2,434 matches
-
obiecte"). Cimitirele erau localizate în așezări, adesea în gropi în case abandonate, dar și în peșterile din Mount Carmel și Dealurile Iudeei. Gropile erau acoperite cu rebuturi din construcții, ceea ce face dificilă identificarea obiectelor funerare. Unele morminte sunt acoperite cu lespezi de calcar. Trupurile erau fie întinse, fie flexate, neexistând o poziție anume. S-au găsit atât morminte singulare, cât și multiple, în special în Natufianul timpuriu și rămășițe umane răvășite, indicând răvășirea mormintelor. Rata mortalității infantile era ridicată, o treime
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
fost ostracizată de restul familiei regale, ea și-a pus jumătate din veniturile din Franța la dispoziția Margaretei. Elisabeta a murit la 22 ianuarie 1592 victimă a pleureziei la vârsta de 37 de ani și a fost îngropată sub o lespede de marmură simplă în biserica mănăstirii ei.
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]
-
construită din grinzi masive de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și fixate cu ajutorul cuielor de lemn. Edificiul este așezat pe tălpi mari de stejar, îmbinate în chertare, înclinate, capetele acestora depășind cu mult pereții lăcașului. Temelia bisericii este din lespezi de piatră necioplită. Biserica are formă de navă și se caracterizează prin absența pridvorului și printr-un pronaos poligonal. Se păstrează în forma inițială, fără turn, cu tindă largă, naos și altar decroșate treptat. Zugrăveala este de bună calitate, numai
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Iustin, a Înalt Prea Sfințitului Teoctist, mitropolitul Moldovei și Sucevei, arhitect proiectant Nicolae Diaconu, pr. ic. stvr. Severin Brăteanu, paroh". În anul 2002, la vest de biserică, s-a construit un lumânărar în al cărui zid au fost încastrate o lespede funerară și o altă piatră cu inscripție. În 2011, s-au împlinit 400 de ani de la reînnoirea din 1611 a Bisericii "Sf. Nicolae" din Suceava, eveniment important pentru istoria orașului. Cu acest prilej, istoricul și arheologul Ion Mareș, director adjunct
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
inegalabil prin frumusețea sa. Ea a făcut ca noi să nu simțim prea devreme durerile și nedreptățile vieții, luând asupră-și griji pe care sufletul ei generos n-ar fi trebuit să le cunoască. Genunchii și fruntea ei au sărutat lespezile multor biserici și mănăstiri din Bucovina, rugăndu-se pentru sănătatea și liniștea familiei ei. Și sigur că rugile, prin sufletul ei, i-au fost ascultate." În 1957 revista „Iașul literar" îi va publica poemul Foc, apariție pe care poetul o înregistrează
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
mucenicu Dimitrie, călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu-i întru ajutoriu și dând vâlhvă oștii lui ci este de a și créderea, de vréme ce au zidit bisérică"". De asemenea, în zidul absidei nordice a fost descoperită o lespede funerară fragmentară, utilizată ca material de construcție al noii biserici, cu următoarea inscripție în limba slavonă: "„Acesta este mormântul panului Anton vameșul, care s-a săvârșit...în anul 6988 (1480), luna mai 30”". Descoperirea acestei lespezi funerare a fost considerată
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
a fost descoperită o lespede funerară fragmentară, utilizată ca material de construcție al noii biserici, cu următoarea inscripție în limba slavonă: "„Acesta este mormântul panului Anton vameșul, care s-a săvârșit...în anul 6988 (1480), luna mai 30”". Descoperirea acestei lespezi funerare a fost considerată un element de datare a acestei biserici în prima jumătate a secolului al XVI-lea. În timp, ca urmare a unei cauze necunoscute (probabil un viciu de construcție), ctitoria lui Ștefan cel Mare s-a deteriorat
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
iar absida altarului în jumătate de sferă. Pavimentul bisericii a fost realizat, în cursul timpului, din diferite materiale. Inventarul din anul 1792 menționează că pardoseala altarului și a naosului era din cărămidă, iar cea a pronaosului și a pridvorului din lespezi de piatră. În deceniul șase al secolului al XX-lea, pardoseala era din lespezi de gresie. În urma ultimei restaurări, pavimentul bisericii a fost refăcut din plăci de marmură alb-cenușie. Biserica a fost pictată în frescă pe exterior între anii 1537-1538
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
timpului, din diferite materiale. Inventarul din anul 1792 menționează că pardoseala altarului și a naosului era din cărămidă, iar cea a pronaosului și a pridvorului din lespezi de piatră. În deceniul șase al secolului al XX-lea, pardoseala era din lespezi de gresie. În urma ultimei restaurări, pavimentul bisericii a fost refăcut din plăci de marmură alb-cenușie. Biserica a fost pictată în frescă pe exterior între anii 1537-1538, în prezent mai existând urme din vechea pictură pe fațada sudică (fragmente din Asediul
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
făcut altă biserică din cărămidă. Atunci i s-a luat și clopotul care avea inscripționat anul 1783 (o diferență de un an față de cea din pristol, confirmând încă o dată anul construcției). Singurele obiecte de cult păstrate sunt: masa sfântă, o lespede de piatră de formă pătrată (aproximativ 1 m), susținută de un picior de piatră, îngropat în pământ, în altar și chivotul de lemn, datat 1875, aflat pe masa din altar.
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
și un atașament particular pentru oamenii și lucrurile simple, care vor marca întreaga sa operă. Cu toate că nimic nu-l predestina picturei, vocația lui se manifestă spontan la 13 ani, când intră la Școala normală din Șendriceni. Profesorul său Nicolae Popovici Lespezi îi descoperi talentul și-l îndrumă. Intră în 1925 la Academia de Belle Arte din Iași, avându-l ca profesor pe Ștefan Dimitrescu, datorită căruia își desăvârșește bazele în desen. Cu toate că sărăcia nu-l părăsi niciodată, primii ani sunt marcați
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
de către legiunile romane în timpul Războaielor Daco-Romane și a fost păzit spre sud de castrele de la Drajna, Mălăiești și Târgșoru Vechi. Spre nord trecătoarea a fost vegheată de castrele de la Cumidava, Boroșneu, Angustia. Tot romanii au construit un drum pavat cu lespezi de piatră care, urcând de la Măneciu pe valea Teleajenului și pe cea a Dracului, ieșea dincolo de munți tot prin Pasul Tabla Buții. În Evul Mediu drumul care trecea pe la Tabla Buții a servit atât ca drum comercial (inclusiv ca „drum
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
a mamei ctitorului, Marena Hârovici, pusă chiar de ctitor la 8 septembrie 1542, iar cea de-a doua este a Anastasiei Pacu și datează din 1639. În urma cercetărilor arheologice din 2005 au fost descoperite alte două morminte având deasupra lor lespezi funerare. Prima piatră de mormânt avea inițial o formă trapezoidală, dar în prezent este ruptă, având lățimea în partea inferioară de 0,65 m și lungimea pietrei de 1,45 m. Inscripția care se poate citi este următoarea: ""(...) pentru al
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
de pe pereții exteriori ai naosului se află câte două ferestre oarbe terminate la partea superioară în arc semicilindric. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvorul (adăugat în 1905), pronaosul, naosul și altarul. Pronaosul și naosul au pardoseală din lespezi de piatră, în timp ce altarul are o dușumea din lemn de brad. Pridvorul are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
semilună confecționată din fier forjat. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În fiecare absidă laterală este practicată câte o fereastră terminată în arc de cerc. Inițial, lăcașul de cult avea o pardoseală din lespezi mari de piatră.
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
din Solca sub coordonarea arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, modificându-i-se forma în oarecare măsură, într-un stil destul de romantic. Cu această ocazie, au fost demolate zidurile despărțitoare dintre pronaos și naos (care încadrau camera mormintelor), iar cele două lespezi funerare au fost ridicate și fixate în cârlige de fier lângă peretele stâng al pronaosului. De asemenea, una din vechile uși interioare a fost mutată în peretele sudic al încăperii mormintelor unde s-a deschis o nouă intrare în biserică
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
celei de-a doua domnii. Soția și copiii săi nu s-au bucurat de privilegiul de a fi înmormântați în biserică, iar astfel gropnița a rămas neutilizată. În partea stângă a pronaosului bisericii se află două morminte inițial acoperite cu lespezi funerare. Prima piatră de mormânt este confecționată din piatră de calcar alb. În mijlocul lespezii se află decorații ornamentale săpate în relief și care se succed alternativ de-a lungul pietrei: este vorba de trei rozete și trei porumbei, care simbolizează
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
privilegiul de a fi înmormântați în biserică, iar astfel gropnița a rămas neutilizată. În partea stângă a pronaosului bisericii se află două morminte inițial acoperite cu lespezi funerare. Prima piatră de mormânt este confecționată din piatră de calcar alb. În mijlocul lespezii se află decorații ornamentale săpate în relief și care se succed alternativ de-a lungul pietrei: este vorba de trei rozete și trei porumbei, care simbolizează cele trei etape ale vieții. Piatra este deteriorată, iar inscripția nu s-a putut
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
în zilele Domnului nostru Duca Vodă Domnu Țără Moldove și a Ucraine. Această piatră au făcut dumnealui Abăza stolnic cu preaiubită giupâneasa dumisale (...)"". A doua piatră de mormânt are o formă trapezoidală, vădind influențe muntenești atât prin amplasarea inscripției în mijlocul lespezii, cât și prin ornamentația marginală de factură brâncovenească care amintește de realizările în domeniu din Țara Românească. Textul inscripției este următorul: ""+ Aice, suptu această piatră odihnesc oasele lui Andrei Abăza ce-au fost vornicu la domna; pristăvitu-s-au cătră domnul în
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
piatră odihnesc oasele lui Andrei Abăza ce-au fost vornicu la domna; pristăvitu-s-au cătră domnul în zilele lui Ion Antioh Voievod, v(ă)leat 7215 ghen(arie) 11"". (1707) Ca urmare a lucrărilor de restaurare din anii 1901-1902, cele două lespezi funerare au fost ridicate și fixate în cârlige de fier lângă peretele stâng al pronaosului. Osemintele lor se odihnesc sub placa de beton situată alături de pardoseala bisericii. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca este un monument caracteristic al
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
care se ajunge de pe o uliță urcând o cărăruie cu pietre pe ambele părți. Unii autori consideră că această biserică de lemn ar fi una dintre cele mai vechi biserici de lemn din România. În biserică se află o veche lespede de piatră cu o inscripție conținând anul 1234, ceea ce arată că aici a existat o biserică din vremuri străvechi. Conform actului comemorativ din biserica parohială, satul Ionășeni își trage numele de la vornicul Ionaș (Ionașcu) Balș, care nu se știe din
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
au folosit pentru găzduirea de funcționari și soldați. La 18 august 1941, tuturor evreilor din localitate li s-a ordonat să poarte steaua galbenă. A fost înființat un lagăr de concentrare pentru toți bărbații evrei din Fălticeni, precum și din satele Lespezi și Liteni. Circa 5.000 de evrei au fost deportați în Basarabia și Transnistria, doar aproximativ 3.700 revenind la finalul războiului. La sfârșitul anului 1947 au avut loc primele valuri de emigrări ale evreilor fălticeneni prin Cipru în Palestina
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
beserică / s-au pristăvit și sfi(nțiia) <sa>, la noe(mvrie) în 25 d/e zile, 1778. / Cine va ceti să zică; „D(u)mnezeu să-i iarte”; 1793. Menționăm că numele ctitorului Macarie ieromonahul, se mai putea desluși pe lespedea sa mormântală, din pronaos, în dreapta, de 172/120 cm, cu literă în relief de 6 cm, în cea mai mare parte deteriorată. O altă piatră de mormânt este așezată în stânga încăperii, inscripția fiind de asemenea ilizibilă. Din cele patru documente
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
și Catrina Marian, Ioan P. și Genoveva Mazilu, Mircea C. și Anica Cot, prin grija parohului Camil Dăscălașu. În partea sudică a pronaosului se află o nișă pictată unde au fost înmormântați hatmanul Șendrea, tatăl și poate și bunicul său. Lespedea de mormânt a hatmanului Șendrea are un motiv central compus din fragmente de meandru legate între ele și dând impresia unei desfășurări continue, iar marginea pietrei este ruptă. Cealaltă piatră, a tatălui lui Șendrea, este ștearsă în întregime, din cauza faptului
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
și dând impresia unei desfășurări continue, iar marginea pietrei este ruptă. Cealaltă piatră, a tatălui lui Șendrea, este ștearsă în întregime, din cauza faptului că a fost folosită ca prag la intrarea în biserică până la construirea exonartexului. Inscripțiile de pe cele două lespezi funerare sunt șterse și nu au putut fi descifrate. În peretele nordic se află o altă nișă unde se află mormântul Mariei, sora lui Ștefan cel Mare și soția hatmanului Șendrea. Lespedea sa funerară are în partea centrală opt inimi
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]