3,001 matches
-
difuzează în celulă și are loc eliberarea sărurilor biliare. In enterocite lipidele trec în reticulul endoplasmic (AG sunt transportați legați de o proteină), unde se refac trigliceridele și fosfolipidele. Colesterolul este eliberat în plasmă ca atare sau esterificat. In general lipidele sunt eliberate din enterocite împachetate ca lipoproteine (chilomicroni). Lipoproteinele formate în reticul sunt încorporate în vezicule în aparatul Golgi și apoi eliberate prin exocitoză în interstițiu, de unde trec pasiv în vasul chilifer central (prânzul lipidic are efect limfagog). Acizii grași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
trec pasiv în vasul chilifer central (prânzul lipidic are efect limfagog). Acizii grași (mai ales cei cu 8-12 atomi de carbon) pot fi transportați în sânge legați de serumalbumină. Deficitul de lipază pancreatică sau de săruri biliare duce la malabsorbția lipidelor, cu prezența lor în cantități crescute (până la 50 g/zi față de 5 g/zi normal) în materiile fecale (steatoree). 8.3. Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi la nivel hepatic, începând cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice se formează în ficat. Dintre proteinele transportoare de hormoni amintim: proteina transportoare a tiroxinei, globulina transportoare de hormoni sexuali, transcortina (proteina transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce ceruloplasmina (alfa2-globulină). Hepatocitele eliberează în circulație factorii coagulării I, II, V, VII, IX, și X precum și factorii fibrinolizei. Aminoacizii pot fi convertiți în glucide și lipide și utilizați ca surse de energie numai după dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt descompuse în glicerol și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel de canal toracic. Valorile pentru debitul limfatic de repaus sunt următoarele: canal toracic 100 ml/h; alte colectoare 20 ml/h; total 120 ml/h; 1/100 din debitul de filtrare la nivelul capilarelor arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de drenaj al lichidului interstițial și cel de recuperare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu (cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor în glucide și lipide necesită reacții de dezaminare enzimatică. In urma acestor procese se obține un metabolit extrem de periculos, amoniacul. Un precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se asigură subzistența individului. Presupune o serie de finalități care se suprapun de fapt etapelor principale ale utilizării alimentelor ca proces fiziologic: - alimentația (aportul natural de apă, oxigen și principii nutritive); - digestia - descompunerea alimentelor în principii nutritive de bază (proteine, lipide, hidrocarbonat, minerale, vitamine); - absorbția în vederea asimilației pentru structurarea proteinelor proprii și a rezervelor nutritive (anabolismul); - dezasimilația (catabolismul) - prin descompunerea structurilor proprii, proces prin care se eliberează energia sub diverse forme, necesară mișcării, acțiunii și adaptării, în sfârșit - excreția cu scopul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Valorile energetice ale variatelor produse alimentare este cunoscută încă de la începutul sec. XX. Atunci când s-a oxidat 1,0 g carbohidrate la CO2 și H2O într-o bombă calorimetrică, s-au măsurat 4,1 kcal. Valorile pentru 1,0 g lipide sau 1,0 g proteine au fost de 9,1 și respectiv, 4,1 kcal. Similar, valorile calorice ale diferitelor substanțe din corp au fost determinate și a devenit o problemă pentru fiziologi să găsească substanța chimică care furnizează în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și FC ca rezervă de energie. Rol deosebit deține grupul enzimatic ce determină fosforilarea glucozei-hexochinazele și în plus, esterul fosforic devenit în acest caz și activatorul ciclului Krebs. Creșterea nivelului energetic inhibă activitatea enzimei, iar c. Krebs rămâne întreținut de lipide și de protide (procesul de gliconeogeneză) până ce tendința de scădere a ATP-ului activează din nou enzimele ce readuc glucoza în circuit. Perturbarea autoreglării nivelului energetic se poate face prin anoxie sau hipoxie (din afară), cât și prin accelerarea fermentației
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Caracterizează eforturile de intensitate maximală și submaximală. Datoria de O, ca și dependența respirației tisulare de fosforilare e mare, fiind prezentă o intensă glicoliză anaerobă. Se utilizează sursele energetice musculare, fără a se apela la cele îndepărtate: glicogen hepatic sau lipide. Deși cantitativ, modificările sunt evidente, atât la nivel muscular, cât și cerebral, reversibilitatea lor se produce rapid și intens comparativ cu alte sporturi; Încadrează eforturile de intensitate medie (alergări de semifond, unele jocuri sportive) și se caracterizează printr-o scădere
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efortul cu intervale, mobilizarea glicogenului este redusă datorită unui echilibru dinamic între anabolism și catabolism (ef. Pasteur), fiind astfel posibilă revenirea în 90 min.; - după efortul de durată apar scăderi de până la 60 mg% a glicogenului, în afară de variația redusă a lipidelor; în timpul efortului, glicemia poate ajunge la 53 mg%, incriminându-se reglajul MSR. Glicogenul muscular realizează rezerva de “start” a catabolismului glucozei la acest nivel. Un travaliu intens (corespunzător unui consum energetic de aprox. 20% din capacitatea aerobă), efectuat până la epuizare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
său, refacerea de lungă durată privește restabilirea stocului de glicogen muscular. Ca principală sursă energetică, glicogenul face oficiul de substrat atât în glicoliza anaerobă, cât și în cea aerobă. Refacerea sa durează ore sau zile în funcție de aportul de glucide sau lipide alimentare, fiind mai rapidă în cazul unui regim mai bogat în hidrocarbonate. Factorii care condiționează capacitatea de efort și refacere a potențialului energetic la nivelul musculaturii în stare de hiperactivitate sunt, în linii mari, următorii: - funcția cardiopulmonară de preluare și
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
s-a crezut că trecerea lactatului și a altor monocarboxilați cum ar fi piruvatul și betahidroxibutiratul, se făcea prin simpla difuzie a acidului nedisociat prin faza lipidică a membranei (Hohorst-1965). Astfel el nu depindea decât de coeficientul de solubilitate în lipide. Această teorie a fost mai târziu combătută (Jorfeld - 1978) ca urmare a experimentelor realizate, efectuate pe animale . S-a dovedit că transportul membranar al lactatului se realizează datorită unui sistem de transport specific situat în membrana plasmică a numeroaselor celule
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
hemoleucograma, VSH, timpul de sângerare și coagulare, timpul de protrombină, reacția tymol, reacția cu sulfat de cadmiu sau cu sulfat de zinc, proteinemia, albuminemia, electroforeaza, TGO, TGP, gamaglutamil- transpeptidaza, fosfatazele alcaline, amoniacul seric și urinar, colesterolul seric total și esterificat, lipidele serice, bilirubina totală directă și indirectă, ionograma serică și urinară trigliceridele serice), imunologică (imunoglobulinele A,G,M, antigenul HBs, anticorpii anti-AgHBs), ecografică (ecografia hepatică și a căilor biliare) teste suficiente ca împreună cu examenul histopatologic (prin puncție bioptică) să permită o
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
menționăm agliconi flavonici apigenina, 4,7 dimetileterul, luteolina, nepetinul și glicozide flavonice cosmosiinul (Masterova și colab, 1999, cf. Lu și Foo, 2002), 3,7 glucuronide, vinceina. Frunzele de jaleș mai conțin vitamine, ca acidul nicotinic, acidul ascorbic și B1, enzime, lipide, glucide, o saponină, un principiu estrogenic și un fitoncid cu acțiune bactericidă, activ contra bacilului Koch. Frunzele se utilizează sub formă de infuzie (5%), decoct sau extract fluid, ca antinevralgic, hipoglicemiant, coleretic. Pentru acțiunea antispastică se folosește extern, în loțiuni
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
următoarele afecțiuni: scleroza tuberoasă Bourneville, neurofibromatoza Recklinghausen, angiomatozele cerebrale (maladia Sturge-Weber sau angiomatoza encefalotrigeminală și maladia Hippel-Lindau sau angiomatoza retino-cerebeloasă). 2) Arierațiile dismetabolice În această grupă sunt incluse sindroamele caracterizate printr-o incapacitate, transmisă genetic, de a metaboliza anumite substanțe (lipide, protide etc.) a căror produse intermediare de metabolism se acumulează în organism producând tulburări biochimice ale neuronilor de diferite tipuri. În sensul acesta se descriu următoarele forme clinice: idioția amaurotică sau maladia Tay-Sachs, datorată unei lipoidoze, oligofrenia cetonpiruvică. 3) Arierațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
furnizate de aceste subgrupuri au arătat un beneficiu evident al acestor pacienți, în prevenția secundară, prin folosirea terapiei antiagregante plachetare, beta-blocanților adrenergici, inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei II, sau prin atingerea țintelor terapeutice pentru controlul hipertensiunii arteriale sau al lipidelor serice (19). Administrarea de glucoză și insulină în faza acută a infarctului de miocard, urmată de insulinoterapie subcutanată ulterioară pentru o durată de cel puțin 3 luni, a dus la îmbunătățirea supraviețuirii pacienților cu infarct miocardic acut la 1 an
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
citoplasmă este sporit. Modificări biochimice: Activitatea biochimică a celulei tumorale este similară, dar nu identică cu a celulei normale. Cele mai multe modificări sunt în legătură cu rata proliferării, cu pierderea adezivității intercelulare, cu creșterea capacității de migrare. Există schimbări în ADN, ARN, enzime, lipide și colesterol ce au drept consecințe schimbări metabolice și secretorii. Modificări metabolice: Datorită proliferării rapide și a modificărilor biochimice apar schimbări metabolice. La nivelul membranei transportul glucidelor și al aminoacizilor este modificat, celula tumorală fiind o mare consumatoare a lor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
antibiotice, se compromite flora intestinală, apar unele dureri de spate. Șase luni mai tîrziu se instralează o infecție cronică la amigdalite. I se propun operație de extirpare a amigdalitelor. Ca recomandare, propun consumarea în fiecare zi salată de crudități, iaurt, lipide, grăsimi animale și vegetale. Tînăr de 6-7 ani bolnav de pneumonie, tratată cu penicilină, după ce s-a născut un frate mai mic, el căzînd pe ultimul loc. Tulbutări grave de integrare socială, datorate și faptului că a fost alintat excesiv
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Din această ipoteză de infectare a celulelor s-au născut medicamentele numite inhibitori de protează. Am observat că celulele C.D.4 au o durată de viață destul de mare de pînă la 120 de zile. Deci au nevoie de proteine și lipide pentru a se hrăni. Virusul este acoperit de o membrană glicoproteică și celulele C.D.4 confundă lipidele produse de organism cu învelișul virusului. O mare însemnătate în această etapă de afectare a sistemului imunitar este afectarea ficatului și a splinei
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]