14,331 matches
-
ridică contra cerului, în mod amenințător, securi însângerate” ; cf. 5, p. 247). Că astfel de rituri au supraviețuit până în secolul nostru nu este nici un dubiu. Sursă inepuizabilă de „documente” etnologice, folclorul abundă în astfel de credințe și practici magice. Stihiile meteorologice sunt alungate astfel : se înfige toporul „cu muchia în sus în pragul ușii” (8, p. 477) ; sau se îngroapă „în pământ muchia săcurii cu tăișul spre cer” ; sau se iau „patru furcuțe și se împlântă în patru părți ale lumii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu era suficient pentru dacoromâni, care se simțeau solidari cu întreaga natură și participanți activi la toate evenimentele cosmice. Ei nu-și puteau imagina că cineva ar fi putut scăpa (împreună cu familia, casa/ arca și animalele sale) de o stihie meteorologică fără să fi practicat în prealabil anumite acte magice, cu anumite obiecte consacrate. Această inserție (ca și altele, pe care le vom comenta în continuare) a fost necesară. Fără ea, mitul ar fi rămas un „corp străin”, fără sens și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
haotice. Fie că stihia ia forma furtunii, ca în balada Meșterul Manole : Suflă, Doamne, un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne (93, p. 199). Fie că stihia meteorologică este un potop declanșat de „bourul negru”, ca în colinde : Munții înalți se clătinară, Văi adânci se tulburară, Și devale c-apucară, Rupse maluri, rupse dealuri Rupse brazi și păltinași (54, p. 86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de puține ori ambigue sau contradictorii. Mai mult decât atât, „portretul-robot” al solomonarului pare să includă elemente eterogene, anexate și suprapuse de-a lungul timpului, provenind din alte sfere ale folclorului mitic : tradiția referitoare la preoții traco-geți cu presupuse atribute meteorologice, legendele populare referitoare la Sf. Ilie, textele apocrife privitoare la regele Solomon etc. Aceste cauze și altele încă fac din tradiția referitoare la solomonar un complex mito-folcloric greu de elucidat, astfel că cercetătorul este pus în fața unui puzzle al cărui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
informațiilor folclorice privind rolul magic atribuit toacei solomonarului, aceasta nu poate fi considerată decât forțat ca fiind un posibil echivalent al tobei șamanului. Sunetele produse de toaca solomonarului pun în mișcare sau opresc „duhurile”, dar exclusiv pe cele cu caracter meteorologic (137). Toaca poate declanșa sau opri ploile (furtunile, vânturile etc.), așa cum rezultă din unele legende populare solomonărești (3, p. 45) sau din descântece folosite de ex-solomonari : Cu toaca te opresc Dacă ești nor necurat, Să te duci peste munți, Dacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din descântece folosite de ex-solomonari : Cu toaca te opresc Dacă ești nor necurat, Să te duci peste munți, Dacă ești curat Să vii peste sat (85, p. 425). Ca argument în favoarea ideii că o astfel de practică rituală cu caracter meteorologic este străveche în zona carpato-dunăreană și că, inițial, în locul toacei era folosită toba se poate cita un text scris înainte de secolul al III-lea e.n., cuprins în Paradoxograful lui Rohde : „Se spune că geții întâmpinau cu lovituri de tobă tunetele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sale. Dimpotrivă, astfel de „imagini” abundă în textele mitologice, istorice sau (mito)literare ale Antichității. Voi încerca să trec în revistă câteva astfel de relatări, privind inițiați (magi, preoți, extatici) cărora li se (sau care își) atribuiau nu numai puteri meteorologice, dar și aceea de a se ridica sau de a călători în văzduh : a) Din bogata mitologie chineză, aleg un singur exemplu, acela al eroului semilegendar Yui, strănepotul și, se pare, preotul zeiței Niui-Wa. Figura mitologică a acestei zeițe este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1647) j) Să-l amintesc și pe regele Numa Pompilius (secolele VIII- -VII î.e.n.), care, ca mare preot al zeului Jupiter Elicius („cel invocat să coboare”), a orânduit și a consemnat în 12 cărți riturile care trebuiau îndeplinite în scopuri meteorologice. Regele Numa nu a fost propriu-zis un „călător prin văzduh” decât în sensul că s-a ridicat la cer după moarte. La dezgropare, sicriul i-a fost găsit complet gol (Plutarh, Numa, XXII). Un urmaș al acestuia, regele roman Tullus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ridicat la cer după moarte. La dezgropare, sicriul i-a fost găsit complet gol (Plutarh, Numa, XXII). Un urmaș al acestuia, regele roman Tullus Hostilius, folosindu-se de cărțile magice ale lui Numa, a încercat și el să stăpânească fenomenele meteorologice, dar, încălcând tipicul slujbei rituale, a murit fulgerat (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, XXXI). k) De același sfârșit a avut parte Phaeton, inabilul conducător de o zi al carului solar. Dar și Salmoneus, regele Elidei. Acesta din urmă a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pasăre (bufniță), pentru a zbura dintr-un loc în altul (Măgarul de aur, II, III). Credințele și practicile descrise de Apuleius se întâlnesc peste un mileniu, în forme aproape identice, la vrăjitoarele Evului Mediu european : practici magice și presupuse puteri meteorologice, folosirea de unguente miraculoase și depla- sarea prin văzduh, călare pe demoni. Mai mult, astfel de credințe (vezi zicala „dracul e calul babelor”) și practici magice au supraviețuit, până acum câteva decenii, în unele regiuni conservatoare ale României, „în inima
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atât mai puțin o imagine onirică, generată de subconștientul colectiv, cum crede P. Ursache, care a încercat o abordare psihana- litică a problemei (7, pp. 109-110). În tradiția populară nu este vorba de un singur solomonar - unic stăpân al fenomenelor meteorologice, cum este cazul Sf. Ilie, de exemplu -, ci de solomonari. Aceștia au (de multe ori, în legende) nume și biografii. Ei sunt considerați a fi „călugări”, „oameni sfinți”, „oameni pioși și învățați” etc., oameni predestinați să aibă puteri supranaturale, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Un om (vrăjitor, preot), dar ale cărui însușiri și comportamente sunt reflectări, la scară umană, ale celor ale zeului furtunii. O astfel de premisă îmi permite să cred că în spațiul carpato-dunărean exista o tagmă arhaică de preoți cu funcții meteorologice, deci și un arhaic zeu al furtunii. Mai mult decât atât, datele folclorice care există în privința solomonarilor pot fi folosite (evident, cu mare prudență) pentru a reface și completa portretul puțin cunos- cut al zeului furtunii și, respectiv, al preoților
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
faptul că balaurul este, în această parte a lumii, o reminiscență folclorică a unei ființe mitologice primordiale, care întruchipa, într-o fază arhaică, haosul acvatic precosmogonic (5, p. 16). Tot Traian Herseni susține „independența originară a balaurilor” în guvernarea fenomenelor meteorologice și faptul că posibilitatea „îmblânzirii” acestora de către magicieni (preoții geto-daci și, ulterior, solomonarii) a apărut într-o „fază mai avansată”. Mihai Coman este și el „de acord cu ideea [...] potrivit căreia solomonarul este un adaos ulterior care s-a grefat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este un adaos ulterior care s-a grefat pe ansamblul mitologic mai vast al balaurului și al relațiilor acestuia cu mișcarea stihiilor cerești” (4, p. 135). Nu împărtășesc teoria lui Traian Herseni privind „independența originară a balaurilor” în guvernarea fenomenelor meteorologice, chiar dacă etnologul se referă la „o fază arhaică” (5, p. 21). Pentru mentalitatea mitică, balaurul - principiu al Haosului - este doar unul dintre termenii unui binom cosmologic arhetipal. Celălalt termen este zeul demiurg - principiu al Ordinii -, învingător al balaurului și creator
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu este unul de independență, ci de dependență față de zeul cosmogon sau, mai exact, de interdependență. Apelativul solomonar a apărut (voi încerca să arăt cum și când) relativ recent în lexicul limbii române, pentru a desemna vrăjitorul popular cu puteri meteorologice, care era, probabil, o imagine folclorizată a unui tip de preot arhaic. La rândul său, acesta din urmă era o proiecție la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
revine șarpelui (balaurului) primordial, dar în urma și datorită gestului și ordinului cosmogonic al Demiurgului. Ordinul și gestul (cosmo- gonice) vor fi reluate ulterior, de zeu și de preoții acestuia, ori de câte ori împrejurările o reclamă, și anume în toate situațiile (inclusiv cele meteorologice nefaste) în care ordinea Cosmosului este periclitată de stihiile haotice. Zeul uranian este (ca și Indra, Bel-Marduk etc.) un învingător/îmblânzitor al balaurului, iar preotul acestuia (și, mai târziu, solomonarul) - pentru care zeul este un model comportamental - preia și el
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu balaurul furtunii în sensul clasic al cuvântului, poate pentru că, de regulă, solomonarul nu intervine pentru a restabili ordinea compromisă, ci pentru a o menține pe cea existentă. Menirea lui este să îmblânzească cumva „din fașă” manifestările distructive ale stihiilor meteorologice. Dar chiar așa stând lucrurile, se va vedea că solomonarul are (chiar dacă atrofiat) comportamentul luptăto rului cu balaurul. În ceea ce-l privește, par să predomine gesturile și „armele” luptătorului magician, lucru firesc pentru un preot/ vrăjitor. Solomonarul supune balaurul cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vedic ce zăgăzuiește apele cerești, sau Indra, zeul care îl învinge și eliberează apele. La fel de importanți și de indispensabili, balaurul și solomonarul sunt doi termeni ai unei ecuații mitice arhetipale (chiar dacă, în acest caz, ecuația se prezintă într-o ipostază meteorologică). Primul disturbă ordinea cosmică, al doilea o menține sau o reinstaurează. Or, a menține/reinstaura ordinea cosmică, periclitată de o manifestare stihială, haotică, este, în ultimă instanță, un act care se raportează la înfruntarea cosmogonică primordială. Perpetua înfruntare dintre solomonar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Marian conchidea : „cred că nu ar sta nimene la îndoială, cum că Solomonariu derivă de la Solomoneu” (139, p. 158). Derivând termenul solomonar din antroponimul Salmoneus (acesta este, de fapt, numele corect al legendarului bazileu grec care și-a asumat prerogativele meteorologice ale lui Zeus ; cf. Diodor, Biblioteca istorică, IV, 68 ; Virgiliu, Eneida, VI, 585), folcloristul bucovinean s-a folosit de o metodă uzuală în epocă : apelul mecanic la una dintre mitologiile clasice. b) Opt ani mai târziu, Simeon Florea Marian a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să o limităm la perioada cca 1650 - cca 1750. Argu- mentele pe care se bazează ipoteza mea sunt următoarele : 1. în Pravila lui Matei Basarab, tipărită la Târgoviște în anul 1652, se fac referiri și la vrăjitori populari cu puteri meteorologice. Ei sunt numiți în text „gonitori de nori” (57, p. 306). Dacă la jumătatea secolului al XVII-lea s-ar fi înțeles prin „gonitori de nori” ceea ce înțelegem astăzi prin „solomonari” și dacă acest din urmă termen ar fi fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt privite ca fiind plauzibile - în special aceea că termenul solomonar este o achiziție relativ recentă în limba română (secolele XVII-XVIII) -, atunci se ridică în mod firesc o altă întrebare. Care era termenul prin care era denumit vrăjitorul cu atribute meteorologice înainte de această epocă și deci înainte de spectaculoasa substituire de care am vorbit ? Un răspuns cert și argumentat este, deocamdată, imposibil de dat, având în vedere sărăcia informațiilor pe care le deținem privind această problemă. Câteva comentarii și-ar putea totuși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
totuși dovedi utilitatea. Pravila lui Matei Basarab sau îndreptarea legii, tipărită la Târgoviște în anul 1652, cuprinde și texte prin care sunt înfierate diferite tipuri de vrăjitori. Aici se fac referiri și la vrăjitori cu puteri 264 Ordine și Haos meteorologice. Iată pasajul care mă interesează : „Carii urmează obiceaiurile păgânilor și vrăjilor... și carii se dau la ceia ce poartă urșii, sau alte hieri cătră batjocura și rătăcirea celor mai proști... și celora ce spun neamul omului și carii cred vrăjitorilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
formulării uzuale (de tipul „cei ce gonesc norii”) se apelează la o formulare de excepție : „cei ce să chiamă gonitori de nori”. Precizarea nu este gratuită. Formula utilizată lasă să se înțeleagă faptul că acest gen de vrăjitori cu atribute meteorologice erau numiți (sau se auto- intitulau) „gonitori de nori”. Comentând pasajul respectiv din Pravilă, I.-A. Candrea i-a identificat, fără să argumenteze, pe „gonitorii de nori” cu „solo- monarii” (29, p. 171), dar aserțiunea sa este discutabilă. Sigur că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lucruri de acest fel, ...și cei ce se zâc gonitori de nori și vrăjitori, și cei ce confecționează amulete, și prezicătórii” (51, II, p. 433). Se știe că preoții arhaicelor populații europene (romani, greci, traci, celți etc.) aveau și atribuții meteorologice de alungare a norilor (de furtună, de grindină). Canonul sinodal citat mai sus este un indiciu că astfel de practici au supraviețuit, cu toată opoziția Bisericii creștine. Practici de gonire a norilor de furtună, prin săgetare și prin amenințare, sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trullan îi anatemiza pe vrăjitorii „ce își zic gonitori de nori”. La aproximativ o sută de ani după acest sinod de la Constantinopole, în vestul Europei, Carol cel Mare (768-814) se vedea obligat să ia măsuri similare împotriva magicienilor cu puteri meteorologice (tempestarii). Într-o lege cuprinsă în Capitulaires (I, 83), Carol cel Mare îi proscrie pe cei care pretindeau că pot să alunge norii de grindină și de furtună, îndreptând către cer prăjini lungi, în vârful cărora erau prinse benzi de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]