2,766 matches
-
mod al creionului aventuros cu ceva "crepuscular", Ion Pogan scria o lirică a "cîiniei" (cu punct de plecare în "răpusul câine Fox" al lui Barbu), Andrei Tudor creiona și el cu umor sentimental, închipuindu-se amiral în mare ținută în mijlocul mării, Mircea Pavelescu scria o poezie fantezistă, adevărat jurnal de bord ștrengăresc și melancolic, Virgil Gheorghiu, instrumentist, imita fraza muzicală cu cesuri la distanțe inegale și reveniri de teme, făcîndu-se interesant în strofe de declamație shakespeariene: Deșertul solitudinei atente Din oaza
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la greu sfat cu toți cărturarii, că bântuia seceta și molima. Și dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniță, împăratul rămase înmărmurit, învățații împărățiii căscară ochii mari și se traseră de bărbile lungi. - Nu se poate, măria-ta, așa ceva nu scrie la carte. - Ba se poate, zise Neghiniță, sărind pe masa sfatului, că multe se pot și nu stau în cărți; și mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Și după ce se minunară cât
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
în cărți; și mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Și după ce se minunară cât se minunară, începu sfatul. Neghiniță se sui pe mâna împăratului, pe umăr, apoi în creștetul capului, și de acolo zise râzând: - Învață, măria-ta, că cei mai mici sunt cei mai mari. Împăratul, cam de voie, cam de nevoie, răspunse: - Așa e, Neghiniță, așa e. Iar cărturarii își deteră ghes pe sub masă și plecară ochii în jos. Împăratul porunci să-i toarne lui
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
noi mesajul său. Acest lucru îi permite să-și dea seama că-l ascultăm, iar nouă ne permite să ne confirmăm sau să ne clarificăm impresia Iată alte câteva exemple de ascultare activă: SUE: N-o să găsesc o altă slujbă. MĂRIE: Te simți într-adevăr frustrată. (Ascultare activă ) SUE: Da. Oriunde mă duc mi se spune să las o autobiografie și apoi nu mă mai caută nimeni. MARIE: Ai sentimentul că ești plimbată degeaba. (Ascultare activă. ) SUE: Exact. Dacă nu au
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
nu mă iei în serios. Dar de data asta am ajutorul unui dietetician și voi duce cura până la capăt! (Acceptă dreptul la opinie al celui care critică și-și face cunoscută propria părere. ) SA COMBINAM DEPRINDERILE DOUA DIALOGURI-MODEL Dialogul 1 MĂRIE: Nu cred că, într-adevăr, o să-ți lași slujba la bancă pentru a vinde enciclopedii. PETER: De ce spui asta. Mărie? (Cere detalii. ) MĂRIE Păi, în primul rând, la bancă primești regulat un salariu. PETER: E adevărat (Acceptă adevărul. ) MĂRIE: Și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
al celui care critică și-și face cunoscută propria părere. ) SA COMBINAM DEPRINDERILE DOUA DIALOGURI-MODEL Dialogul 1 MĂRIE: Nu cred că, într-adevăr, o să-ți lași slujba la bancă pentru a vinde enciclopedii. PETER: De ce spui asta. Mărie? (Cere detalii. ) MĂRIE Păi, în primul rând, la bancă primești regulat un salariu. PETER: E adevărat (Acceptă adevărul. ) MĂRIE: Și pe deasupra, tu nu ești tipul comerciantului. PETER: Ce-am făcut de crezi că nu sunt "tipul comerciantului "? (Cere detalii. ) MĂRIE Nu ești destul de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
1 MĂRIE: Nu cred că, într-adevăr, o să-ți lași slujba la bancă pentru a vinde enciclopedii. PETER: De ce spui asta. Mărie? (Cere detalii. ) MĂRIE Păi, în primul rând, la bancă primești regulat un salariu. PETER: E adevărat (Acceptă adevărul. ) MĂRIE: Și pe deasupra, tu nu ești tipul comerciantului. PETER: Ce-am făcut de crezi că nu sunt "tipul comerciantului "? (Cere detalii. ) MĂRIE Nu ești destul de răzbătător. PETER: E de înțeles părerea ta, Mărie. Dar cred că faptul de a nu fi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Mărie? (Cere detalii. ) MĂRIE Păi, în primul rând, la bancă primești regulat un salariu. PETER: E adevărat (Acceptă adevărul. ) MĂRIE: Și pe deasupra, tu nu ești tipul comerciantului. PETER: Ce-am făcut de crezi că nu sunt "tipul comerciantului "? (Cere detalii. ) MĂRIE Nu ești destul de răzbătător. PETER: E de înțeles părerea ta, Mărie. Dar cred că faptul de a nu fi prea insistent e cel mai bun atu al meu pentru a face comerț. (Acceptă dreptul la opinie al celui care criticași
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
E de înțeles părerea ta, Mărie. Dar cred că faptul de a nu fi prea insistent e cel mai bun atu al meu pentru a face comerț. (Acceptă dreptul la opinie al celui care criticași își face cunoscută propria părere. ) MĂRIE: Dacă n-ai să vinzi nimic timp de o săptămână, nu vei avea ce să mănânci! PETER: Aici ai dreptate. (Acceptă adevărul. ) MĂRIE Și, oricum, majoritatea oamenilor care încep prin a vinde enciclopedii, nu reușesc. PETER: Ai dreptate când spui
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pentru a face comerț. (Acceptă dreptul la opinie al celui care criticași își face cunoscută propria părere. ) MĂRIE: Dacă n-ai să vinzi nimic timp de o săptămână, nu vei avea ce să mănânci! PETER: Aici ai dreptate. (Acceptă adevărul. ) MĂRIE Și, oricum, majoritatea oamenilor care încep prin a vinde enciclopedii, nu reușesc. PETER: Ai dreptate când spui că e o treabă grea și că cei mai mulți nu fac față. Sunt însă bucuros să aparțin grupului mai restrâns al celor care reușesc
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mai interesat. Mai sunt câțiva aci În Satu Mare, securiști pe care i-am cunoscut... Mă salută, Îi salut, dar nu m-o mai interesat. Treaba lor! Dă-i În pizda mă-sii! Procesul cum s-a desfășurat? Chiar de Sfântă Mărie ne-o fo’ procesul și o ținut tre zile la primul lot... 15, 16, 17 august... Și câte persoane ați fost În primul lot? În primul lot am fost 22 și În celălalt au fost vreo 24, cam așa... Că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
seara, adunări de deputați. Într-una din aceste adunări [de la 4 ianuarie curent] dl. Ceaur Aslan ia cuvântul... [Dl. Aslan vorbea și, ca concluziune la vorbe, cetește în Adunare un proiect de lege formulat astfel:] Art. I. Se fixează pentru Măria-Sa Doamna Elisabeta o dotațiune anuală de 300 000 franci (cititorul nu va pierde din vedere că la acea epocă toată lumea întrebuința vorba «franc» în loc de «leu»14 - n.a.), plătibili în tot timpul vieții sale și chiar când ar rămâne văduvă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dai?... Și mai bine Că nimeni nu-ți dă vr-un zor. Plătești când ți-o veni bine, Mai ales de-i fi d-ai lor. bucureștiul în 1871 91 — Taică, dar o văz pustie? — Reglementul așa vrea, Pân’ pe la Sântă Mărie Nimeni p-aci să nu dea. Așa e făcut boierul, Nu poate lucra mereu... Dar iată domnul graferul; Ia-ți căciula, fătul meu! Ăsta, vezi, este teatru Aci afli lucruri mari, Cum a băut împăratul, Cum s-au certat doi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
militare și de perfecțiunea armelor de foc. bucureștiul în 1871 111 La concursul militar de dare la semn, în acest an, au luat parte reprezentanții întregii puteri armate a țării. În numele lor am, preaînălțate doamne, marea onoare de a exprima măriei voastre cea mai vie recunoștință pentru înalta bunăvoință ce ați avut de a încununa în persoană roadele silințelor noastre. Să trăiți, măria-voastră! Să trăiască România!“ Domnitorul a răspuns câteva cuvinte, apoi, cu propria-i mână a prins medaliile pe pieptul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și apoi președinte de consiliu al unui cabinet de coaliție între conservatori și liberalii moderați (noiembrie 1868-februarie 1870); în timpul guvernării lui Lascăr Catargiu a fost președinte al Camerei Deputaților (1871-1875). Deși fiu de domn (îi plăcea să i se spună „Măria-Ta“) n-a fost - raportat la marile averi ale vremii - prea bogat; tatăl său, principele Grigore Ghica, avusese opt descendenți (șase băieți și două fete) și-i lăsase moștenire o singură moșie (Dobreni, în județul Ilfov). 302. Generalul Ioan Emanoil
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
act care-l săvârșește, ca depozitar al siguranței publice, care e? Pune câțiva dorobanți și doi bărbieri în piață; pe cine dintre isnafi ori cupeți or prinde, să-l tunză ridiche. Țipă lumea; scandal! ce-i asta? «Așa e porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție îngrijită de Paul Zarifopol, 1932, pp. 131-132). Aceeași scenă, foarte pe scurt, e istorisită și de D. Teleor, în broșura Din junețea lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alta decât aceea ce i s-a fost dat când l-am proclamat domnitor. Sunt patrusprezece ani trecuți de când, în Adunarea țării, în Capitala Moldovei, mi s-a făcut rara onoare de a spune eu cel dintâi colonelului Cuza cuvântul «măria-ta» și totdeodată de a-i spune care era voința națiunii și care erau aspirațiunile națiunii ce i se dau lui spre îndeplinire. Cei bătrâni aduceți-vă aminte, cei mai tineri consultați paginele Monitorului și veți vedea ce s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
legi noi, cari au făcut apoi lume nouă, căci lumea de la ’63 este alta. Astăzi statul român nu mai este provincia vasală a Moldovei sau a Valahiei. Iată ce a făcut Alexandru Ioan I! Ce i se zicea atunci? «Tu, măria-ta, [ca Domn] fii bun, fii blând, mai ales pentru aceia pentru cari toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi».12 Ei bine, vă fac o întrebare: luați istoria României de dincoace și de dincolo de Milcov, căutați paginile ei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iași (n.a.). Discurs solemn rostit la 5/17 ianuarie 1859, la Iași, în numele Adunării Elective a Moldovei; citatul întreg și exact: „Fii dar omul epo hei; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare, iar tu, măria-ta, ca domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi“ (Mihail Kogălniceanu, Tainele inimei. Scrieri alese, ediție îngrijită de Dan Simonescu. Ed. pentru Literatură, „Biblioteca pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se agită și trimite la prințul Carol pe Ion Brătianu ca să i ceară ca alegerile senatoriale să fie libere. Ieșind de la Palat, Ion Brătianu face să se publice în fruntea ziarelor de opoziție următoarele rânduri: „Am dizolvat Senatul, a zis măria-sa, pentru ca să se deschidă drumul legal al reintrării în reprezentațiunea națională. Alegerile vor fi libere, am dorit-o, o doresc și răspund că libere vor fi.“23 Când aceste rânduri au apărut în public cu autorizația domnitorului, toată lumea a înțeles
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
21 martie 1876, p. 257. Informația era precedată de următorul comentariu: „Națiunea își reclamă suveranitatea și credem că nu mai este nimeni care să nu fi înțeles în fine c-aci și numai aci este salvarea tuturor. Suntem informați că măria-sa domnitorul cunoaște starea cea dureroasă a țării. Domnul Ion Brătianu, având onoare de-a convorbi cu capul statului ne-a dat o știre, pe care cu fericire o facem cunoscută națiunii.“ I.C. Brătianu fusese primit la Palat la 7
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Carol I medalia „Virtutea militară“, înființată atunci. Consiliul de Miniștri subscrie următorul act: „Astăzi 20 mai anul 1877, Consiliul Miniștrilor, având în vedere referatul d-lui ministru de Rezbel, decide ca cu toții [împreună] să meargă și să roage pe Măria-sa Domnitorul, în numele armatei, ca în calitatea sa de întâiul oștean român, în memoria zilei fericite în care armata a admirat curagiul și devotamentul Suveranului ei pentru patrie și ca un semn de afecțiune și solidaritudinea ce Măria-sa a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
roage pe Măria-sa Domnitorul, în numele armatei, ca în calitatea sa de întâiul oștean român, în memoria zilei fericite în care armata a admirat curagiul și devotamentul Suveranului ei pentru patrie și ca un semn de afecțiune și solidaritudinea ce Măria-sa a arătat totdeauna pentru armată, să binevoiască a accepta și a purta pe pieptul său medalia «Virtuții militare». [Miniștrii] I.C. Brătianu, M. Kogălnilceanu, I. Docan, G. Chițu, I. Câmpineanu, [general] Al. Cernat.“ 71 Cea dinții decorațiune „Steaua României“ a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
miezul nopții, câteva bubuituri mă deșteptă. Și fiindcă locuiam aproape de malul Dunării, am ieșit repede: însă liniștea se restabilise. anul 1877 355 rugându-l pe domnitor să primească medalia „pentru Virtutea militară“ acordată „în amintirea“ zilei de 15 mai „când Măria-sa s-a aflat în mijlocul armatei la bombardarea Vidinului“. Tot atunci, principele Carol a conferit „marea cruce a ordinului «Steaua României»“ mitropolitului primat al României, mitropolitului Moldovei, lui I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu, N. Golescu, Dimitrie Gr. Ghica - acestuia din urmă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
învingător! Sai, române, și ia arma! Domnul țării-a dat alarma!86 Ofrandele și listele de subscripție pretutindeni. Ziarele publica aproape zilnice subscrieri în bani, scamă și tot felul de alte obiecte pentru soldați.87 anul 1877 363 86. „Dedicațiune mărielor lor Domnitorul Carol I și Doamnei Elisabeta, suveranii românilor, 1877. Armatelor române“, ROM., an. XXI, 1 iunie 1877, p. 484. N.T. Orășanu avea acum și o slujbă oficială: era „directore“ al Monitorului oficial al României. 87. Contribuțiile bănești, precum și în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]