10,420 matches
-
strâmb pe o mână..repede am alunecat pan la tine unde căzuseși, ți-am luat mâinile și le frecționam, ba că le roteam, le sărutam, îmi fusese atâta de frică.. Te uitai așa cu condescendenta la mine si m-ai mângâiat pe par..mi-a fost atâta dor de tine, ție "milă parcă ți-e și acu.. Mi-a fost atâta DOR de TINE, nici nu mai sperăm..și, acum să te frângi lângă mine?~ Ai început să dai din cap
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
tine, e un mister și tu esti, ești un Înger, că vreau doar să te văd să te simt aproape, dar nici n-aș vrea să te îngreunez, am facut asta..da,n-ai să ști iubirea.. `~ Iar, m-ai mângâiat zicând: "fi pe pace, sunt bine, n-am nimic" ,~da, eu nu sunt, am nevoie de tine pentru că Te iubesc fără drept de apel, fără drept de a schimba ceva..parca-mi impune o forță externă, Dumnezeu, nu știu.. Dumnezeu
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
tu nu ști, nu ști..~ "Știu, dragul meu, fi pe pace, tot va fi bine..! după o astfel de sentimente și de priviri..ni s-au întâlnit și buzele..ale tale mereu fierbinți, chiar de micuțe și drăguțe. m-ai mângâiat și pe față.. Lumea ce se mai uita la noi cum stăteam jos pe gheață, eu în genunchi, tu în ciuciuica..îți sărutam și mâinile...cred că n-aș putea să-ți mulțumesc vreodată pentru tot ceea ce simt și cum
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
foarte mult da tot ce am va fi al tău, si cu tine alături, ba de acu caut un nume de care să fi mândră și pentru al tau am să fac tot posibilul, am să te susțin!!~ Cum ma mângâiai tu încântată, de parcă nimeni nu mă mai susținuse atâta..tu Frumoasă, rumena, Gingașa, Scumpă, respirând profund.. Referință Bibliografica: Domnită iernii .. / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valerian
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
cuprinsese pe amândoi. Era cald și parcă începusem să respirăm cu greutate. Ne înăbușeam de porniri năvalnice și de săruturi pasionale și patul nu ne mai ajungea pentru hârjoneala tot mai întețită a trupurilor ce se căutau, se măsurau, se mângâiau frenetic. O mână i se strecurase hotărâtă sub chiloți și după unele mângâieri delicate începuse să îndepărteze, cu pricepere și aceeași încetineală ce-mi devenise obișnuită, ultimul articol de îmbrăcăminte ce nu-și mai justifica prezența. Învățam din mers, cum
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
adâncimea ochilor tăi vrăjiți. tăcerea nopților cu lună plină de așteptare nu-ți mai întunecă surâsul de flori. îți împodobesc inima, cu trandafiri albaștri înveșmântați în cuvinte încă nerostite. îți alung oftatul și chem un vânt de dragoste să-ți mângâie dorul, cuprins între palmele sufletului, copil rebel și singuratic. vreau să-ți fiu singura rază, aprinsă de lumina unui vis, într-o seară târzie de mai să mă furișez în odaia gândurilor tale să mă contopesc cu visele-ți care
SĂ-ŢI FIU SINGURA RAZĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361286_a_362615]
-
A sorbit ultima picătură, a aruncat sticla lângă pat și s-a întins lângă ea. A simțit-o cum începe iar să tremure sub prosopul tras până sub bărbie, fără să deschidă ochii. S-a întors către ea și a mângâiat-o cu o mână pe cap în timp ce, cu cealaltă mână, își trăgea slipul. Gol pușcă a luat-o în brațe și, încet, încet, a desfăcut prosopul și a început s-o sărute pe gură, când a observat că ea vrea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
și care, vai, pentru atât de puțin era „băgat în seamă” în zorii fiecărei zile de școală. Mă ajuta să mă dumiresc la cele din jurul meu el, un „necuvântător” în felul lui, care aștepta doar mâini pricepute pentru a-i mângâia clapele și a-i smulge din „măruntaie” huiete neștiute din necuprinsul zorilor dintâi, sălbatec de vulcanici și asuzitori la „zămislirea de lumi ” la care nădăjduiam nu doar visez ci și să fiu martor !. Larma siderală și tainică a nemărginirii celeste
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
păpădii. Copaci în derivă povârniți amețitor în groapă de cer. *Un hau între frunze. Cuțite verzi taie cerul în patru. *Șofran cu mustăți o floare adulmeca aerul serii. *Pe-o rază sinilie gândul gălăduie în conduri de argint. *Salcii nepieptănate mângâie spinarea luminii. *Maieutica viselor - suspin negrăit al Duhului Sfânt. CEZARINĂ ADAMESCU 7 SEPTEMBRIE 2011 Referință Bibliografica: SIMFONIE SENZORIALĂ - MICRO STIHURI / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină
MICRO STIHURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361404_a_362733]
-
2011 Toate Articolele Autorului Să curgă vinul râuri în potire, Femeile în juru-mi să viseze, Și muzici sune lin, cât să mă țina treze În noaptea ce se scurge plină de iubire. Să cânte harfe, fecioare să danseze Cu trupuri mângâiate de mătăsuri, Tot plina fie-mi cupa, păcat ar fi să măsuri Vreau simțurile toate să-mi rămână treze. De-o fi să trec spre lumea cea nefastă, Femei să am în jur ca fulgul de ușoare Să nu simt
TURNAŢI IN CUPE ,SĂ MOR DE FERICIRE ! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361416_a_362745]
-
observe. Mergea cu privirile țintind îmbrăcămintea trotuarului din care deja se ridica un aer cald, cu miros neplăcut de asfalt încins. S-a calmat abia când a intrat sub umbra deasă a aleii principale din parcul în care fântâna muzicală mângâia urechile puținilor oameni ce se odihneau pe bănci. S-a așezat și el, dar nu a avut parte de prea multă odihnă. Își scosese telefonul mobil din buzunar înainte de a se așeza pe bancă și verifica lista apelurilor. Mulțumit de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
și împlinea pofta de burtă cu bucatele gazdei speriate. În toi de chef cu băutură eunucii aduc la masă o fătucă-n pârgă găsită în ascunziș de pod. Beiul hidos, când vede fata în înalt de trup și părul negru mângâindu-i sânii, cu morfoleală-n gură se-nfundă puf de perini și-ordonă un neînțeles tălmăcit. - Să-mi umple ea paharul și să-mi pregătească patul ! Spăimată-n culme de ochii bulbucați de pofte, fecioara-și face-un plan de fugă
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
ortodoxă, sublimul mod de a trăi viața, este însă alături de creștin și nu îl condamnă pentru păcatele trecute, pentru greșelile anterioare atunci când el arată pocăință și dorință de îndreptare, iar încercările sau suferințele constituie o astfel de nevoință asumată. Îl mângâie și îl încurajează în purtarea lor cu demnitate și tărie morală, vorbindu-i despre rolul ascetic, expiatoriu sau curățitor al încercărilor și suferințelor prezente. Sau, cum spun Sfinții Varsanufie și Ioan, boala se socotește celui care o suportă cu răbdare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
piatră- lină rugă spre ceruri susurul apei 25 grâul în pârgă - picături grele de apa scutură macii 26. laptele cald - copilul căprarului și-alungă umbra 27. piaptănul de os - bunica și părul ei alb în zori de iarnă 28. iarăși mângâind poza copilului plecat - mâinile mamei 29. o ciocârlie - sărbătoarea grâului poate începe 30 vară fără ploi - de vrejii uscați atârnă stele 31. bradul de Crăciun- pe scaunul bunicii doar un măr roșu 32. aburi de ceață - aproape sau departe creasta
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
pe la colțuri de stradă Fuge sărmana, sensibila harpă Nu vrea parada minciunii să vadă... A coborât peste mine tot Iadul Liniștea , știți că ucide-uneori Nu se aude balada, nici bardul Au amuțit amintiri și viori... Plânge tăcerea și lacrima mută Mângâie teama din inima mea E condmnată și totuși ascultă Cum licărește deasupra o stea... Referință Bibliografică: Plânge tăcerea / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate
PLÂNGE TĂCEREA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361461_a_362790]
-
încântau privirea... Viața e frumoasă și lumea asta a noastră nu știe ce dar minunat are de la Dumnezeu! Își spuse în gând Ilona, îndreptându-și privirea spre salcâmii înfloriți.Florile albe îi prinseră albastrul ochilor și se aplecară să o mângâie cu parfumul lor suav.Se abandonă senzației de bine încercând să nu se mai gândească cum ajunsese în stradă.Nu-și mai amintea nimic decât glasul ca o sentință al colegului ei de liceu, Silviu Papadopol, doctor endocrinolog, acum... -Ilona
NINGE CU FLORI DE POMI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361463_a_362792]
-
Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un ostaș mort
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DE CE MI-E DOR ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului De ce Mi-e dor, Când tu alături stai, Și când cu Gândul Îți mângâi amintirea? De ce Tristețea Din ochii tăi îmi dai, Când poți, Cu ei, Să-mi dărui fericirea? De ce M-alungi Din vise de demult, Când Vremuri Peste ele se așază? Mai lasă-mi Timp, Ca șoapta să-ți ascult, Și Inima
DE CE MI-E DOR ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361491_a_362820]
-
verde sideral. Și sorbi un bob de rouă de pe gura Deschisă ție într-un gest astral. Într-un vârtej de nuanțe parfumate Se sting zăpezi și primăveri răsar, Aleargă spre pământ, razele toate Din soarele ce mă iubește iar. Mă mângâie... tu să nu fii gelos! Căci razele îi sunt neveste oarbe. M-atinge lateral , de sus în jos Și toată iarna de sub piele-mi soarbe... Referință Bibliografică: Arunc zăpezile / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I
ARUNC ZĂPEZILE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361511_a_362840]
-
urlă și aleargă haotic prin trupul meu , meduză-gelatină modelată ușor doar de o clipire de geană peste liniștea mea. Nopți albe mă sluțesc, nimic nu mai e în firea lucrurilor, mâinile au gheare de scos ochii... Și ce frumos mă mângâiai cu glasul tău răstignit dincolo de cer! Ecoul era doar pentru mine! Mă împleteam în valurile sonore ca o prizonieră docilă, fără dorința de evadare din strânsoarea glasului tău... Azi, ți-l ascult uneori din amintiri, căci vine primăvara și vreau
DESPRINDERE DE-UN VIS de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361505_a_362834]
-
s-a topit Pe sînul tău, iubito, pur și adevărat Cînd plecăm la vie tu rîdeai Și erai atît de frumoasă De emoție sînii tăi plezneau Că boabele strugurilor între buzele mele Și aveai un fel anume de a ma mîngîia Sub rochiță ta pulpele tale erau albe Că nuferii ce păreau a mi se oferii Acolo, între boabele dulci crăpînd voluptate @CÎND SIMT CUM TIMPUL VIETII Cînd simt cum timpul vietii m-acoperă cu noapte La fel ca prima oară
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
mai mult decât toți pașii din lume...Și pe el tot tu mi l-ai dat! Așa-i , că mă auzi? Frunzele începură a șușoti, mișcate de o abia perceptibilă aripă de vânt: aripa îngerilor trimisă de Dumnezeu , pentru a mângâia speranțele Ilonei, mereu zâmbitoare, plină de viață , mereu cu o vorbă bună pentru orice viețuitoare din această lume minunată... Referință Bibliografică: Aripa îngerilor / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor
ARIPA ÎNGERILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361512_a_362841]
-
pudică. Și eu am trecut de multe ori prin aceste clipe excitante. Le cunosc savoarea. Să-ți spun un secret, șopti ea la urechea Almei, când mă visam în brațele cuiva de care mă îndrăgosteam, noaptea simțeam nevoia să mă mângâi pentru a mă răcori. - Am spus eu, tu ești dusă de tot Emma. - Am doar optsprezece ani și simt cum femeia din mine își cere drepturile la libertatea vieții, inclusiv a celei de iubire. - Nu ziceai că-l ai pe
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
în care trăiește umanitatea: - Nebunii ăștia de la impozite! Din câte țin minte, am plătit impozitul pe anul ăsta. Adică impozitul pentru locuința. - Și ce mai vor? întreba Rodica. Îl lua de mână, îl întinse în pat și începu să-l mângâie. Ajunse unde-o interesa pe ea. Încet, cu grijă, se trecu deasupra lui Sile Scurtu. Se potrivi atentă și-ncepu să se miște că o pisică. - Mi-au mărit impozitul. Mă duc să fac scandal... Rodica D.D.T. accelera puțin ritmul
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
somnul firii Străluminând o lume fără seamăn Alături de Hyperionul geamăn Născând un vis cu prețul nemuririi... ORICÂT AȘ MURI Și iarăși devin anonimă captivă năucitorului vis -travesti- cum numai Hyperionului sunt rătăcita cu fața spre Cruce. * * * * * Convoi de luceferi blând mângâindu-mă și înstelându-mă-n frunte c-un semn minuscul dovadă că -oricât aș muri - MĂ VOI NAȘTE în același misterios labirint rătăcindu-mă... RUGA EMINESCULUI Fie să nu mă tămădui-tămăduiesc de harul ceresc; să nu mă mai simt navigând
VERSURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361561_a_362890]