2,500 matches
-
apropiate, am deprins și eu secretul confecționării mărțișoarelor, în cele mai variate forme. Cu o deosebită plăcere și răbdare, lucram la ele zile întregi, înainte de 1 martie. Acum, după trecerea atâtor ani, nostalgia mă încearcă, ori de câte ori mai primesc câte un mărțișor de la cunoscuți și mai cu seamă de la foștii mei elevi. Deși nu mai sunt lucrate de mână, au o mare valoare afectivă, păstrând tradiția an de an. Preparate pentru iarnă Cum vin lunile de toamnă și la Costișa gospodinele nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
natură, credința, entuziasmul, ritmul, energia, comunicarea și sincronizarea... Festivalurile de primăvară Setsubun 3 februarie. Este un festival ciudat și fascinant, cu elemente de magie populară care se aseamănă, într-un fel, cu Sfântul Andrei al nostru, dar și cu tradiția Mărțișorului... Se sărbătorește ca o ultimă zi a anului care a trecut și ca un Ajun al Primăverii ce va veni. A doua zi, începe Noul An Lunar, ceea ce este sinonim cu venirea Primăverii. Această sărbătoare este dedicată curățeniei generale și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
țării (din Iași, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Timiș, Sibiu, București, etc.), aparținând tuturor ciclurilor de învățământ (preșcolar, primar, gimnazial și liceal), precum și cadrele didactice îndrumătoare ale acestora, s-au întrecut în măiestria rulării hârtiei, trimițând pentru cele trei secțiuni ale concursului (Mărțișoare, Felicitări de 1 Martie și de 8 Martie, Colaje de primăvară) adevărate opera de artă, izvorâte din mâinile lor de aur. Din numărul considerabil de 201 lucrări înscrise în concurs s-au acordat premiile I, II, III și mențiuni, în cadrul
Avem imaginaţie şi îndemânare. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Dumitraşcu Maria-Monica () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1864]
-
încercări literare au fost încurajate de marii noștri scriitori Tudor Arghezi și Ion Barbu. De fapt, aceste amintiri apar în "Memoria că zestre". Da, despre întâlnirea mea cu Arghezi am scris în "Memoria că zestre". M-a dus tata la Mărțișor cu un caiet "fraudulos", conținând câteva poezii de ale mele și unele ale tatei. A.B.Cum v-a primit Arghezi? Arghezi s-a "orientat" imediat și mi-a scris cu mâna lui: "Talent incontestabil, vocație sigură..." referindu-se... la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la rând, își făceau nevoile în gamelele din care mâncau, întrucât în celulă era doar o tinetă de 20 de litri pentru urină. Pe 22 iunie, Dumitrescu, ajutat de câțiva gardieni, a efectuat o percheziție la camera 1-corecție, găsind niște mărțișoare făcute de Onișor, fapt care a constituit pretextul pentru anchetarea în ziua următoare a lui Aristotel Popescu, Gheorghe Soroiu, Traian Blaga, Pafnutie Pătrășcanu și Aurel Tacu. Pătrășcanu, de exemplu, a fost întrebat cum s-au discutat în cameră cărțile marxiste
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i” de Leca Morariu; Ghicitori; „Frunză verde peliniță (melodie populară) din colecția Alexandru Voevidca; „Sempacă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ducă lumină în întunericul neștiinței în care se zbate încă majoritatea țăranilor noștri. Revista cuprindea „Partea literară” - cu poezie (Ardealul de Lucreția Clocotici, Rugăciune și Fulgii de Natalia Cojocaru), proză (Trecutul istoric în opera lui Eminescu, de Alexandrina Cuciureanu, Legenda Mărțișorului, de Olga Jucan, Spre luminile altei vieți: G. Topârceanu, de L. Clocotici), recenzii (Întoarcerea în timp, de Ionel Teodoreanu (E. Manoliu), Catarge de de Papatanasiu (L. Clocotici), Folclor din Bucovina (Cântec de dor, Cântec de înstrăinare, Cîntec bătrânesc, strigături, bocete
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de soția sa, cunoscuta actriță Violeta Andrei, la restaurantul " Pescăruș" În timpul dineului, spre satisfacția mea, a fost evocată perioada sejurului în Țara Cantoanelor a ilustrului poet român Tudor Arghezi. Ambasadorul Elveției a sugerat posibilitatea de a vizita casa poetului, Muzeul "Mărțișor". La remarca ministrului elvețian că nu ar dori să deranjeze și la insistența doamnei ministru că i-ar face plăcere să vadă "Mărțișorul", mi-am permis să intervin și să le comunic distinșilor oaspeți că o cunoșteam personal pe Mitzura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a ilustrului poet român Tudor Arghezi. Ambasadorul Elveției a sugerat posibilitatea de a vizita casa poetului, Muzeul "Mărțișor". La remarca ministrului elvețian că nu ar dori să deranjeze și la insistența doamnei ministru că i-ar face plăcere să vadă "Mărțișorul", mi-am permis să intervin și să le comunic distinșilor oaspeți că o cunoșteam personal pe Mitzura Arghezi, relatându-le organizarea la Moscova a marcării centenarului Tudor Arghezi și angajându-mă să organizez în chiar ziua următoare vizita la "Mărțișor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Mărțișorul", mi-am permis să intervin și să le comunic distinșilor oaspeți că o cunoșteam personal pe Mitzura Arghezi, relatându-le organizarea la Moscova a marcării centenarului Tudor Arghezi și angajându-mă să organizez în chiar ziua următoare vizita la "Mărțișor". Oferta mea a fost primită cu plăcere de oaspeți, care m-au rugat să îi însoțesc. Am făcut-o cu multă plăcere, cu atât mai mult cu cât am reușit să convin cu Mitzura ca vizita să se efectueze după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
multă plăcere, cu atât mai mult cu cât am reușit să convin cu Mitzura ca vizita să se efectueze după dejunul oficial oferit de ambasadorul Elveției la reședința sa de pe strada Pitar Moș, programat la orele 13,00. Vizita la "Mărțișor" a avut loc între orele 16,00 și 18,00. De la reședința ambasadorului, la invitația oaspeților, am mers în mașina rezervată lor, iar pe parcurs le-am făcut o scurtă prezentare a operei marelui poet român. La intrarea în "Mărțișor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Mărțișor" a avut loc între orele 16,00 și 18,00. De la reședința ambasadorului, la invitația oaspeților, am mers în mașina rezervată lor, iar pe parcurs le-am făcut o scurtă prezentare a operei marelui poet român. La intrarea în "Mărțișor", ne aștepta Mitzura, pe care eu o vizitasem în cursul dimineții și cu care convenisem să facă și unele referiri pe care le consideram utile privind sejurul și activitățile tatălui ei în perioada elvețiană, mai ales geneveză. Vizita s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Arghezi pe pământul țării lor. Doamna ministru a avut inițiativa de a face o fotografie la ieșirea din muzeu și a apelat la șoferul nostru să imortalizeze pe aparatul lor de fotografiat satisfacția oaspeților și a gazdelor, la încheierea vizitării "Mărțișorului". Fotografia color mi-a fost trimisă, după câteva luni, prin intermediul ambasadorului elvețian, care m-a invitat la un "drink", timp în care mi-a relatat despre satisfacția șefului său pentru programul și convorbirile de la București, despre impresia lăsată de muzeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Voiculescu coincidea și cu cel al altor scriitori, Nichifor Crainic sau Radu Gyr, cărora li se pregătea trimiterea în închisori, osândiți cu privarea de libertate. Tudor Arghezi, interzis și el de a mai fi publicat, vindea cireșe pe stradă, la Mărțișor, ca să trăiască. Oficiosul Partidului, Scânteia, îl ataca violent prin faimosul articol semnat de Sorin Toma, cu titlul „Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei”. Octavian Goga era și el tot sub embargou, iar puținii studenți care îl mai citeau înfundau pușcăriile. V.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
S-a arătat mișcată, a și plâns. A vorbit frumos despre doctor. Cineva a alergat la Sinaia, l-a căutat la Casa scriitorilor, până și la miliția locală a întrebat de el. Nu l-au găsit, probabil făcea poezie la Mărțișor, au zis sarcastic obositorii... S-au dus apoi la Valeria Sadoveanu. Maestrul era suferind după un atac cerebral. I-au povestit cazul. Le-au răspuns că dacă maestrul ar fi fost sănătos, acest lucru nu s-ar fi întâmplat cu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
41 de lucrări scrise între 1867 și 1872. "Tipografia Națională" (unde Gane se întâlnea mai târziu cu Eminescu și Creangă) publică volumul Încercări literare (160 p.). Cuprinde : Domnița Ruxandra, Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Comoara de pe Rarău, Privighetoarea Socolei, Mărțișor și 5 poezii. 1874. Continuă colaborarea la Convorbiri cu nuvelele: Vânătoarea, Hatmanul Baltag și poeziile: Domnița și robul, Mini. 1875. În paginile aceleiași reviste apar : Astronomul și doftorul, Șanta, Două nebunii (nuvele), Țiganca (versuri). 1876. Semnează, în Convorbiri, nuvelele: Duduca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
27 mai/9 iunie). La Iași, editura "Librăriei nouă" tipărește volumul Pagini răzlețe (206 p.), însumând o parte din publicistica nuvelistului: Amintiri din timpurile "Unirei", Zi-i patimă și te mântuie, Jalbă la Dumnezeu, Slănicul de ieri și de azi, Mărțișor, Cercului Convorbiri literare, Lettre ouverte à M. Anatole France, An nou, veac nou, Cânele călcat pe coadă, Serbarea comemorativă pentru moartea lui Grigore Ghica voievod, Discurs la statuia lui Ștefan cel Mare, Discurs la inaugurarea Teatrului Național din Iași, Discurs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fiu cinic, ar trebui să mulțumim acestei ierni care nea mai acoperit odată inconștiența și ne va ajuta să supraviețuim chiar cu o agricultură dereglată, nu s’o urâm pentru câteva degerături. “Radiosfera”, 26 februarie 1996, ora 10,23 71. Mărțișor, ghiocei și ecologie Relația mea cu Radio Iași e biunivocă. Adică spun, dar și aflu ori mă inspir din ceea ce aud. Ca de exemplu, o recentă intervenție a unei ascultătoare, care a contrapus sfântului Valentin, obicei de pe aiurea, Mărțișorul nostru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
71. Mărțișor, ghiocei și ecologie Relația mea cu Radio Iași e biunivocă. Adică spun, dar și aflu ori mă inspir din ceea ce aud. Ca de exemplu, o recentă intervenție a unei ascultătoare, care a contrapus sfântului Valentin, obicei de pe aiurea, Mărțișorul nostru, care ar fi putut fi preluat și de aceia. Mărturisesc că n’o prea am cu sfinții, nici de aici și nici de aiurea, dar sunt sigur că motanul meu a valorificat din plin acea zi de 16 februarie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am cu sfinții, nici de aici și nici de aiurea, dar sunt sigur că motanul meu a valorificat din plin acea zi de 16 februarie. Dar mi-aș permite un răspuns acelei ascultătoare: mai bine că străinii n’au preluat Mărțișorul. Oricum nu l’ar fi Înțeles. Căci Mărțișorul nostru ascunde un mesaj adânc, doar În parte inteligibil și deci reproductibil. Dacă nu-l simți, nu te atrage la a-l respecta. Ca o paranteză, mi-aș expune părerea. Elementul esențial
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de aiurea, dar sunt sigur că motanul meu a valorificat din plin acea zi de 16 februarie. Dar mi-aș permite un răspuns acelei ascultătoare: mai bine că străinii n’au preluat Mărțișorul. Oricum nu l’ar fi Înțeles. Căci Mărțișorul nostru ascunde un mesaj adânc, doar În parte inteligibil și deci reproductibil. Dacă nu-l simți, nu te atrage la a-l respecta. Ca o paranteză, mi-aș expune părerea. Elementul esențial al Mărțișorului e răsucirea a două culori: albul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu l’ar fi Înțeles. Căci Mărțișorul nostru ascunde un mesaj adânc, doar În parte inteligibil și deci reproductibil. Dacă nu-l simți, nu te atrage la a-l respecta. Ca o paranteză, mi-aș expune părerea. Elementul esențial al Mărțișorului e răsucirea a două culori: albul și roșul, adică femeia și bărbatul; mesajul, cel puțin erotic, dar și mai mult, e evident și datează poate din neolitic. Oricum, pe ceramica de Cucuteni există doar aceste culori, plus negrul, adică pământul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Oricum, pe ceramica de Cucuteni există doar aceste culori, plus negrul, adică pământul. Am putea spune că e vorba de simbolul unui ecosistem: pământul, adică substratul ori biotopul și biocenoza redusă la ipostaza sa umană, dar și vegetală știind că Mărțișorul se agață după purtare de un pom. Mai departe, românul tradițional n’a folosit niciodată, pe scoarțe ori țesături, alte culori; până ce a fost corupt de vopselele industriale. Nu trebuie să ne mire: Așa cum apare În mitologia sa, românul tradițional
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
natura, pe care o consideră cosubstanțială cu el Însuși. Și, dacă discutăm problema ca aspect ecologic, e clar că e mai bine ca un străin de ecosistemul nostru să nu se amestece În el. Revenind la cele două culori ale Mărțișorului, nu știu să mai apară altundeva decât, sporadic, prin Grecia și Albania, adică pe unde și-au mai lăsat urmele tracii. Culorile apar Însă la o altă extremă indoeuropeană tradițională, În India, la fel de evident ca și la noi, dar nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
conviețuiri în societate - o cutie poștală din tablă nu știe ce e comunismul. Creațiile noastre nu ar fi putut, în mod normal, servi scopului pentru care erau teoretic făcute, adică de a ocroti corespondența cetățeanului, care oricum era limitată la mărțișoarele de 1 Martie și pozele hâde cu Moș Gerilă. Erau prea scălâmbe cutiile noastre. Serveau în schimb scopului nespus, care era, bănuiesc, acela de a amesteca grupurile sociale și... sexuale. În primul rând muncitorii și eventualii viitori intelectuali: tinerii din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]