11,179 matches
-
www.mises.ro., p. 314. 545 În fapt este vorba despre combaterea crizelor economice specifice economiei care se bazează pe folosința monedei metalice. Am păstrat însă convenționalitatea titlului din motive de înțelegere și exprimare mai facilă. 546 "Economia din Occidentul medieval are drept scop subzistența oamenilor. Ea nu trece dincolo de aceasta. Sau dacă poate să treacă dincolo de satisfacerea acestei nevoi stricte, este desigur pentru că subzistența este o noțiune socio economică și nu una pur materială. Această muncă nu are drept țintă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de trai, în al doilea rând să facă să dispară trândăvia, izvorul multor rele, în al treilea rând trebuie să înfrâneze poftele trupești, modificând trupul, în al patrulea rând ea îngăduie să se facă milostenii". Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 306. 547 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 272. 548 Ibidem, p. 273. 549 Ibidem, p. 275. 550 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 308
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rele, în al treilea rând trebuie să înfrâneze poftele trupești, modificând trupul, în al patrulea rând ea îngăduie să se facă milostenii". Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 306. 547 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 272. 548 Ibidem, p. 273. 549 Ibidem, p. 275. 550 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 308. 551 V. Gordon Childe vorbește despre modul în care funcționa economia banului în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
milostenii". Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 306. 547 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 272. 548 Ibidem, p. 273. 549 Ibidem, p. 275. 550 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 308. 551 V. Gordon Childe vorbește despre modul în care funcționa economia banului în epoca Imperiului Babilonian. Redau textul mai jos. Vezi și De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967, p. 150. "Dreptul babilonian
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai ușor și fiecare cetățean va avea portofelul său plin! Vor fi toți bogați". Vezi și Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 129. 606 Alexandru Florin Platon, Europa medievală. Societate, instituții, mentalități colective. Apogeul civilizației medievale (sec. XI XIII), www.history.uaie.ro, p. 6. 607 Fiduciar vine din latinescul fides (încredere). Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura "Niculescu", București, 2012, p. 325. 608
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
portofelul său plin! Vor fi toți bogați". Vezi și Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 129. 606 Alexandru Florin Platon, Europa medievală. Societate, instituții, mentalități colective. Apogeul civilizației medievale (sec. XI XIII), www.history.uaie.ro, p. 6. 607 Fiduciar vine din latinescul fides (încredere). Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura "Niculescu", București, 2012, p. 325. 608 La romani aceste înscrisuri purtau denumirea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
își respectă angajamentul luat prin art. 30 al legii sale de constituire. Într-adevăr, ea retrage din circulație biletele ipotecare în termenul fixat". Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 195-200. 678 "Cu excepția Chinei medievale, care inventase atât hârtia, cât și tiparul cu câteva secole înaintea Occidentului, lumea nu mai văzuse bancnote guvernamentale până când guvernul colonial din Massachusetts a emis, în 1690, moneda fiduciară din hârtie. Colonia Massachusetts obișnuia să inițieze expediții de prăduire a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
power", spunea Francois Perroux. Apud Daniela Zăpodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002, p. 16. 761 Friedrich A. Hayek, Denaționalizarea banilor, Editura Libertas Publishing, București, 2006, p. 19. 762 Ibidem. 763 Ibidem, p. 22. 764 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 335. 765 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 586. 766 Daniela Zăpodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002, p. 16. 767 Jacques le Goff, Negustorii și bancherii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 205. 804 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I și II. 805 Idem, vol. II, p. 17. 806 Ibidem, p. 19. 807 Fernand Braudel vorbește despre bănci: Fără îndoială în cadrul Europei Medievale și moderne, banca nu este o creație ex nihilo (din nimic). Antichitatea a cunoscut bănci și bancheri". Vezi Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. II, p. 25. 808 "În decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tentați
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și reconfigurate permanent: nu există un acord nici În ceea ce privește elementele componente ale sistemului magic. Unii autori folosesc adesea termenii magie și vrăjitorie ca sinonimi. Alții disting Între magia (care include și vrăjitoria) din societățile simple și vrăjitoria din societățile europene medievale și postmedievale. Unii individualizează diferitele forme de exercitare a magiei - precum vindecarea magică, divinația, vrăjitoria, În timp ce alții le identifică sub o singură denumire (de obicei, fie magia, fie vrăjitoria). Unii autori consideră cultele magico-religioase drept elemente componente ale sistemului magic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
echilibru social. Escaladarea acuzațiilor de vrăjitorie și utilizarea pedepselor capitale pentru rezolvarea crizei reprezintă un fenomen specific Europei postmedievale și relației dintre autoritățile ecleziastice și grupurile acuzate de vrăjitorie, dintre imaginarul colectiv modelat de aceste procese interminabile și vechile concepții medievale populare, acum deformate și demonizate. Cazul de mai sus nu trebuie Însă generalizat sub forma ideii că În societățile simple acuzațiile de vrăjitorie nu pot conduce la fenomene violente: textele etnografice oferă numeroase exemple În care o nenorocire ce afectează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la sfârșitul secolului al XVII-lea al vrăjitoarelor din Salem (un sat din Massachussets), cu cele 19 victime din aproape 100 de persoane acuzate, pare un mărunt caz izolat. Specificul atitudinii europene față de vrăjitorie provine din faptul că „În Europa medievală a Început un proces de Încorporare treptată a vrăjitoriei În sistemul religiei - În contrast cu statutul vrăjitoriei În alte societăți. Ideea de vrăjitorie a fost asociată cu ideea creștină a Răului. Vrăjitoria a fost transformată În unealta Dracului...” (A. Saunders, 1995, p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În care un obiect sacru este scos din altar și plimbat prin comunitate) sau linear (participanții pleacă dintr-un punct pentru a ajunge În alt punct, deseori consacrat: procesiunile care precedă sacrificiile, cele legate de riturile funerare, cele ale breslelor medievale etc.). Ele pot fi prevăzute În calendarul religios sau pot fi prilejuite de evenimente ieșite din comun (K. Ashley, 2001, pp. 7-10; B.I. Mullahi, 2003, vol. XI, p. 732; S. Price și E. Kearns, 2003, p. 451). Elementul comun În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tipuri de sisteme rituale, convențional și Înșelător reunite sub egida aceluiași concept: cele specifice societăților necomplexe (exotice sau antice) și cele ale modernității. Astfel, festivalul anului nou În Babilon, orgiile dionisiace din Grecia antică, Saturnaliile romane, carnavalurile rurale din Europa medievală, riturile folclorice de inversare, chiar ceremoniile de tipul Plotlach sau Kula, reprezintă forme rituale arhaice de anulare momentană a ordinii existente, de răsturnare a ierarhiilor, de luare În posesie a locurilor interzise, de consum fără limite al resurselor acumulate (de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la celălalt pol un sistem de exprimare a oprobiului public și de sancționare a persoanelor care au Încălcat anumite norme sau și-au manifestat nemulțumirea și revolta față de o anumită autoritate. Atestat mai ales În Europa (În epoca antică și medievală, cu „relicve” În mediile populare până În modernitate) și transmis prin imigranții europeni și În America de Nord (L. Johnson, 1990), acest ritual este cunoscut și sub denumiri precum rough music, Katzenmusik, Haberfeldtreiben, shivaree, staghunt. Formele sale de manifestare Îl plasează mai aproape de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Acest lucru reprezintă și mijlocul cel mai sigur de a Împiedica un charivari să dureze nouă zile (N. Belmont, 1981, p. 16). În antiteză cu o asemenea ceremonie veselă și carnavalescă, alți autori menționează charivari mult mai violente. În Franța medievală, persoanele adultere erau puse să defileze, dezbrăcate, prin oraș: În Coutumes de Clermont-Dessus (1262) se spune că „cei vinovați vor parcurge orașul dezbrăcați, femeia mergând Înainte, trăgând după ea bărbatul, cu o sfoară legată de testiculele acestuia și strigând: Cine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o confruntare sportivă), comemorările (marcând celebrarea solemnă a unui moment trecut considerat drept referință identitară pentru o colectivitate), vizitele politice (contactul dintre mase și liderii politici confirmă, Întărește reprezentările simbolice ale Puterii), instaurările, având forme variate, de la Încoronările din societățile medievale până la Învestirile unui președinte ori a altui lider ales democratic, și inaugurările - de la sfințirea unei catedrale regale la tăierile de panglici și plantările de copaci cu ocazia finalizării unui proiect (baraj, canal navigabil, autostradă, sediu guvernamental, public sau cultural, monument
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
utilizatori ai acestuia: „Elementul principal al unei inaugurări constă În ritualizarea actului de a folosi pentru prima oară un anumit obiect” (M. Truesdell, 1997, p. 83). În esență, inaugurarea din riturile politice moderne reproduce scheme ceremoniale consacrate de sistemul regalităților medievale (vezi L. Bryant, 1986; S. Willentz, 1985) cuprinde câteva elemente (momente) ritualice: deplasarea liderului și a suitei sale la locul ceremoniei, primirea protocolară și fastuoasă, performarea unor acțiuni plasate Între ritual și eticheta politică - depunerea unei coroane de flori, tăierea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
in Romanian Folklore, G.M. Dent, Londra Bidou, Patrice; Désveaux, Emmanuel, 1999, „Mit”, În Pierre Bonte, Michele Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, Polirom, Iași Blasi, Anthony, 2002, „Visitation to Disaster Sites”, În W.H.Swatos Jr, Luigi Tomasi (coord.), From Medieval Pilgrimage to Religious Tourism: The Social and Cultural Economics of Piety, Praeger, Westport Blehr, Barbro, 1999, „Sacred Unity, Sacred Similarity: Norwegian Constitution Day Parade”, În Ethnology, nr. 2 Bocock, Robert, 1970, „Ritual: Civic and Religious”, În The British Journal of
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Delumeau (coord.), Religiile lumii, Humanitas, București Humphrey, Caroline; Laidlaw, James, 1994, The Archetypal Actions of Ritual: A Theory of Ritual Illustrated by the Jain Rite of Worship, Clarendon Press, Oxford Humphrey, Chris, 2001, The Politics of Carnival: Festive Misrule in Medieval England, Manchester University Press, Manchester Hutton, Ronald, 1999, „Modern Pagan Witchcraft”, În Bengt Ankarloo, Stuart Clark (coord.), Witchcraft and Magic in Europe: the Twentieth Century, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Huxley, Julian (coord.), 1971, Le comportement rituel chez l’homme
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Shamanism”, În Neil Smelser, Paul Baltes (coord.), International Encyclopedia of Social and Behavioral Sciences, Elsevier, Oxford Juillard, Jaques (coord.), 1999, La mort du roi: autour de François Mitterand. Essai d’ethnographie politique comparée, Gallimard, Paris Kaelber, Lutz, „The Sociology of Medieval Pilgrimage: Contested Views and Shifting Boundaries”, În W.H. Swatos Jr, Luigi Tomasi (coord.), From Medieval Pilgrimage to Religious Tourism: The Social and Cultural Economics of Piety, Praeger, Westport Kapferer, Bruce, 2002, „Introduction: Outside All Reason: Magic, Sorcery and Epistemology
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Juillard, Jaques (coord.), 1999, La mort du roi: autour de François Mitterand. Essai d’ethnographie politique comparée, Gallimard, Paris Kaelber, Lutz, „The Sociology of Medieval Pilgrimage: Contested Views and Shifting Boundaries”, În W.H. Swatos Jr, Luigi Tomasi (coord.), From Medieval Pilgrimage to Religious Tourism: The Social and Cultural Economics of Piety, Praeger, Westport Kapferer, Bruce, 2002, „Introduction: Outside All Reason: Magic, Sorcery and Epistemology in Anthropology”, În Bruce Kapferer (coord.), Beyond Rationalism: Rethinking Magic, Witchcraft and Sorcery, Berghahn Books, New York
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
german Memory”, În Paul Connerton, How Societies Remember, Cambridge University Press, Cambridge Kotsi, Filareti, 1999, „L’enchentement d’un pelerinage flottant”, În Recherches en Communication, nr. 12 Koziol, Geoffrey, 1992, Begging Pardon and Favour: Ritual and Political Order in Early Medieval France, Cornell University Press, Ithaca Kurtz, Donald, 2001, Political Anthropology: Power and Paradigms, Westview Press, Boulder La Fontaine, Jean, 1985, Initiation, Penguin Books, New York Labande, John, 2003, „Pilgrimage”, În Berard Marthalen (coord.), New Catholic Encyclopedia, vol. XI, Thompson-Gale, Washington Ladd
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Styers, Randall, 2004, Making Magic: Religion Magic and Science in the Modern World, Oxford University Press, Oxford Sullivan, Lawrence, 1987, „Healing”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. VI, MacMillan, New York Sumption, Jonathan, 1975, Pilgrimage: An Image of Medieval Religion, Rowman and Littlefield, Totowa Swartz, Marc; Turner, Victor; Tuden, Arthur, 1966, Political Anthropology, Aldine, Chicago Swatos, William; Tomasi, Luigi (coord.), 2002, From Medieval Pilgrimage to Religious Tourism: The Social and Cultural Economics of Piety, Praeger, Westport Sweterlitsch, Richard, 1997
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. VI, MacMillan, New York Sumption, Jonathan, 1975, Pilgrimage: An Image of Medieval Religion, Rowman and Littlefield, Totowa Swartz, Marc; Turner, Victor; Tuden, Arthur, 1966, Political Anthropology, Aldine, Chicago Swatos, William; Tomasi, Luigi (coord.), 2002, From Medieval Pilgrimage to Religious Tourism: The Social and Cultural Economics of Piety, Praeger, Westport Sweterlitsch, Richard, 1997, „Custom in Folklore”, În Thomas Green (coord.), Folklore: An Encyclopedia of Beliefs, Customs, Tales, Music, and Art, vol. I, ABC-Clio Inc., Santa Barbara Șăineanu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]