3,272 matches
-
a șvabilor bănățeni, emigranți în Parana prin anii 1951-52. Asociați în "Cooperativa agraria mixta Entre Rios" (care produce în instalații moderne cca 45% din malțul necesar fabricării berii în Brazilia), cei circa 2000 de șvabi-brazilieni sunt astăzi oameni de afaceri, meseriași și agricultori prosperi, comunitatea lor fiind bogată și foarte bine organizată cu spital propriu, liceu de 12 ani în limba germană, un teatru modern, un muzeu... Am fost primit împreună cu soția "ca înalți oaspeți", am vizitat colonia, am ținut "lecții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ar mai fi domolit arșița. M-am mirat că nu poate fi folosită și m-am interesat pe ici, pe colo de ce. Mi s-a spus că ar avea chipurile o fisură, pe unde se pierde apa, pe care însă meseriașii din ambasadă o puteau repara fără probleme cu doar un sac de ciment. Problema era însa alta, scăldatul deranja pe locatarii de la ultimul etaj, respectiv pe Domnul și Doamna, care au interzis folosirea piscinei! Eram asemenea lui François Villon dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am planificat și eu plecarea la București pentru joi, 17 iunie cu Air France. De ce joi? Pentru că joi, ca și numărul 13, îmi aducea noroc. De "joi" am aflat la o plimbare în Cișmigiu cu soția, unde am întâlnit un meseriaș "futurolog", care, cu un papagal pe umăr și cu o cutie de bilețele, ghicea "de orice". "Coco" pentru un leu "cash" mi-a extras "viitorul", ce mi se arăta foarte roz, menționând printre altele că ziua mea norocoasă e Joia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de dolari și pentru interioare 4000, chitanța urmând s-o primesc pentru suma integrală de 12000, însă cu mențiunea "reparații exterioare". Zis și făcut. Spre marea supărare a administratorului, care trebuia să supravegheze lucrările și să fie cu ochii pe meseriași, am inaugurat șantierul, s-au ridicat schelele, eu, ca "șef de șantier", verificând zilnic ce și cum s-a făcut. Lucrările trebuiau terminate înainte de 15 decembrie, dar s-au prelungit, din cauza sărbătorilor, până la 15 ianuarie. Oricum, de ziua lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în cadrul personalului misiunii, administratorul cel rubicond declarând că e epuizat, că muncește prea mult, că ritmul activității impus de mine e prea-prea... Nu eram mulțumit de el, nici de cum arăta, nici de cum muncea, pentru toate micile reparații trebuind să chem meseriași din oraș (având în vedere bugetele reduse ale misiunilor diplomatice, personalul administrativ trimis trebuia sa fie policalificat, adică și șofer, și lăcătuș, și electrician, și...). La o mică defecțiune electrică mi-a spus că trebuie să cheme un electrician și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să fie "ciumă". Le luasem "urma" și în Uruguay. Erau puțini, în jur de 200 de persoane, majoritatea stabiliți la Montevideo. Cu puține excepții (un profesor universitar, 2 ingineri, 2 medici, un om de afaceri), aveau destine modeste de funcționari, meseriași, proprietari de mici negoțuri sau fermieri. Am avut cu ei cele mai bune relații, încercând să-i ajut în țară pentru rezolvarea problemelor, atrăgându-i la acțiunile culturale organizate, bucurându-ne împreuna de Ziua Națională sau de întâlnirea specială pregătită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Pentru întreținerea celor câteva capete de vite primea pământ dela curte din sesiunile părăsite, în schimb era obligat să presteze în fiecare săptămână o zi de muncă cu vitele, sau două zile cu brațele. În urbariu mai apar și 5 meseriași, cei doi țesători despre care s-a mai vorbit, un lăcătuș Andrei Schneider, un jogărar Petru Mandan și un grădinar Marian Sâlca, toți trei locuitori în Oprea-Cârțișoara. Colonul Andrei Schneider, în calitatea sa de lăcătuș era obligat să răspundă la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Românii reprezentau majoritatea absolută aci între munții înalți și numai o foarte străvezie fâșie de străini au fost transmutați aci într-un moment istoric prielnic pentru ei, neprielnic pentru localnici. În mijlocul comitatului se organizase un mic orășel, Făgărașul, cu câțiva meseriași de neam străin, cu nobili și ostași care prea des și prea repede se schimbau ca să poată lăsa urme de cultură și să lase influențe durabile în fibra băștinașilor de milenii. Și mai exista o clasă de boieri răzeși nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sub conducerea Executivei”. De aici poate fi trasă concluzia corectă că măcar o parte dintre evreii locului nu mușcaseră din momeala Întinsă libidinos-provocatoare de liderii bolșevizați. Dintre organizațiile obștești, semnatarul remarcase prezența Joint-ului și a organizației de ajutor reciproc a meseriașilor numită „Fraterna”. Joint-ul a fost, după cum se știe, o organizație pur evreiască ce-și avea sediul În SUA și care a contribuit masiv la ajutorarea și refacerea economică a celor sosiți la domiciliile vechi din România din refugiile forțate de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
demisie” și atunci, ne Întrebăm noi, de unde Își câștiga pâinica? Faptul că evreii se lăsau greu urniți pe la ședințele CDE, era o realitate și raportorul o explicase astfel: „În Huși, mai mult de 1/2 dintre evrei sunt comercianți și meseriași din care cauză răspund cam greu la chemări”. La finalul documentului, obișnuitele angajamente heirupiste de genul: „...Întărirea secțiilor”, „...Întărirea unității dintre organizațiile evreiești”, „...campanii de demascare a reacționarilor evrei” și halucinantul „Lupta alături de guvern contra istoricilor (sic!, n.n.)”. În fine
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
avea doar 33 de membri „...din care, 11 membri PCR, 3 PSD, 11 sioniști, 6 simpatizanți ai PCR și 7 cu atitudini neprecizate”. Din punct de vedere social, componența era următoarea: „27 de bărbați și 6 femei din care: 6 meseriași, 6 funcționari, 9 intelectuali, 7 comercianți și alți 3 cu ocupații neprecizate”. f. „Nu putem opri sionismul” Această constatare dezolantă o trimisese același Terdiman șefilor ierarhici superiori, În „Raportul de activitate dela 28 iunie la 28 iulie 1946”. În spiritul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe nu mai puțin de șase file dactilografiate. Chiar de la Început Își arătase profunda Îngrijorare dar și neputința În fața valului de amatori ai plecării definitive din România scriind următoarele: „(...) curentul sionist În creștere. Tendința de emigrare se menține și printre meseriași (subl.ns.) cari și-au Înființat organizația Balamalaha (majuscule În orig.)”. Modul În care această formațiune politico-economică se Înființase la Huși este descrisă cu precizie: „Partidul evreesc (cel citat mai sus, n.n.) a tatonat terenul pentru a vedea dacă poate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
hușeni, compl.ns.) nu au primit această propunere ci șiau manifestat hotărârea de a merge alături de guvern (dr. Petru Groza, compl.ns.)”. Foarte aiuritoare afirmație dacă socotim că tocmai Începuse să se teamă de Balamalaha În care se adunaseră ciopor meseriașii evrei. h. Organizații politice evreiești la Huși Deosebit de interesant este paragraful În care Terdiman enumera formațiunile existente la acea oră În oraș: „Organizațiuni sioniste: Mișmar, Bnei Avodah, Hașomer Hazair, Gordonia, Macaby, Klal sioniști și Betar iar la Răducăneni Bnei Achiva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dreapta, deși ei Își spun de centru (centriștii); În Betar sunt organizați evreii revizioniști - șoviniști, susținând un stat evreesc pe ambele maluri ale Iordanului; În Bnei Achiva sunt organizați evreii bigoți (habotnici, excesiv de religioși, n.n.); Fraterna este o organizație a meseriașilor evrei și nu are un caracter politic ci unul de ajutor reciproc”. Deci, În această pestriță adunare, Își aruncase vicleana momeală CDE-ul de doar, doar o prinde vreun peștișor naiv. Firește, s-au găsit câțiva oportuniști dornici de aventuri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de populație de 120.000 de suflete, evreii sunt circa 500 de familii, adică 2.200 de suflete cu următoarele ocupațiuni: 50% comercianți cu o stare materială mediocră, din care 1/2 din ei cu o stare sub medie; 25% meseriași din care 5% cu stare materială mediocră iar restul sub medie; 4% liber profesioniști cu stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, și au o stare materială rea; 8% fără nici un fel de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dar, până a ajunge la modul În care s-au Împărțit banii săracilor prin Banca de credit mărunt, ia să vedem cine fuseseră mahării ajunși peste noapte mama, tata și dumnezeul evreilor hușeni, transcriind „Compozița socială a comitetului democratic evreesc”: „Meseriași - 8; comercianți - 7; intelectuali - 9; funcționari - 6; casnice mic-burgheze - 20”. Deci, acum, În vremuri de mare criză a mâncării, aglomerație pe funcțiile de conducere după ce, cu doar câteva luni În urmă când nu se Întrezărea foametea În Moldova, Naty Terdiman
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
statistic, se mai schimbase ceva dar În rău, firește, datorită condițiilor de trai grele cu care se confruntau acești alogeni. Iată părerea competentă a lui Iancu Gutman: „50% cu o stare materială mediocră, din care ½ cu o stare proastă; 25% meseriași din care 5% cu o stare materială mediocră iar restul chiar proastă; 4% liber profesioniști cu o stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, situația materială rea; 8% fără nici un fel de profesie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
avut loc În sala de spectacole a Teatrului Județean la care a vorbit D-l Ion Flueraș, președintele PNP Huși”. Cum găunosul discurs al acestuia nu fusese de ajuns pentru umplerea paharului demagogic, au mai spus câte ceva și: „...profesorul Gâdei, meseriașul Grossu, comerciantul Saul Samzon, avocatul Enciu Dumitru”. Cum nunta fără sluta este aproape de neconceput, ultimul a cuvântat „...D-l profesor Trandiaf, de la CC al PNP București”. Vigurosul punct pe „i”, ca să zicem așa, l-a pus „...D-l Primar Ioan
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
membri de PCR sunt și În conducerea Partidului Evreesc ca: tov. Braunstein este Președintele Partidului Evreesc și Președintele Bethar-ului iar tov. Brüner este secretarul g-ral al Partidului Evreesc, tov. Leibovici Bercu este casierul organizației BAALMALAHA care este o organizație a meseriașilor sioniști, cu tendințe de a migra În Palestina”. Trebuie spus că atât partidul evreiesc cât și cele două organizații sioniste erau de dreapta așa că, cei trei tovi aplicau perfect zicala românească „Interesul poartă fesul”. a.r. Alegeri pentru Răducăneni ținute
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
săraci. În martie 1944 evreii cu stare materială bună au părăsit orașul mutându-se la București, de unde nu s’au mai reîntors locuind acolo. În oraș a rămas evreii cu o situație materială mijlocie și evreii săraci, muncitorii cu ziua, meseriașii, micii comercianți”. Observație justă: „Săracii nu pot da ajutoare pentru asistență având ei Înșiși nevoie de ea”. Referindu-se la cei ce dețineau oarecare fonduri, raportorul scrisese: „Puținii evrei cu stare materială bună dau foarte greu deoarece au de dat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ultimilor ani prin care a trecut și pe care această nouă nenorocire a adus’o la adevărata disperare”. Descrierile apocaliptice ale problemelor foarte mari cu care se confrunta marea majoritate a evreilor hușeni, continuau astfel: „Micii comercianți, care formează majoritatea, meseriașii din toate ramurile, stau de luni de zile fără ocupație, cea mai mare parte fiind sfătuită să se adreseze clientelei rurale despre care nu poate fi vorba Întrucât e scoasă din circuitul economic (subl.În orig.)”. Cererile doamnelor evreice hușene
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
incrimina și sancționa atitudinile rasiste în școli și facultăți (prin norme precise în regulamente școlare și Carta universitară). În sfârșit, o obligație morală importantă revine romilor cu reușite profesionale, imagine publică bună și apreciați de comunitate (cercetători, profesori, artiști, politicieni, meseriași de elită, fotbaliști). Este obligația de a-și asuma deschis apartenența etnică, tocmai pentru contracararea prejudecăților și intoleranței. Text publicat în Curentul, 19 ianuarie 1998 Ecologie în bătaia puștii În România, vânătoarea este un „sport”. Vânatul, ca și pescuitul sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
care stabilesc ce este important și merită răsplătit sunt aproape exclusiv bărbații. În orașele industriale mici (în proces de dezindustrializare în momentul de față), patriarhatulxe "„patriarhat" socialist este înlocuit cu cel rural (societatea semirurală/semiurbană a micilor negustori improvizați, mici meseriași, dependenți de producția agricolă). Ruina industrială, adesea și cea locativă și sărăcia au accentuat patriarhatulxe "„patriarhat", pe fondul moștenirii socialiste și al sărăciei din tranziție. În orașele mici, bărbații nu mai sunt principalii câștigători ai pâinii, dar aceasta nu a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
închisorilor comuniștilor-sovietici. Numeroși sînt acei cărora nu li s-a făcut nici grația unui mormînt, fiind aruncați la groapa comună. Avuturile românilor sînt confiscate fără milă, despuierea este totală: pămînturile țăranilor sînt expropriate, locuințele oamenilor sînt naționalizate, prăvăliile negustorilor, atelierele meseriașilor, fabricile industriașilor, totul este confiscat, totul devine proprietatea Statului comunist-sovietic. Pînă și banii din pungile oamenilor sînt furați într-o noapte: moneda țării este declarată fără valoare de pe o zi pe alta. Noua monedă, importată din Rusia, nu este distribuită
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
între locuitorii satelor s-a instaurat o binefăcătoare competiție de construirea de case individuale ale fiecărei familii nou formate. Ele se doreau să fie mai frumoase și mai încăpătoare decât ale vecinilor, dar toate, deși erau proiectate și realizate de meseriașii localnici, păstrau cu rigurozitate tradițiile locale. Dacă ar fi să apelăm chiar și la "bârfa"satului, fără să avem pretenții asupra autenticității, în acești ani urmele prințului Carol au rămas și pe la Drumul Carului. În fiecare vară, uneori și iarna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]