3,623 matches
-
elementare, promovează introducerea alfabetului latin în tipăriturile românești, traduce și tipărește el însuși cărți cu pilde morale pe înțelesul omului obișnuit. Pedagogul înțelege prefacerile economice din lumea satului și, implicit, nevoia de pregătire profesională a copiilor și tinerilor pentru practicarea meșteșugurilor. Din acest motiv, propunea ca din fondul școlar să fie ajutați copiii care ar fi apți pentru meserii, ,,pentru ca să se poată ceale de lipsă și folositoare măiestrii și între românii noștri introduce.” În spiritul Școlii ardelene, Țichindeal a militat pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prin instrucție și dobândirea virtuții prin educație morală. Era nevoie, în opinia sa, ca elevii să posede cunoștințe ample despre natură, care să îi ajute să-și explice științific fenomenele, să-și organizeze munca și să practice cu dibăcie diferite meșteșuguri și ,,măiestrii”. Pedagogul bănățean acorda o importanță deosebită educației morale a tineretului. În optica sa, formarea morală este mult mai însemnată decât cea intelectuală: ,,Înțelept, de omenie și bun a fi, negrăit sunt mai mari covârșiri decât învățat, isteț, desfățarnic
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
m-a disprețuit/ Zicând că pentru dânsa au mult mai scumpe haruri/ Trei versuri de Horațiu decât a mele daruri - I 9). În tentativa de a-l discredita pe Horațiu se asociază poetastrul ratat și bogătașul plin de dispreț față de meșteșugul artistic (E treaba unor trântori ce nu au de mâncat/ Cum sunteți voi... eu cumpăr tot, și poeți de-mi place.../ Nu mă-njosesc la versuri, nici nu pot a le face - I 9). Ei îl socotesc Un egoist de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și cu sol sărac din regiunile de munte, coloniștii au reușit să obțină la hectar un randament cu mult superior celui obținut de localnicii care făceau și fac încă o agricultură rudimentară. În timpul liber apoi, unii dintre ei, pricepuți în meșteșugul lemnăriei, lucrau în satele vecine - Idrici, Rădiu, Albești, Roșiești etc. - la construirea acoperișurilor de case, la grajduri, coșare, etc. câștigând sume apreciabile cu care-și prindeau mari părți din nevoile noilor gospodării. Abundența recoltelor din primul an agricol a determinat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Școala apare abia în al treilea rând în scenă, după biserică și casă părintească, și este interesant de remarcat, faptul că școala elementară este locul unde copilul Petru, împreună cu fratele mai mic Theodor, învață doar să citească, scrisul, fiind un meșteșug care se deprinde, tot acasă, prin intervenția familiei. Incursiunea în orașul Poltava, ca și în copilăria lui Petru Velicikovski, se realizează pe traseul biserică-familie-școală având ca linii de forță structurante ale întregului univers al copilăriei, tonalitatea majoră, luminoasă a sacralității
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ULTIMA AMINTIRE Înainte de a părăsi definitiv Ucraina, Petru Velicikovski, devenit între timp rasoforul Platon, petrece un ultim an și jumătate de viață, ca monah la marea Lavră a Peșterilor din Kiev, unde este rânduit la atelierul mănăstirii, spre a învăța meșteșugul legării în aramă a icoanelor și arta gravurii în acest material. Este perioada unei vădite maturizări a tânărului de aproape nouăsprezece ani, maturizare care se petrece într-un spațiu în care istoria se întâlnește cu legenda, iar practica religioasă este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Mercur; strada Dionisie; strada Pitar-Moșu; strada Scaunelor; strada Pensionat; strada Batiștea; străzile: Fântâna, Manea Brutar, Luterană, Luminei, Bis. Amzei, Primăverii, Minervei, Gloriei, Nouă, Regală ș.a. (pp. 172-183). Populația ocupată: Profesiuni liberale: 50 977 locuitori; Comercianți: 27 100 locuitori; Industrii și meșteșuguri (industriels et artisans): 64 732 locuitori; Muncitori: 11 993 locuitori; Servitori: 19 531 locuitori (p. 203). Repartiția populației potrivit religiei: Ortodocși: 132 987 locuitori; Catolici: 16 091 locuitori; Protestanți: 5 854 locuitori; Armeni: 790 locuitori; Lipoveni: 206 locuitori; Israeliți: 20
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pasive (cum ar fi cititul sau privitul la televizor) nu funcționează, deoarece este posibil să nu vă solicite destul de multă concentrare. Mai degrabă, ar trebui să întreprindeți ceva mai activ, care să implice atît aspecte fizice, cît și mentale. Jocurile, meșteșugurile și alte activități creative sînt adesea potrivite. De asemenea, este bine să practicați o tehnică pur mentală de distragere a atenției pe care o puteți folosi oriunde, oricînd. Există multe lucruri pe care le puteți încerca; lista următoare cuprinde doar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asilabic, ultrascurt, șoptit, nu cum se pronunță astăzi la televizor sau pe la ședințe de partid), rufariul, blehariul, olariul ("personajele nelipsite din viața satului" tradițional, la care noi mai adăugăm coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în beci. I-a plăcut ordinea și curățenia. Eu i-am explicat că tata e un bun gospodar, ordonat și foarte meticulos. Așa arată și cămara noastră. "Unde este ordine și curățenie, acolo este și sănătate", mi-a zis tata. Meșteșuguri păstrate peste vremi... Motto: Scumpă, scumpă Bucovină, Ce frumoasă ești! Ascunzi putere divină ...Ruptă din povești. Eu și colega mea ne-am întrebat nu o dată ce am putea spune, cum sunt locurile și oamenii acolo unde am văzut lumina zilei. Ne-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
menite să cinstească pe omul care le îmbracă și să-i împodobească bucuria petrecerii zilei de sărbătoare. Bătrânii meșteri din Costișa, printre care domnul (zis) Verigă (Ion Covașă) au luat din grădina naturii căldura și armonia culorilor vegetale. Au învățat meșteșugul din tată în fiu, continuând tradiția locală, cu caractere specifice. La Frătăuți și Costișa, gama cromatică este formată din nuanțe deschise. Cojocari: Covașă Vasile și Pascari Constantin. În portul popular actual, cea mai mare răspândire o cunosc pieptarele femeiești și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nici când destinate înlocuirii grăbite, ci erau de le bun început hărăzite să dureze: atât timp cât trăiește purtătorul și după sfârșirea sa, cu urmașii lui. Astfel, o viață se continuă aproape fără oprire în celelalte". Ca și cojocăritul, sumănitul constituia un meșteșug specializat în satele noastre, printre care și Costișa. Sumanul străveche piesă de port, reprezentat și pe Columna lui Traian de la Roma și pe Monumentul triumfal de la Adamclisi apare și în portul popular românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-a metamorfozat în mâinile creatorilor populari (și costișeni) în opere ce poartă pecetea eternității. Zona Costișei este una din puținele zone din țară în care s-a păstrat până în zilele noastre o puternică și văzută tradiție a încondeierii ouălelor, meșteșug ce solicită multă răbdare și migală. "Închistritul" se realizează cu aceeași unealtă rudimentară "Chișița", precum și cu ajutorul cerii de albine în stare lichefiată. Desenul o dată trasat, oul este introdus pe rând, de fiecare dată într o altă baie de culoare, crusta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vârful spadei, ai dreptate, fratele meu. Timpurile s-au schimbat, ai spus-o singur. Vin timpuri noi. Un cavaler sărac, oricât de viteaz ar fi, e mai neputincios decât cel mai slăbănog dintre muritori. Puterea Înseamnă bunăstare, stă În negoț, meșteșuguri Înfloritoare și supuși Înstăriți. Poate că odată va fi altfel, poate că peste sute de ani aurul nu va mai În semna nimic. Dar astăzi, acesta e mersul istoriei și cine nu-l Înțelege piere, așa cum a pierit Imperiul Roman
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Tocmai mă trezisem și chibzuiam Încotro s-o apuc, când m-au prins oamenii Măriei Tale, stăpâne. — Vorbești mult și spui puțin, viclene, răspunse cavalerul. Mărturisește adevărul, până nu te facem noi să vorbești. Hugo, aici de față, are un meșteșug fără greș când e vorba să dezlege limbile mincinoase. Spune repede, Înainte de-a te pune să guști din măiestria lui Hugo. Între timp, Hugo se apropiase de el și, ca pentru a-și dovedi Îndemânarea, Îl Împinse pe captiv
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Încăperile personale ale ducelui și ale familiei sale. În această aripă, cu un cat mai sus, se afla și Încăperea destinată tinerei prințese, care-și cerceta curioasă noua locu ință. Era o odaie Încăpătoare, căptușită cu lemnărie sculp tată cu meșteșug. Un pat cu baldachin, Înălțat pe un pie destal, trona În mijlocul Încăperii, Într-o nișă uriașă. Perdelele erau de brocart, În ape verzi și aurii, o minunată stofă adusă toc mai din Bizanț. Pe celelalte laturi se vedea un cămin
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu se Împartă Între doi frați, iar domeniul să nu se fărâmițeze. Fiind eu foarte nevârstnic, m-a trimis la Cluny, deși m-am Împotrivit. Nu voiam să pășesc pe această cale, mi-era dragă viața mireană și vânătoarea, și meșteșugul armelor, și cântecele de dra gos te ale trubadurilor. Dar bătrânul mi-era stăpân, avea drept de viață și de moarte asupra mea, așa că n-am avut ce face și m-am supus. L-am privit cu ură pe părintele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
copleșitoare, critic și autocritic lucid, lipsit de ipocrizie, frământat de întrebări fără răspuns și azvârlit de destinul prea des traumatic și prea rar miraculos, precum o minge de ping-pong, între Credință și Necredință. Victor Aciocîrlănoaiei povestește, deopotrivă cu har și meșteșug, întâmplările care i-au marcat și i-au alungat copilăria (dintre care multe îl vor marca, neîndoios, și pe cititor, lovindu-l direct în plex) și dând glas unor zbateri lăuntrice de care nu suntem deloc străini, dar pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
am ignorat scena. L-am depășit prin câțiva pași grăbiți. Dar... luând seama la bețele pe care acesta le curăța de coajă, intuiția m-a trimis cu gândul la trestia de zahăr. M-am întors și... nu m-am înșelat. Meșteșugul era simplu: după ce îndepărta partea lemnoasă, rămânea miezul gălbui, pe care apoi îl porționa în fragmente mici, cam de trei centimentri. Foarte ieftin, o punguliță cu aproximativ douăzeci de bucăți, costa 10 rupii. Cam 6000 lei vechi. Se mușcă câte
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de copii - și câte o școală primară, unde copiii, după vârsta lor, primesc educația necesară. Orfelinatele se pot întreține singure. În atelierele lor se va putea lucra pentru particulari și institute. Copiii terminând școala primară imediat se apucă de un meșteșug. ... Am ajuns în fața orfelinatului din Miroslava. Aici o clădire cât un munte, cu vreo 30 de odăi de toată frumusețea. La intrare am fost întâmpinat de dra Ella Nicolau, directoare, care m-a condus pretutindeni. În sala de lecții la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mod de viață puțin atins de modernitate se păstrau mai bine În Maramureș ca oriunde În România (și Încă se mai păstrează, În ciuda industrializării și a urbanizării). Există o mulțime de elemente specifice: costumul, dansul, arta religioasă și populară, Îndeosebi meșteșugul cioplitului În lemn... Sunt faimoase porțile sculptate maramureșene sau, și mai impresionante, bisericile construite În Întregime din lemn, cu turle Înalte și zvelte. Alături de Delta Dunării și de mânăstirile din Bucovina, peisajul maramureșean este una dintre imaginile cele mai originale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
expoziției, numărul țărilor participante, cantitatea de aparatură instalată, dimensiunile pavilioanelor, sistemul de securitate folosit, noutăți, exotisme din lumea africană etc.). Mergem un timp pe jos. Trecem prin pavilioanele uriașe ale Germaniei, Canadei și Africii. Hiper tehnologii în primele două, mult meșteșug manual și floră exotică în cel african. Acesta din urmă, marcat cu nr. 12, este amplasat aproape de intrarea principală în Expo 2000, probabil dintr-o rațiune caritabilă față de lumea a treia, cu intenția de a atrage vizitatorii încă odihniți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dăm zăgăneată: dăm zor. Parcă nu poți întâlni oriunde oameni de seamă, buni la suflet și deștepți, după cum ș-un trandafir crește între spini? O vorbire lungă, plină de gravitate, întreruptă de tusă și scuipături: Domnilor! châm! châm! châm-châm! Pftiu! Meșteșug de a te urca prin unghiul de dinafară al caselor de lemn, al gardurilor nalte, cu două junghere scurte, pe care le împlântă pe rând și le scoate ridicându-se în mușchi până sus. Mania persecuției: Râdea de mine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este mai rău decât o neputință: este o oprire la jumătate de drum, o adevărată trădare a artei. Adevăratul artist nu trebue să simtă și să vadă lucrurile ca artist, ci ca om, ca om sociabil și binevoitor, căci altfel meșteșugul ucigând în el sentimentul, ia operei viața, care este fondul solid al oricărei frumuseți. Cel mai înalt ideal al artei este de a produce o emoțiune estetică de un caracter social. Poezia e cel mai frumos dintre visuri. Ea este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Literatura nu-i nici ea deloc în coborâre, orice-ar zice unele spirite greoaie, arhaice și întârziate. Metodele ei s-au ușurat așa de simțitor încât conform fizicei și logicei nu poate cădea; ci dimpotrivă. Cine spunea că acest nobil meșteșug cere sforțare, aplicație îndelungă și răbdare? Flaubert lucra ani și ani la romanele lui; Caragiale și Vlahuță țineau pe pupitru bucățile lor pentru un cuvânt ori o întorsătură de frază. Boileau, pe care-l recitam în liceu, ne dădea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]