23,122 matches
-
au provocat implicit îmbolnăvirea gingiilor. Este bine să evitați extracțiile dentare în timpul sau după radioterapie, întrucât astfel este favorizată osteoradionecroza. Dacă se impune a fi efectuată o extracție dentară după tratamentul iradiant, discutați cu chirurgul maxilo-facial cum să reduceți riscul leziunilor osoase. Osteoradionecroza va fi tratată chirurgical, cu antibioterapie și/sau oxigenoterapie hiperbară (eliberarea oxigenului în patul osos poate ajuta la vindecarea leziunii osoase). COMUNICAREA ȘI VORBIREA Comunicarea este una dintre cele mai importante părți ale vieții. Majoritatea oamenilor folosesc comunicarea
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
impune a fi efectuată o extracție dentară după tratamentul iradiant, discutați cu chirurgul maxilo-facial cum să reduceți riscul leziunilor osoase. Osteoradionecroza va fi tratată chirurgical, cu antibioterapie și/sau oxigenoterapie hiperbară (eliberarea oxigenului în patul osos poate ajuta la vindecarea leziunii osoase). COMUNICAREA ȘI VORBIREA Comunicarea este una dintre cele mai importante părți ale vieții. Majoritatea oamenilor folosesc comunicarea verbală pentru a se face înțeleși. Când se pierde abilitatea de a vorbi sau auzi, comunicarea devine foarte stresantă. De exemplu, când
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
Violența în familie apare sub forma abuzului fizic, verbal, emoțional, psihic. Orice act care poate afecta fizic sau emoțional un membru al familiei reprezintă violența. Aceasta violență care îmbracă forma unor leziuni corporale este violența fizică. Indiferent că este violență între părinți, părinți copii, copii - părinți, prin violența fizică se poate ajunge la invaliditate sau chiar la deces. Problematic este dovedirea agresivității și violenței întrucât, copilul violentat sau adultul, de frică sau
EFECTELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ASUPRA EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Elena Tabarcea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1414]
-
într-o primă etapă creșterea rigiditatii articulare, urmată de instalarea redorilor articulare însoțite de anchiloză. În acest context kinetoterapeului va interveni cât mai rapid posibil executând mobilizări pasive și îndrumând familia în acest sens. Chiar la un pacient care prezintă leziuni ireversibile, mobilizările pasive permit menținerea unui anumit grad de troficitate a mușchilor evitând apariția atrofiilor musculare grave. Programul de recuperare va fi executat la domiciliul pacientului zilnic și chiar de 2 sau 3 ori pe zi în reprize de 10
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
În acest moment forțarea articulației se însoțeste de smulgeri ale unor fragmente cartilaginoase. (M.Saragea) Programul recuperator trebuie început rapid, înainte să apară cele mai mici modificări la acest nivel și va fi urmat permanent, chiar dacă este vorba de unele leziuni ireversibile. Continuarea programului va permite evitarea apariției unor complicații și reducerea riscului agravării bolii. Cel puțin în primele etape ale tratamentului mobilizările pasive vor fi executate cu blândețe urmărindu-se apariția durerilor. Gestionarea durerii este importantă în kinetoterapie, deoarece prezența
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
fi executate cu blândețe urmărindu-se apariția durerilor. Gestionarea durerii este importantă în kinetoterapie, deoarece prezența ei poate perturba realizarea planului terapeutic. În funcție de reacțiile individuale la durere vom distinge două categorii de pacienți: cei hiperexcitabili la care durerea depășeste gravitatea leziunii; cei hipoexcitabili la care leziunea este extinsă astfel că manifestările clinice devin doar fruste. (J.Cook) Kinetoterapeutul trebuie să aprecieze cu multă atenție această reacție care poate fi un obstacol în fața obținerii unui progres, dar și un aliat în dozarea
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
-se apariția durerilor. Gestionarea durerii este importantă în kinetoterapie, deoarece prezența ei poate perturba realizarea planului terapeutic. În funcție de reacțiile individuale la durere vom distinge două categorii de pacienți: cei hiperexcitabili la care durerea depășeste gravitatea leziunii; cei hipoexcitabili la care leziunea este extinsă astfel că manifestările clinice devin doar fruste. (J.Cook) Kinetoterapeutul trebuie să aprecieze cu multă atenție această reacție care poate fi un obstacol în fața obținerii unui progres, dar și un aliat în dozarea intensității solicitărilor impuse. El poate
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
vor fi din bumbac asigurând preluarea transpirației de pe tegumente, existând riscul macerării acestora în situația expunerii îndelungate la transpirație. Cunoașterea și respectarea acestor recomandări contribuie la menținerea stării generale de sănătate a pacientului și grăbește vindecarea acestuia. La pacienții cu leziuni ireversibile respectarea tuturor recomandărilor prezentate în acest material este esențială, contribuind la evitarea apariției complicațiilor ce pot avea uneori efecte nefaste.
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
paraplegic Bolnavul paraplegic întâmpina mai multe dificultăți la urcatul și coborâtul scărilor, lucru ce se datorează faptului ca restantul funcțional al acestor pacienți este deseori redus. Diferitele tipuri de mers pe care le adoptă fiecare pacient în parte în funcție de nivelul leziunii va orienta pacientul spre o anumită modalitate de urcare sau coborâre a scărilor. Dacă bolnavul se deplasează cu ajutorul cârjelor și cu pași alternanți în 2 sau 4 timpi urcatul scărilor se va realiza în felul următor: timpul 1 bolnavul aflat
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
autohton). Și Într-un caz și În altul această tensiune atingînd apogeul se descarcă printr-o arupție puternică În vremea căreia se comit actele agresive. Spre deosebire de alte tipuri de personalități patologice la aceștea actele agresive poartă un caracter mai violent (leziuni corporale, omoruri). Pentru acestea destul de caracteristice sunt și acțiunile clastrice, care contribuie la descărcarea tensiunii afective. În unele cazuri În vremea reacțiilor afective aceste personalități Își provoacă leziuni corporane, fac Încercări suicidale sau chiar suicide tragic terminate. Personalitățile anacaste frecvent
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
de personalități patologice la aceștea actele agresive poartă un caracter mai violent (leziuni corporale, omoruri). Pentru acestea destul de caracteristice sunt și acțiunile clastrice, care contribuie la descărcarea tensiunii afective. În unele cazuri În vremea reacțiilor afective aceste personalități Își provoacă leziuni corporane, fac Încercări suicidale sau chiar suicide tragic terminate. Personalitățile anacaste frecvent au disperare cu sentimentul inferiorității, sentimentul lipsei securității. La trăirile psihotraumatizante trenante acestea dau reacții cumulativ-explozive, care se soldează cu erupții afective puternice În vremea cărora ele săvîrșesc
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
funcției executiv cognitive a cortexului prefrontal. Malfuncția executiv-cognitivă este incriminată În situațiile de agresivitate și comportament delincvent. Nivelurile crescute ale testosteronului par a reacționa cu intoxicația alcoolică, rezultatul fiind o agresivitate crescută. Studiile au demonstrat o relație tip doză-răspuns Între leziunile datorate comportamentului violent și consumul de alcool. Cantitatea de alcool, nu frecvența consumului, pare a fi responsabilă de comportamentul violent. Există dovezi că violența este În concordanță cu nivelul crescut al alcoolului În sânge, În timp ce sevrajul ocupă un loc secundar
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
prin dualitatea toleranță/acceptare sau incitare către violență și nonacceptarea ei, developează rezonanțe și interferențe psiho-sociomedicale În complexitatea conduitelor și manifestărilor violente, ca și În evaluarea posibilităților de asistență și prevenție. Intervenția terapeutică de urgență Violența constă În producerea unor leziuni sau vătămări fie propriei persoane, fie altor persoane. Amenințarea cu violența reprezintă agresivitatea, care poate fi autosau heterodirecționată. Până la apariția și dezvoltarea chimioterapiei psihotrope Agresivitatea și conduitele violente dimensiuni conceptuale modalitățile de a face față manifestărilor violente ale bolnavilor psihici
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
agresivitatea fiind una complexă, având un rol excitator și unul inhibitor. Agresivitatea este facilitată de nucleii mediali și inhibată de nucleii centrali. Structura rinencefalică, hipocampul și girus cinguli sunt de asemenea implicate În agresivitate (cingulectomia a dus la calmarea violenței). Leziunile epileptice situate În sistemul limbic, implicând hipocampul ventral, amigdala și hipotalamusul medial ar modifica aceste structuri, astfel Încât persoanele devin mai mult sau mai puțin agresive. Rolul modelator Îl are amigdala, În acest fel se ajunge la alterarea comportamentului Într-un
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În prezența funcționării normale a sistemului dorsal. Astfel, ca urmare a crizelor și a leziunilor acestor sisteme
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În prezența funcționării normale a sistemului dorsal. Astfel, ca urmare a crizelor și a leziunilor acestor sisteme, pot apărea explozii de agresivitate la pacienții cu epilepsie. Gastaut a raportat furii paroxistice la 50 % din grupul de pacienți cu epilepsie temporală. Currie - 1971, Într-un grup de 666 pacienți cu epilepsie temporală (etiologic și tipul intricat
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
pacienți, accesele patologice de comportament agresiv s-au Întâlnit la 30 % din 50 de cazuri. De asemenea 14 % au manifestat agresivitate mai mult sau mai puțin gravă asociată cu un comportament paranoic. La mulți dintre pacienții aceștia există dovada unei leziuni pe creier și o declanșare timpurie a epilepsiei, ambele conducând la un comportament agresiv datorită unui control slab al impulsului și dezvoltării sociale dezordonate. Leziunile epileptice organice situate În sistemul limbic - dar care implică amigdala, hipocampusul ventral și hipotalamusul medial
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
puțin gravă asociată cu un comportament paranoic. La mulți dintre pacienții aceștia există dovada unei leziuni pe creier și o declanșare timpurie a epilepsiei, ambele conducând la un comportament agresiv datorită unui control slab al impulsului și dezvoltării sociale dezordonate. Leziunile epileptice organice situate În sistemul limbic - dar care implică amigdala, hipocampusul ventral și hipotalamusul medial - ar modifica funcționarea acestor structuri În așa fel Încât indivizii vor deveni mai mult sau mai puțin agresivi; mai agresivi dacă funcționarea amigdalei către hipocampusul
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
fel Încât comportamentul este modificat Într-un mod specific (sindromul limbic de hiperconecție) este deja o parte a literaturii de specialitate. Pe lângă ideea unei modificări În funcționarea sistemului limbic este și ideea „perioadelor” În dezvoltare. S-a subliniat faptul că leziunile pe creier vor avea efecte diferite În funcție de momentul În care apare leziunea În timpul dezvoltării. Astfel teoria va include și conceptul potrivit căruia momentul declanșării epilepsiei este crucial și schimbările În funcționarea limbică sunt diferite la o epilepsie declanșată mai devreme
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
hiperconecție) este deja o parte a literaturii de specialitate. Pe lângă ideea unei modificări În funcționarea sistemului limbic este și ideea „perioadelor” În dezvoltare. S-a subliniat faptul că leziunile pe creier vor avea efecte diferite În funcție de momentul În care apare leziunea În timpul dezvoltării. Astfel teoria va include și conceptul potrivit căruia momentul declanșării epilepsiei este crucial și schimbările În funcționarea limbică sunt diferite la o epilepsie declanșată mai devreme sau mai târziu. Așa cum s-a demonstrat de Penfield și Perot (1963
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
cu vocile reprezintă un „sine qua non” al dereglărilor. Scleroza temporală mediană și chiar pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
de stimularea hipotalamusului; mediul și experiența anterioară joacă, de asemenea, un rol important. Acest fapt este valabil și pentru oameni. Deși suntem echipați cu mecanisme neurologice legate de agresivitate, activarea acestor mecanisme este, În general, controlată cortical (cu excepția cazurilor de leziuni corticale). Într-adevăr, la majoritatea indivizilor, frecvența cu care se manifestă comportamentul agresiv, forma pe care o ia acesta și situațiile În care este prezent depind, În mare măsură, de experiență și de influențele sociale. Bazele biologice ale agresivității la
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
socială, însă fără posibilitatea asumării totale a responsabilității conduitei lor, fiind incapabili să anticipeze urmările și implicațiile acestora (Cozma, 2000). Această categorie de subiecți evidențiază următoarele caracteristici definitorii: Majoritatea subiecților prezintă tulburări ale psihomotricității, în special cei care suferă de leziuni la nivel cerebral, evidențiate viteza și precizia mai scăzută a mișcărilor (în special mișcările fine ale mâinii); Dificultăți în imitarea mișcărilor, de fapt care influențează negativ formarea multor deprinderi; Probleme serioase în orientarea spațială și temporală, frecvență crescută a sincineziilor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
anatomo-fiziologică al sistemului personalității umane. J. de Ajuriaguerra stabilește existențe a trei grupe principale de dezorganizări psihopatologice ale sistemului personalității: lezionale, de imaturitate și funcționale. Să le analizăm în continuare pe fiecare. 1) Dezorganizarea lezională Aceasta recunoaște drept cauză o leziune organică a creierului. Dezorganizarea, în acest caz poate fi produsă de o leziune cerebrală globală care antrenează de regulă tulburări grave ale stării de conștiință vigilă de diferite grade de profunzime, putând merge până la starea de comă. În cazul existenței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]