4,239 matches
-
o adică, profesorii ar trebui să fie numiți, fără reținere, ceea ce sunt de adevărat, adică adevărații dușmani ai României, cei care prin aportul lor în educarea tinerei generații, au dus spre pierzanie și cele mai înalte idealuri a locuitorilor acestor meleaguri. Ar trebui să le fie veșnic rușine, sau măcar cel puțin un veac, de aici, încolo. Au existat și un număr de reprezentanți ai acestei branșe, care au fost și sunt cu capul pe umeri, dar aceasta nu înseamnă, decât
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
că ne-ai eliberat/ Și-am ajuns cu toții, drept într-un rahat!”. Deci bucură te cât mai ai timp... De râsul curcilor Dumnezeule, încep să mă îngrozesc din ce în ce mai mult, când văd ce fel de generație se plămădește acum pe aceste meleaguri mioritice! Uneori încep să mă consolez, că așa ceva nu este posibil, că nu se poate ca la un moment da,t un popor quasiîntreg să-și piardă orice ideal, orice entuziasm, orice pornire de generozitate umană, pentru aproapele său și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a trimis o circulară la toate bisericile, ca în semn de respect pentru durerea credincioșilor, popii și călugării vor ține post, trei nopți pe an. Privindu-i chiar și fără prea mare atenție, pe acești reprezentanți ai lui Dumnezeu, de pe meleagurile noastre, ajungi fără să vrei, la concluzia că iubirea de aproape, nu numai că trece direct prin stomac, dar și îngrașă ceva de speriat. Deci, vai de mama care i-a făcut! Grea misie mai e și asta, de popă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
greu sutele și miile de contracte dubioase ale clientelei politice. Atunci i se pare și lui, că asta îi afectează cumva interesele, înjură din nou de toți arhanghelii cunoscuți, dar ca un adevărat pui de dac, înțelenit din antichitate pe meleagurile acestea, înțelege rapid că modalitatea aceasta de abordare a problemei nu-i folosește la nimic și alege să se descurce de unul singur, să-și găsească o pilă, să cotizeze la un partid, sau să se scufunde discret și el
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de dezorientată ca și până acum, fiindcă în asemenea condiții orice este posibil... Cine dracu-i Zeus? A fost o vreme, când credeam că poporul acesta, este în majoritate o adunătură amorfă de cretini pripășiți din voia hazardului, pe aceste meleaguri mult prea mioritice, ca să poată menține o țară pe linia prosperității și mai ales a demnității. Dar am început să văd că nu este chiar așa. Nu pot să neg de fel, gradul uneori nepermis de ridicat al tâmpeniei, afișate
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
celor spuse de Cehov, și orice tâmpit ar trebui să aibă demnitatea sa, fiindcă poate măcar a prins la timp de veste că face parte din specia umană care este neîndoielnic regele, sau regina (alegeți D-vs) naturii. Dar oamenii acestor meleaguri, mai au o tară moștenită și probabil transmisă cu sfințenie din tată în fiu. Este vorba, despre acea tendință de curbare imediată a șirei spinării, spre iertătorul pământ, numai cât adie prin preajmă respirația vreunui șef cu ceva putere asupra
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Dumitrache, de peste deal. Casa se întrista și pereții cădeau, gardul ei îngrijit altădată, acum era doar o amintire, nici copacii nu mai rodeau. După o vreme am găsit numai locul revendicat de altă familie. El, moș Dumitrache, care păzise toate meleagurile acelea cu biciul în mână, croind în stânga și în dreapta pe cine nimerea, nu a avut parte ca măcar un copil, un nepot să-i moștenească o fărâmă de pământ. Mai treceam uneori pe lângă locul unde a sălășluit oarba și mă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
înjurăturile șoferului de autobuz gata oricând să te lase în drum, sfioasă în fața mucosului profitând de legitimația de privilegiat a tatălui sau chiar a sa. Încât, acceptase filantropia șmecheroasă, caricaturizată în gesturile expeditive și condescendente ale viitorilor doctori de pe depărtate meleaguri necunoscute. Trofeele lor de tranzit, țigări tranzistoare băuturi ciorapi casete ciocolată, nu erau decât confirmarea cosmopolită a inevitabilului: uriașa cacealma mondială! Sfruntarea care desfigura prezentul și care nu merita decât surâsul sceptic al nepăsării. Surogate și serii perisabile, în bâlciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
doilea, era și un Tizian. Chestiunea n-are, bineînțeles, legătură directă cu evenimentele pe care le urmăresc.“ Ba are, cum să n-aibă, de vreme ce nu mai pălăvrăgești despre Sir Neville și Sir Harley și despre Jodl și Speer, ci despre meleagurile noastre neverosimile, râsul și plânsul lor supercodificate, absente de pe harta lumii. „Anul 1940 al preliminariilor, cum știi. Degradare, corupție, demagogie. Un playboy pe tron are ceva simpatic, din perspectiva tragediei ulterioare, nu-i așa? Sunt 41 de tablouri, conform catalogului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
munca, oricât de greșită și nedemnă de respect ar fi fost această muncă. în plus, Gacel știa că ura, ca și tulburarea, teama, iubirea, sau orice alt sentiment profund nu sunt tovarăși buni pentru omul deșertului. Pentru a supraviețui pe meleagurile unde îi fusese hărăzit să se nască, era nevoie de mult calm; de sânge rece și o stăpânire de sine care să domine întotdeauna orice sentiment ce l-ar împinge să comită niște greșeli care, acolo, rar se mai pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
contemplând harta. Surâse abia perceptibil, satisfăcut că acceptase propunerea. Dacă lucrurile ieșeau rău, pierdea șase oameni și o călăuză targuí, pe lângă două vehicule. Dar nimeni nu avea să-l condamne pentru ceva ce până la un punct părea normal pe acele meleaguri. Patrule care dispăreau pentru veșnicie erau multe, căci era de-ajuns o greșeală a călăuzei, o pană de motor sau un ax rupt pentru ca o simplă expediție de rutină să devină o tragedie, fără șanse de supraviețuire. De fapt, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
obțineți cu asta? Ridică din umeri: Nu știu. Dar o să fac tot ce-mi stă în puteri ca să evit altă vărsare de sânge. — Lăsați-mă să mă duc eu, îl rugă sergentul. Nu sunt targuí, dar m-am născut pe meleagurile astea și le cunosc bine. Refuză cu convingere: — Eu sunt acum maxima autoritate la sud de Sidi-el-Madia, spuse. Poate o să mă asculte. Luă coada lopeții de al cărei capăt soldatul legase o batistă murdară, își scoase pistolul și începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
în cap, înainte de a apuca să-și desprindă labele de pe pământ. Blana acelui ghepard era unul din motivele lui de mândrie, trezea admirația tuturor celor care îi vizitau jaima, și felul cum îl omorâse făcuse să se răspândească pe acele meleaguri porecla lui, de Vânătorul. Cei patru oameni porniră la drum în același timp, fiecare din alt punct cardinal, cu ordinul expres de a cădea asupra targuí-ului la miezul nopții, de a-l ucide dacă nu exista altă soluție și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
adevăratul ei dușman: deșertul. Rămase treaz toată ziua în compania morților; era pentru prima oară când cineva se afla alături de ei de când moartea îi prinsese din urmă pe drum, și ceru spiritelor lor, care poate cutreierau la nesfârșit pe acele meleaguri, să-l ajute să scape de un destin atât de tragic, arătându-i drumul pe care nu putuseră să-l găsească pe când fuseseră în viață. Și morții îi vorbiră cu gurile lor fără limbă, cu găvanele ochilor goale și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
o infinitate de picturi rupestre ce vorbeau despre trecutul cel mai îndepărtat al Saharei și al locuitorilor săi. Elefanți, girafe, antilope și leoparzi, scene de vânătoare, de amor și din viața de zi cu zi a străvechilor locuitori ale acelor meleaguri se iveau de sub degetele sale experte, ce curățau piatra cu nesfârșită grijă, lăsându-se conduse adesea doar de un soi de instinct de arheolog înnăscut, care îl determina să caute o posibilă figură acolo unde, în mod logic, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
glasul lui Alah, care îl avertiza că depășise limita forțelor sale și a ceea ce El le îngăduia imohag-ilor din deșert și că se apropia clipa când va trebui să dea socoteală pentru neobrăzarea lui fără margini. „O să mori departe de meleagurile tale“, prezisese bătrâna Khaltoum, și nu reușea să-și închipuie nimic mai străin de meleagurile lui decât acea barieră urlătoare de spumă albă ce se înălța furioasă în fața ochilor săi, dincolo de care nu izbutea să distingă decât adâncul nopții Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
le îngăduia imohag-ilor din deșert și că se apropia clipa când va trebui să dea socoteală pentru neobrăzarea lui fără margini. „O să mori departe de meleagurile tale“, prezisese bătrâna Khaltoum, și nu reușea să-și închipuie nimic mai străin de meleagurile lui decât acea barieră urlătoare de spumă albă ce se înălța furioasă în fața ochilor săi, dincolo de care nu izbutea să distingă decât adâncul nopții Se așeză pe nisipul uscat, departe de bătaia valurilor, și rămase acolo, complet liniștit, rememorându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mare forfotă. Pe de o parte îi aranjau hainele Prințesei pe care trebuia să le îmbrace la plecare, pe de altă parte își adunau lucrurile cu care trebuiau să plece ei. Niciodată nu plecau cu părere de rău spre alte meleaguri, fiindcă viața nomadă era viața lor în acele timpuri. Azi lucrurile s-au schimbat. Romii sunt așezați la casele lor, unii au locuri de muncă și activitatea le este retribuită prin salarii, învață în școli, deși sunt și acum foarte
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Mocanu? Eu mă numesc Mocanu. Cum îl cheamă pe tatăl tău? — Vasile Mocanu. — Pe mama-ta o cheamă Florica. Nu? — De unde știi? — Vezi că-mi amintesc. Teofana înmărmurita de emoții nu se aștepta că va mai ajunge vreodată pe aceste meleaguri și în asemenea împrejurări.Avea de jucat un mare rol în misterioasa-i poveste și cere sprijinul lui Alexandru cu mult tact. — Alexandre, eu am fost în casa părinților tăi când aveam patru ani împreună cu un unchi al meu bun
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Potirul Sfânt. Tu, Mare Maestru, amintește-ți! Adu-ți aminte cum ai fost binecuvântat, în Ptolemais Antiohia, pentru onoarea neprețuită de a duce Cupa lui Iosif din Arimateea, ucenicul tainic al Domnului nostru, departe, cât mai departe, spre Nord, pe meleagul necunoscut al Terrei Ultrasilvana, pentru a ocroti fruntariile creștinătății, dinspre stepele sarmatice și dinspre Hiperborei. Adu-ți aminte! Anno Domini 1248, toamna... Nimic nu egalează cerul fabulos al înserării de la Saint Jean d'Acre, pe pământul glorios al Țării Domnului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
roage să mai lase în pace eterna chestie țărănească ce-l urmărea pretutindeni ca o obsesie. ― Pe dumnealor nu zic să le intereseze, că le-am plictisit de atâtea ori, spuse Grigore resemnat, dar dumneata, care ești încă nou pe meleagurile noastre? ― Voi prefera să mă inițiez la fața locului! replică tânărul Herdelea, profitând de ocazie să provoace o nouă confirmare a invitației ce i-o făcuse Iuga. ― De asta să fii sigur că nu scapi! strigă Grigore, adăugând către ceilalți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
occidentalii. Până la referendum, dacă va fi aprobat de consilierii comunali, sacrificarea porcului de Ignat a rămas în „coadă de pește”. CUM SE OBȚIN GĂINI CU GÂTUL GOL Întâmplarea s-a petrecut pe vremea când gripa aviară a poposit și pe meleagurile mioritice. Tușa Vasilica din Cocoșeni era vestită pentru galinaceele cu gâtul gol pe care le creștea an de an de când se știa gospodină la casa ei. Niciodată nu a crescut în curtea sa altfel de găini și era poreclită într-
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
abia venit la ei în sat, l-a pus la punct pe Băluță. Cât am stat doi ani în satul dobrogean, primarul m-a respectat în mod deosebit, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. După doi ani petrecuți pe meleaguri tulcene, am revenit în Moldova, în județul Iași, prim transfer din învățământ, la cultură, ca director al căminului cultural Strunga, funcție care s-a desființat spre sfârșitul anului 1974, prin hotărâre de partid. Chiar dacă eram director al căminului cultural, îmi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pare a justifica, în mintea celor care au scris Moldovenii în istorie (Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Chișinău, două ediții, 1993 și 1994 - n. ns., I. A.), această teorie a moldovenismului. Aparent, ei apără «memoria istorică a locuitorilor acestor meleaguri, conștiința că sunt moldoveni», cum se spunea în cartea amintită (p. 172-173), în fond, se caută un temei istoric, oricât de fragil, pentru noua entitate geopolitică dintre Prut și Nistru. Sensul e clar antiromânesc...”. Referindu-se la critica adusă lucrării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mari proprietari de pământuri. Ennistone e plasat pe malul unui râu foarte atrăgător (pe care am să-l numesc Enn). Au trecut și romanii pe aici (există un pod roman peste Enn) și unele ruine interesante atestă existența pe aceste meleaguri a unor locuitori și mai timpurii. Pe câmp sunt câțiva megaliți, denumiți „Inelul din Ennistone“; cu toate că sunt doar vreo nouă la număr și unul dintre ei e numai un ciot, profesorul Thom a vizitat și a cercetat pietrele noastre, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]