2,406 matches
-
mai puțin nu putem «părăsi veacul» în care suntem chemați să trăim și să mărturisim. Dacă intrăm în acestă logică, atunci ne va fi mai ușor să găsim curajul pentru a înfrunta viitorul, fără a ne vinde vreunei logici strategice lumești. Curajul viitorului, pentru consacrați, înseamnă să te debarasezi de supraviețuire pentru a îmbrățișa viața, dând precedență absolută vieții celuilalt, chiar și când este dezavantajată propria viață, asumând coordonatele existențiale ale spațiului și ale timpului pe care le împărtășim cu toți
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ascunde un real dezinteres față de lucrurile importante. Sub masca aparenței cultivăm propriile plăceri, cedăm în fața propriului egoism și ne îngrijim de propriile comodități. Cauza care contribuie la instaurarea decadenței este neacceptarea normalului curs al lucrurilor omenești, precum și privilegierea unei concepții lumești pe care am putea-o defini optimism forțat. Un text al unui autor contemporan ne poate ajuta să facem lumină asupra unei ispite subtile ce riscă să «laicizeze» mentalitatea și să otrăvească capacitatea de alegere: «Optimismul forțat este una dintre
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
nu întru-totul ca noi, ci, ținând cont de experiența noastră, în funcție de talentele și de prioritățile lor; însă nu trebuie să fim obsedați de frica că nu vom avea frați și surori, și nici nu trebuie să cedăm în fața unor criterii lumești de strategii vocaționale ale căror riscuri, câteodată, se dovedesc a fi mai mari decât oportunitățile. Valoarea unei forme de viață consacrată nu depinde de faptul că alții vor continua să trăiască în același fel, ci de trăirea genuină a ceea ce
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
30, din nevoia de acțiune, pe fondul unei nemulțumiri progresive față de transformările postbelice ale Europei. În termenii lui Julien Benda, "trădarea cărturarilor" se desprinde din consecințele modernității ce transformă intelectualul în "cetățean obedient", obligat să se preocupe și de treburile lumești 9. Se resimțea de fapt nevoia unei schimbări în structura socială a intelectualilor. Modelul "cărturarului boem" devenise desuet și tenta mai degrabă politica și carierismul bazat pe asumarea rolurilor politice 10. Pentru tânăra generație, factorul privilegiat a constat însă în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
având în partea de sus inscripția arcuită PROF. DUMITRU MĂRTINAȘ, continuată dedesubt, pe trei rânduri, 2007 / O VIAȚĂ PENTRU O IDEE / ORIGINEA CATOLICILOR DIN MOLDOVA. De o parte și de alta a imaginii cu puțin bust sunt anii existenței sale lumești 1897 / 1979. Pe reversul (fig. 28rv) medaliei sunt redate trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano Catolicilor „Dumitru Mărtinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
avers bandă mărginită de cerc liniar exterior și cerc liniar interior, legenda în două părți: ANTONIUS DURCOVICI, sus, EPISCOPUS * 1948 IASSIENSIS, jos. Întreaga zonă centrală a aversului este dominată de efigia episcopului Durcovici având deasupra umărului drept anii existenței sale lumești, dispuși pe două rânduri despărțite de linie orizontală, 1888 / 1951 (fig. 29av). Imaginea medalistică realizată după macheta sculptorului Maximillian Fetița ne duce cu gândul la o caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura sa înaltă și slabă, fața ascetică, chipul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
neființă, sunt realizate două medalii și o plachetă. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții. Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani a S.N.R. este invadată pe revers (fig. 97av) de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistică prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
având în partea de sus inscripția arcuita PROF. DUMITRU MARTINAȘ, continuată dedesubt, pe trei rânduri, 2007 / O VIAȚĂ PENTRU O IDEE / ORIGINEA CATOLICILOR DIN MOLDOVA. De o parte și de alta a imaginii cu puțin bust sunt anii existenței sale lumești 1897 / 1979. Pe reversul (fig. 28rv) medaliei sunt redate trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano-Catolicilor „Dumitru Martinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
avers bandă mărginita de cerc liniar exterior și cerc liniar interior, legenda în două părți: ANTONIUS DURCOVICI, sus, EPISCOPUS † 1948 IASSIENSIS, jos. Întreaga zona centrală a aversului este dominată de efigia episcopului Durcovici având deasupra umărului drept anii existenței sale lumești, dispuși pe două rânduri despărțite de linie orizontală, 1888 / 1951 (fig. 29av). Imaginea medalistica realizată după machetă sculptorului Maximillian Fetiță ne duce cu gândul la o caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura să înaltă și slabă, fata ascetica, chipul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
neființă, sunt realizate două medalii și o placheta. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții. Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani a S.N.R. este invadată pe revers (fig. 97av) de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistica prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
refuzau orice avea legătură cu materia, incluzând atât sacramentele Bisericii cât și plăcerile trupești, inclusiv sexul. De asemenea, refuzau dogma Întrupării și îl considerau pe Christos drept un înger cu formă trupească. Perfecțiunea se atingea doar prin renunțarea la lucrurile lumești și prin părăsirea trupului către viața spirituală prin intermediul practicilor ascetice și a austerității. Dar, cum acest ideal îi depășea pe marea majoritate a oamenilor, albigenzii s-au împărțit în două categorii: "desăvârșiții" care puteau obține "consolamentum" (botezul Sf. Duh prin
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și a considerării reflecțiilor baudrillardiene despre lumea modernă ca deținând o componentă exuberantă, ludică și destructivă). În aceeași manieră, Rojek și Turner consideră că "nu avem nici o îndoială că [Baudrillard, n.n.] reprezintă o figură importantă. Importantă nu doar în sensul lumesc că mulți oameni îi citesc lucrările și îi discută argumentele, ci importantă într-un sens strategic, în care abordarea și ideile sale expun limitările unor anumite moduri stabilite de gândire asupra "societății", "culturii" și "semnificației". Poate că Baudrillard nu este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
au fost încredințați în mod deosebit, fără a mă pune de acord cu ei în prealabil. 7. Frecventând Curia pentru o perioadă, m-am lovit de multe realități contrare spiritului meu. Erau cu toții atât de prinși de lucruri trecătoare și lumești, în chestiuni referitoare la regi și regate, în certuri și procese, încât cu greu le putea vorbi cineva de cele spirituale. 8. Am găsit totuși în acele zone o singură mângâiere: multe persoane, bărbați și femei, bogați și laici, abandonând
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ales în privința tinerilor, și critică duritatea și caracterul riscant al peregrinării lor „apostolice”. Fragment din BONCOMPAGNO DA SIGNA, Rhetorica antiqua, în LEMMENS, Testimonia Minora, 92. 1. Frații minori pot fi socotiți, de bună seamă, discipolii Domnului, deoarece ei disprețuiesc dorințele lumești (cf. Tit 2,12), își înfrânează trupul cu umiliri și chinuri, și-l urmează pe Cristos desculți și purtând ciliciu. 2. Frații minori sunt în parte tineri și adolescenți. De aceea, nu este împotriva naturii dacă, din cauza vârstei lor fragede
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe aceia în care nu găsește motive pentru a începe o luptă exterioară. Așadar, „lumea este răstignită pentru voi iar voi pentru lume” (Gal 6,14) în așa măsură, încât dușmanul nu mai găsește nimic ca să vă ispitească în lucrurile lumești, din moment ce ați renunțat la toate... (p. 153). (Trece la examinarea câtorva dintre aceste vicii spirituale, subliniind pericolele și abuzurile frecvente în viața religioasă, atenționându-i mai ales pe predicatori: premeditare, invidie, murmurare publică împotriva prelaților, lipsa de prudență în divulgarea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-le forma de viață, și-au construit mici locuințe. Dar, vai! Mulți, din ambele părți, care puseseră mâna mântuirii pe plugul lui Dumnezeu (cf. Lc 9,62), s-au uitat înapoi cu josnicie abandonându-se din nou luxului și plăcerilor lumești, întorcându-se ca și câinele la vărsătura lui (cf. Prov 26,11; 2Pt 2,22). Mă gândesc totuși că este mai bine să nu mai discutăm despre ei. D) Filippe Mousket Provine dintr-o familie ce aparținea clasei mijlocii din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acest Ordin. Frații săi au avut o locuință mică și la Riccardina, lângă Bologna, oferită de domnul Accursio Magno, autorul noului comentariu (Glossa) de drept civil în cinci volume. Mulți nobili și plebei, clerici și laici, renunțând la fastul măreției lumești, l-au urmat pe fericitul Francisc, pășind pe urmele sale. Sfântul Părinte i-a învățat să caute perfecțiunea evanghelică, să trăiască în sărăcie și să umble pe calea sfintei simplități. A scris apoi o Regulă evanghelică pentru sine și pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de la Rieti, după ce Giovanni Parenti a fost eliberat din funcție, papa a permis ca Elia să fie numit ministru general, ținând cont mai ales de prietenia care fusese între el și Fericitul Francisc. 79. Mai târziu, deoarece, prin spiritul său lumesc și manierele sale dure, fratele Elia a agitat întregul Ordin, fratele Aymon a făcut o plângere împotriva lui de la Paris; și chiar dacă fratele Elia a fost împotrivă, mulți miniștri și frați, încercați în virtuți, au venit din provinciile de dincolo de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
tot ei, ulterior, urcă la templu spre ora trei după-amiază... (p. 28-29). 18. Abatele Ioachim, chiar și acolo unde vorbește despre Esau și Iacob, a subliniat că ordinul prefigurat în Esau a mers la fiicele lui Heth, adică la științele lumești, așa cum sunt Aristotel și ceilalți filozofi. Iar acesta este tocmai Ordinul Fraților Predicatori, prefigurat prin imaginea corbului, negru nu atât datorită păcatului, cât hainei pe care o poartă. Dar Iacob, om simplu, locuia în corturi (Gen 25,27). Acesta a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prin ea. Referitor la celelalte sfaturi, sunteți obligați la fel ca și ceilalți creștini, și cu atât mai mult, fiind vorba despre lucruri bune și drepte, fiindcă v-ați oferit pe voi înșivă ca jertfă prețioasă Domnului, prin disprețuirea lucrurilor lumești. 5. În al treilea rând, fiindcă în aceeași Regulă se cere ca frații să nu primească personal sau prin intermediul altora bani sau răsplată de orice fel (și aceasta ei vor să respecte pentru totdeauna), se vrea să se știe cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fuge pe mare cu Ali-bei și moare, bucuroasă, cînd află că moartea poate s-o unească În eternitate cu dulcele-i amant (Leili). CÎșlar-agă dă Rabiei, sultana favorită a lui Mahomed al IV-lea, o rivală ce „arde-n frumusețe lumească și divină”, și sultana face ca tînăra baiaderă să piară În mare (Rabie). Scenariul se repetă În alte poeme: Întîlnirea amanților, fuga, urmărirea și pedepsirea celor care nesocotesc legile haremului. Marea este mormîntul pasiunilor tinere și imprudente. Este, totodată, promisiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
semnul unei nebunii «În germene» care ar fi hotărât atât cursul vieții cât și acela al operei sale, după ce, cu o nerușinare rar Întâlnită, caută să dezmintă mizeria vieții poetului și să Împrăștie credinți În indiferența sa abstractă față de cele lumești, ignorează cu totul bogatul conținut de idei al poeziilor lui Eminescu și se ocupă În mod exclusiv de meșteșugul de versificator al artistului (Ă). Studiul lui Gherea este și un bun exemplu al modului În care critica marxistă valorifică opera
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numește abați laici care încasează veniturile mănăstirilor fără să le garanteze funcția spirituală. Dar, ceea ce suveranul așteaptă mai ales de la episcopii și de la abații săi este ajutorul lor politic, moral și intelectual, împărțirea timpului lor între funcțiile spirituale și cele lumești, punerea în serviciul prințului a competențelor celor mai luminate ale timpului. Renașterea carolingiană. Așa se explică Renașterea carolingiană, care este înainte de toate o reformă a învățămîntului menită să ridice nivelul moral și intelectual al clerului și apoi al laicilor. Pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]