: 1161; Fukuyama 1992: xx). Aceasta nu înseamnă că ele sunt mai puțin înclinate să facă război cu statele nedemocratice, și Doyle are dreptate în a sublinia că democrațiile au o poftă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
competiția nu par să dispară, deși ele ar putea fi canalizate către forme mai pașnice. Drepturile omului Sprijinirea democrației și comerțului liber prefigurează altă idee pe care internaționalismul liberal a introdus-o în teoria internațională. Liberalii au crezut mereu că legitimitatea ordinii politice interne este determinată în mare măsură de susținerea pe care statele o arată față de domnia legii și respectul pentru drepturile omului. Dacă este greșit ca un individ să se angajeze în comportamente inacceptabile social sau criminale, acest lucru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Walt 2002). Concluzie La începutul acestui capitol am argumentat că liberalismul a fost o abordare din interior spre exterior a relațiilor internaționale, deoarece liberalii sunt în favoarea unei lumi în care endogenul determină exogenul. Intenția lor este de a extinde legitimitatea aranjamentelor politice interne din statele democratice către relațiile dintre toate statele-națiune. Cu alte cuvinte, liberalii cred că societatea democratică, în care libertățile civile sunt protejate iar relațiile de piață au prioritate, poate avea o analogie internațională sub forma unei ordini
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în ce măsură preferințele naționale interne sunt depășite de nevoia de a beneficia de putere și securitate în condiții de anarhie. Pentru membrii Școlii Engleze este esențial să înțeleagă modul în care "interiorul" influențează "exteriorul" și invers. Lucrarea lui Wight (1977) despre legitimitatea internațională ilustrează acest aspect. O parte a acestui eseu tratează translația de la principiul de guvernare dinastic către convingerea că statul trebuie să reprezinte națiunea ca întreg, precum și transformarea paralelă a regulilor privitoare la calitatea de membru al societății internaționale. În
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
translația de la principiul de guvernare dinastic către convingerea că statul trebuie să reprezinte națiunea ca întreg, precum și transformarea paralelă a regulilor privitoare la calitatea de membru al societății internaționale. În acest context, Wight (1977: 153) nota că "aceste principii ale legitimității se află în regiunea de graniță dintre politica internă și cea internațională. Ele sunt principiile care prevalează (sau cel puțin așa sunt proclamate) atât în interiorul majorității statelor ce formează societatea internațională, cât și în relațiile dintre ele". Aceeași afirmație poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în perioada regimurilor de supremație albă problema cea mai profundă era de fapt imoralitatea apartheidului. Această dimensiune de revoltă împotriva inegalității rasiale confirmă opinia lui Wight că societatea modernă de state diferă de predecesoarele sale prin faptul că face din legitimitatea sau ilegitimitatea formelor particulare de guvernare o problemă însemnată pentru întreaga comunitate internațională (Wight 1977: 41). Dezgustul față de apartheid a fost o temă asupra căreia a căzut de acord întreaga societate internațională. Atent la competiția ideologică dintre Statele Unite și Uniunea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
scădea salariile până la nivelul la care însăși supraviețuirea sistemului ar fi periclitată. Unii marxiști au adoptat o poziție mai radicală, recunoscând importanța afirmației lui Max Weber că puterea imensă a statului își are originea în monopolul asupra instrumentelor violenței, iar legitimitatea în responsabilitatea sa de a proteja "societatea" de amenințări interne și externe. În anii 1970 și 1980, o literatură vastă a încercat să reorienteze marxismul astfel încât acesta să țină seama în mod corespunzător de domeniul rivalității geopolitice și cel al
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt inteligibili pentru ceilalți și pe care aceștia îi pot accepta sau contesta. Ea este fidelă principiului kantian că deciziile sau normele politice trebuie să fie generalizabile și consistente cu cerințele normative ale supravegherii de către public, dacă doresc să obțină legitimitate. În momentul în care un principiu internațional, o normă socială sau o instituție își pierde legitimitatea sau atunci când consensul nu mai există, etica discursivă intră în scenă ca metodă de a decide consensual privind noile principii sau aranjamente instituționale. Conform
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
principiului kantian că deciziile sau normele politice trebuie să fie generalizabile și consistente cu cerințele normative ale supravegherii de către public, dacă doresc să obțină legitimitate. În momentul în care un principiu internațional, o normă socială sau o instituție își pierde legitimitatea sau atunci când consensul nu mai există, etica discursivă intră în scenă ca metodă de a decide consensual privind noile principii sau aranjamente instituționale. Conform eticii discursive, principiile politice, normele sau aranjamentele instituționale nou încheiate pot fi considerate valide doar dacă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
după cum evidențiază Risse (2000: 21), faptul că "actorii trebuie să-și explice și să-și justifice comportamentul în mod regulat". Mai mult decât atât, conform lui Risse (2004), dezbaterea și acțiunea comunicativă permit instituțiilor de guvernare globală să obțină o legitimitate mai mare oferind "oportunitatea de a vorbi pentru diverși participanți" și o "capacitate îmbunătățită de rezolvare a problemelor", prin intermediul deliberării. În al doilea rând, etica discursivă oferă o procedură pentru reglementarea conflictelor violente și ajungerea la soluții acceptabile pentru toate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în practică idealul lui Kant al unei comunități de co-legiuitori care să cuprindă întreaga umanitate (Linklater 1998: 84-9). După cum afirmă Linklater (1998: 10), "toți oamenii au prima facie dreptul egal de a lua parte la comunitățile discursive universale care decid legitimitatea aranjamentelor globale". Pe scurt, etica discursivă promovează un ideal cosmopolit în care organizarea politică a umanității este decisă printr-un proces de dialog neconstrâns și nerestricționat. Concluzie Nu putem nega faptul că teoria critică internațională a avut o mare contribuție
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
guvernare (cum ar fi tirania sau despotismul), unde puterea nu este constrânsă sau controlată, ci arbitrară și violentă, prin crearea unor forme de guvernământ legitime și democratice în care autoritatea este subordonată legii. În politica modernă, rațiunea a devenit măsura legitimității, și nu puterea sau violența. Totuși, așa cum subliniază Campbell și Dillon (1993: 161), relația dintre politică și violență în modernitate este profund ambivalentă deoarece, pe de o parte, violența "construiește refugiul comunității suverane" și, pe de altă parte, este "condiția
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
totuși, într-un spectru larg de problematici, se zbat să transfere acel avantaj material în influență politică susținută sau consecințe politice intenționate (ca opus la ideea de non-intenție). Puterea, se pare, este constituită și de factori non-materiali, mai ales de legitimitate, iar aceasta este condiționată la rândul ei de norme stabile sau emergente ale unei acțiuni drepte. Dezbaterea în cadrul Consiliului de Securitate asupra războiului din Irak a subliniat această interdependență complexă între normele și procesele instituționale, politica legitimității internaționale și puterea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai ales de legitimitate, iar aceasta este condiționată la rândul ei de norme stabile sau emergente ale unei acțiuni drepte. Dezbaterea în cadrul Consiliului de Securitate asupra războiului din Irak a subliniat această interdependență complexă între normele și procesele instituționale, politica legitimității internaționale și puterea Statelor Unite. Washingtonul avea resursele materiale pentru a-l înlătura pe Saddam Hussein de la putere, dar fără susținerea Consiliului de Securitate s-a chinuit să scape de o aură de ilegitimitate și ilegalitate ce a subminat serios capacitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
costurile ocupației și ale reconstrucției. Reorientarea unilateralistă în politica externă americană, "războiul împotriva terorismului" și apariția războiului "preventiv" împotriva statelor criminale i-a determinat pe unii constructiviști să articuleze o concepție socială a puterii care împacă relația complexă dintre norme, legitimitate și putere hegemonică. Totuși, acesta rămâne un teren puțin străbătut (Ikenberry 2000; Cronin 2001; Barnett și Duvall 2004; Reus-Smit 2004a). Relevant este aici corpusul din ce în ce mai semnificativ de cercetare constructivistă privind dreptul internațional, o instituție intim legată de politica normelor, legitimității
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
legitimitate și putere hegemonică. Totuși, acesta rămâne un teren puțin străbătut (Ikenberry 2000; Cronin 2001; Barnett și Duvall 2004; Reus-Smit 2004a). Relevant este aici corpusul din ce în ce mai semnificativ de cercetare constructivistă privind dreptul internațional, o instituție intim legată de politica normelor, legitimității și puterii (Brunnee și Toope 2000; Finnemore și Toope 2001; Reus-Smit 2004b). De obicei se face o distincție conceptuală între o "societate internațională" și o "societate mondială", prima fiind un "club al statelor", cu normele și instituțiile de coexistență și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Meyer 1999; Berman 2003). Pentru unele state mici din sistemul mondial, aceste activități economice sunt surse cheie de schimburi externe și de venituri naționale (Jeffrey 2002; Hanochi 2003). De exemplu, Chin (1998) arată cum elitele politice din Malaezia au susținut legitimitatea strategiilor lor de dezvoltare orientate către export din anii 1980 și 1990, importând femei pentru activități menajere din Filipine și Indonezia. Dar femeile nu sunt numai victimizate de procesul global al schimbării structurale; în multe cazuri, acesta le ajută să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoriile neorealiste (Ashley, 1988:230). Această noțiune reflectă mai degrabă un model idealizat de masculinitate hegemonică și bazele patriarhale ale formei statale. Studiile feministe din Relațiile Internaționale susțin că statul manipulează identități de gen pentru propria sa unitate internă și legitimitate externă. Bărbații sunt socializați să se identifice cu construcții ale masculinității care pun accentul pe autonomie, pe superioritatea masculină, pe fraternitate, putere, pe rolurile de protectori publici, și în ultimă instanță pe chemarea la arme. Femeile, pe de altă parte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
48, 94, 109, 127, 129, 180, 181, 184, 185 încălzire globală, 268 încredere, 81, 103, 108 îngrădire, 263, 267 joc de sumă zero, 81, 209, 247 justiție 104, 105, 106 keynesianism, 88 lagăre de concentrare, 192 legături sociale, 169, 174 legitimitate, 73, 76, 83, 97, 109, 113, 143, 175, 176, 228 liber schimb, 74, 78, 91, 238 liberalism, 39, 71-99, 115, 227 libertate, 117, 127, 132, 166, 265 libertăți civile, 75, 98, 185 limbaj, 23, 47, 148, 222 limitele creșterii, 262
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]