3,668 matches
-
mult. Făceam și sport și exista o incompatibilitate între cele două practici. În seara aceea m-am făcut pulbere și tot atunci m-am cunoscut cu Mihai Valeriu, cu care am rămas în relații foarte bune până astăzi. Lejeritatea și liberalismul, așa cum le percepeam noi atunci, au funcționat până în primăvara lui 1971. S.B.: Până la "Teze". Cum ați simțit această schimbare de macaz? D.T.: Cum am simțit pe propria piele această modificare ideologică, nefiind pus la curent cu vizita lui Ceaușescu în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu Ionel Adrian, venit din producție și rector până la Revoluție, am avut o relație rece. El a și fost dat afară de studenți la Revoluție. S. B.: Fiecare pădure cu uscăturile ei. Revenind la analiza discursului, în ordinea crescătoare a unui liberalism urmau cei de la Medicină, fiind la concurență cu Politehnica. Deci Politehnica și Medicina aveau cam același tip de discurs. Dar mai disciplinat la IMF, unde erau mai înregimentați ca la Politehnică. D. T.: Pentru că la ei mereu a fost un
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ales cele de dotare, dar pe un ton mai calm, să nu deranjeze prea tare. La Universitate, nu manifestau prea mare grijă față de ceea ce voia partidul. Adică erau câțiva pe ici, pe colo. Repet: dacă am face o scală a liberalismului din discursuri, cam asta ar fi: cel mai dur și mai închis era la Agronomie, urmau IMF-ul, Institutul Politehnic și Universitatea. Nu mai spun de Conservator, că acolo nu prea aveau vreo treabă cu partidul. La Universitate, era o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
eram activiștii, eu și pe propria-mi piele am constatat. La seminarii, care erau mai libere, eu facem mai mult doctrine politice și mai puțin socialism științific. Deci, ce făcusem la facultate, ce am citit ulterior și ce îmi plăcea. Liberalismul mi-a plăcut cel mai mult. Și studenții erau tot spre liberalism. De exemplu, la socialism trebuia să ai un plan de lecție pe temele din programa analitică, cum era industrializarea. Cum reușeam să fac mai vii cursurile astea? Mă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care erau mai libere, eu facem mai mult doctrine politice și mai puțin socialism științific. Deci, ce făcusem la facultate, ce am citit ulterior și ce îmi plăcea. Liberalismul mi-a plăcut cel mai mult. Și studenții erau tot spre liberalism. De exemplu, la socialism trebuia să ai un plan de lecție pe temele din programa analitică, cum era industrializarea. Cum reușeam să fac mai vii cursurile astea? Mă mai refugiam în istorie sau în industrializarea unor țări bogate. Apoi, făceam
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pescuitorilor în ape tulburi (care știu să valorifice echivocul). Între conceptele compromise, un loc aparte îl ocupă bogăția și luxul. Mai toți visează la ele și mai toți îi detestă pe cei care le au. „Îmbogățiți vă!“ - proclamă, fără prejudecăți, liberalismul „burghez“. „Fiți săraci și cinstiți!“ - sună replica de paradă a justiției sociale. Democrația pare să eșueze într-o insolubilă contradicție: pe de o parte, ea vrea să asigure tuturor șanse egale de îmbogățire, pe de alta, aspiră la distribuția egală
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în timpul domniei lui Iosif al II-lea, cât și a împăraților Leopold al II-lea și Franz al II-lea. Spirit iosefin și volterian, la început, ce și-a atras antipatia clerului pentru scrierile sale, ulterior devine un critic al liberalismului. Moare la Viena în 1819, v. Constant Wurzbach, Biographisches Lexikon des Kaiserthums Österreich, vol. 34, Wien, 1859, p. 36; Hans Wagner, op. cit., p. 37. 218 HausHofund Staatsarchiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 89, vezi și Radu Grigorovici, Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Al. Jar, G. Macovescu, V. Em. Galan, Ion Vitner & comp. Cu toții declarau că vor lupta îndârjit împotriva... dușmanului. Care dușman? S-a convenit că nu poate fi altul decât apolitismul, căruia, la nevoie, i s-ar putea atașa formalismul, cosmopolitismul, liberalismul. Baranga dixit: "a fi apolitic echivalează cu a fi dușman". Și cine a fost găsit întâiul apolitic? Tocmai... Beniuc. Nu numai că publicase o poezie ("Piersicul") din care lipsea flagrant lupta de clasă, dar a mai și teoretizat: "Poți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un partid relativ nou apărut pe scena politică irlandeză, în anul 1985, format dintr-un grup de disidenți din Fianna Fail, nemulțumit de stilul de conducere al liderului Fianna Fail, Charles Haughey. Doctrinar, progresiv-democrații erau de centru dreapta, adepți ai liberalismului economic. Coaliția dintre cele două partide de la începutul anilor 1990 nu a funcționat, deoarece Fianna Fail era mult prea obișnuită să nu împartă puterea cu nimeni.183 Surprinzătoare a fost coaliția dintre Fianna Fail și Partidul Laburist, dat fiind faptul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
naștere idei noi, ci doar variații ale unor teme comune; semn că acele idei au devenit sterpe, găuri negre ce înghit iremediabil sensurile existențelor ce le-au căzut pradă. * Trist este că am început să văd o ideologie și în spatele liberalismului; semn că avem nevoie de un alt curent progresist, capabil poate nu de un progres către un viitor cu contururi neclare, posibile, ci către persoană (ce pe alocuri s-ar putea să coincidă cu diferite forme de conservatorism). * G. Liiceanu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în care marea industrie este forma de producție cea mai caracteristică. Ea presupune (Aron, 1962) acumularea de capital, calculul economic și dezvoltarea mașinismului industrial. Taylorismul se dezvoltă totodată în cadrul unei mișcări de idei care-l va marca în mod considerabil: liberalismul economic (cu refuzul unor corpuri intermediare între stat și cetățean, care ar putea avea interese particulare, și liberul joc al intereselor individuale ca garant al eficacității economice), care conduce la focalizarea pe individ. Scientismul presupune că știința și raționalitatea sunt
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
care încearcă să explice structurarea organizațiilor integrează atât factorii de context, cât și strategiile actorilor. Partea a doua RELAȚIA INDIVID-ORGANIZAȚIE Capitolul 4 Sensul muncii În societățile occidentale, munca a constituit treptat o valoare forte. Marile curente de gândire (creștinismul, marxismul, liberalismul) care au dominat sau domină aceste societăți au concepții apropiate și valorizatoare despre muncă (Meda, 1955): • ea dă specificitatea omului și permite definirea acestuia; • permite integrarea socială: îl pune pe individ în relație cu alții și dezvoltă sentimentul de apartenență
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
miracol când i se cunosc neînțelegerile omenești cu fiecare dintre ei.”2 Lui Maiorescu și junimismului politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în 1859 - era foarte limpede: „liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un centrism luminat susținut din amândouă părțile de convingeri teoretice și nu de interese practice.” 3 Meritul mare al lui Maiorescu (în Maiorescu și rolul criticiiă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2007, având ca subiect de cercetare "I.C. Brătianu și politica externă a României. 18661888". A mai publicat I.C. Brătianu și politica externă a României (2013). Editor al volumelor de studii: Conservatorismul românesc. Origini, direcții, perspective (2014), Liberalismul românesc și valențele sale europene (2013), Liberalismul românesc, tendințe, structuri personalități (împreună cu Ovidiu Buruiană, 2013), Monarhia în România, o evaluare: politică, memorie și patrimoniu (împreună cu Ștefania Ciubotaru, 2012). Liviu Brătescu, România la răscruce. Anul 1866 (c) 2014 Institutul European, Iași
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
subiect de cercetare "I.C. Brătianu și politica externă a României. 18661888". A mai publicat I.C. Brătianu și politica externă a României (2013). Editor al volumelor de studii: Conservatorismul românesc. Origini, direcții, perspective (2014), Liberalismul românesc și valențele sale europene (2013), Liberalismul românesc, tendințe, structuri personalități (împreună cu Ovidiu Buruiană, 2013), Monarhia în România, o evaluare: politică, memorie și patrimoniu (împreună cu Ștefania Ciubotaru, 2012). Liviu Brătescu, România la răscruce. Anul 1866 (c) 2014 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
drept absolutist și autoritar, dublat de susținerea pentru formarea unui stat guvernat pe baza unei Constituții prin care să fie garantate mai multe libertăți individuale 7. Pe lângă reluarea tuturor acestor idei, documentul incriminat punea în circulație noi elemente din vocabularul liberalismului european. Acum se vorbea, poate pentru prima dată în societatea românească, explicit despre libertatea religiei, respectul proprietății, egalitatea înaintea legii, respectul persoanei, libertatea desfășurării comerțului, regim constituțional reprezentativ și, nu în cele din urmă, se enunța la fel de categoric principiul separării
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
consolideze. În dreptul liberalilor putem consemna pentru acest moment în sensul amintit chiar Proclamația de la Islaz din 9 iunie 1848, ce jucase rolul de constituție revoluționară prin care autorii ei încercau să impună în conștiința publică faptul că anumite valori specifice liberalismului precum, adevărul și cunoașterea nu pot deveni apanajul doar al unei categorii sociale, etnii sau statut 16. Terenul fusese oarecum pregătit de acțiuni precum cele desfășurate de Ionică Tăutul, reprezentant de marcă al partidei naționale moldovenești 17. Demersului făcut de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Tell, M.C. Epureanu, Anastasie Panu, cei mai mulți jucând roluri importante în desfășurarea de forțe de la 184820. Urmărind cu atenție textele care apar în această perioadă, Proclamația de la Islaz, dar și limbajul utilizat, putem vedea cum pentru cei care se revendicau de la liberalism, o societate precum cea românească nu era aprioric rea, dimpotrivă, indiferent de starea în care se afla, ea avea vocația progresului politic și economic. Problema era a modului în care trebuia guvernată o societate și faptul că elita politică nu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
număr cât mai mare de cetățeni 25, în condițiile în care destui lideri credeau că în Adunarea reprezentativă nu trebuiau să se regăsească toate categoriile sociale 26. În contrapondere cu o viziune precum cea menționată venită dinspre dreapta spectrului politic, liberalismul românesc avea în vedere îngrădirea puterii în scopul promovării individului ca figură a libertății, dar și un mai larg acces la putere 27, fapt care îl apropia puternic de stânga politică. Aflați în plină ofensivă, liberalii realizau o adevărată invitație
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
liberalii realizau o adevărată invitație către puterea publică nu pentru a-și restrânge competențele așa cum poate ne-am aștepta, ci pentru a crea un cadru în care libertatea individuală să fie protejată. Elementul de legătură între cei care vorbesc în numele liberalismului românesc și cei care, prin întreaga lor prestație publică, trădează o influență occidentală de stânga este individul. Concepția individualistă asupra societății se poate regăsi atât în cazul liberalismului, cât și al democrației 28. Dificultatea unei bune colaborări între participanții la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
individuală să fie protejată. Elementul de legătură între cei care vorbesc în numele liberalismului românesc și cei care, prin întreaga lor prestație publică, trădează o influență occidentală de stânga este individul. Concepția individualistă asupra societății se poate regăsi atât în cazul liberalismului, cât și al democrației 28. Dificultatea unei bune colaborări între participanții la revoluția de la 1848 după încheierea acesteia nu era o mare surpriză dacă avem în vedere faptul că încă din timpul desfășurării ei existau trei mari grupări. Prima dintre
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
31. Sfârșitul revoluției marca în mod indubitabil trecerea la o nouă fază a confruntărilor politice între cele două grupări, liberală și conservatoare. Intrarea într-o nouă etapă fusese determinată de exilul forțat al celor care vorbeau în mod frecvent despre liberalism ca ideologie și valorile sale, fapt care devenea evident și din modalitățile diferite de manifestare publică și de afirmare a convingerilor politice. Tot pentru ei devenea o preocupare importantă să găsească răspuns la întrebarea cu privire la capacitatea statului de a produce
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
principiului amintit deja potrivit căruia românii trebuiau să înceapă să aibă acces la diferite poziții în funcție doar de capabilitățile lor și introducerea impozitelor în funcție de averea deținută ne poate induce impresia falsă că autorii lor erau mai degrabă reprezentanți ai liberalismului românesc și nu ai conservatorismului. În realitate, documente de acest tip arată așa cum am mai spus, faptul că o imagine corectă asupra procesului de modernizare al societății românești încep să o aibă tot mai mulți lideri politici români, indiferent de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
abstracți aproape, accentuând nota națională a discursurilor, în locul unor clarificări doctrinare. Când spunem aceasta ne gândim la faptul că, în timp ce Nicolae Kretzulescu vorbea public despre spiritul de anarhie și-l localiza în rândurile liberalilor (" Ideile cele mai demagogice, sub masca liberalismului, s-au răspândit în țară într-un mod amenințător chiar pentru existența noastră națională"65), I.C. Brătianu se pronunța în termeni generali într-un articol program electoral, din august 1857, în favoarea constituirii unui stat cu drepturi și obligații civile și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
se pronunța în termeni generali într-un articol program electoral, din august 1857, în favoarea constituirii unui stat cu drepturi și obligații civile și politice egale 66. Prin accentul pus pe ideea de românism, Brătianu anunța încă de pe acum apariția unui liberalism cu o pronunțată componentă națională. Nu peste mult timp, în mod surprinzător, îl vom găsi pe viitorul lider al liberalilor români mergând pe teoria formelor fără fond și criticând tendința de imitare a civilizației occidentale, pe care el o sesiza
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]