5,396 matches
-
așteptăm să vină străinii să ne curețe luncile, islazurile și apele! Nu ar fi de mirare ca nu peste mult timp străinii să ne impună în forță cât de curați, de ecologici să fim. Până la venirea acestora, fiecare poate să micșoreze cantitatea de deșeuri, dacă la cele care ard le-ar da foc acasă, într-un mic crematoriu sau într-un butoi vechi, iar deșeurile de metal le-ar aduna pentru a fi predate la centrul de achiziție. V-ați întrebat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
25 °C), valoarea densității citite se corectează astfel: * dacă temperatura laptelui a fost peste +20°C: se mărește densitatea citită cu câte 0,0002 g/cm3 pentru fiecare grad de temperatură; * dacă temperatura laptelui a fost sub +20°C: se micșorează densitatea citită cu câte 0,0002 g/cm3 pentru fiecare grad de temperatură. Corecția densității citite în funcție de temperatura laptelui se poate realiza și în baza calculelor predeterminate și prezentate tabelar (tab. 9). Densitatea laptelui crud predat pentru prelucrare industrială trebuie
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
universul este unul. Universul este totul - el este infinit, imobil, există și va exista. Nu-l poți aprecia nici în timp, nici în spațiu, căci el nu se mișcă și nu are margini, este infinit, nu crește și nu se micșorează. Lui nu i se adaugă nimic nici nu i se ia nimic. Totul este în unul. Și acest unul este universul. În el, indivizibilul nu se deosebește de divizibil, simplul - de compus, iar centrul - de circumferință. Aici, infinitul este tot
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
căreia undele de șoc produse de explozia unei stele (o supernovă) ar putea cauza această prăbușire. 3.9 Găurile negre La moartea unei stele mai mari ca Soarele, iau naștere super gigantele-roșii, ce explodează formând supernove. Când se prăbușesc, se micșorează atât de mult astfel încât dispar din Univers, devenind GĂURI NEGRE. Comparativ cu mărimea planetelor și stelelor, găurile negre sunt mici, având chiar diametrul unui oraș de mărime medie (90 Km). Aceste porțiuni de spațiu au o asemenea densitate astfel încât nici
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
aerului este și un agent modelator al scoarței terestre, mai ales prin diferențele mari de temperatură de la iarnă la vară și de la zi la noapte. Ziua, rocile neprotejate de vegetație, se încălzesc și își măresc volumul, iar noaptea se contractă, micșorându-și volumul. Prin această modificare repetată a volumului, rocile suferă un proces de dezagregare care duce la formarea grohotișurilor și, treptat, a nisipurilor. Presiunea atmosferică - datorată greutății propriei atmosfere, ce acționează asupra suprafeței terestre cu o forță care se numește
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
lichidele au volum propriu în timp ce gazele sunt expansibile. Fluidul poate fi : * fluid perfect a cărei forma poate fi modificată fără consum de energie și căruia i se aplică legile hidrodinamicii; * fluid real acel fluid vâscos și compresibil (i se poate micșora volumul). Straturile de fluid pot aluneca ușor unele spre altele, ceea ce face ca frecarea lor internă, frecare ce apare la punctele de contact între straturi, numită vâscozitate, să se poată neglija în multe cazuri. Această mărime fizică, vâscozitate, scade o dată cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de atracție sau de respingere. Dacă distanța dintre doi atomi este foarte mare, interacțiunea este practic inexistentă și atomii au o energie constantă. Pe măsură ce distanța dintre atomi scade, forțele de atracție dintre atomi cresc, energia potențială scade. Dacă distanța se micșorează în continuare, forțele de atracție încep să scadă, apoi se anulează și apar forțele de repulsie. Configurația la care la care forțele interatomice se echilibrează, iar energia potențială este minimă, reprezintă starea stabilă ce corespunde formării unei molecule. Molecula este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în stare fundamentală se consideră la o distanță suficient de mare astfel încât interacțiunile lor mutuale să fie neglijabile. în acest caz energia sistemului este egală cu suma energiilor atomilor separați. Dacă distanța dintre cei doi atomi A și B se micșorează treptat, norii electronici respectiv încep să se suprapună. Electronii vor aparține într-o măsură din ce în ce mai mare ambelor nuclee, realizînd legătura chimică. Legătura chimică covalentă, astfel formată, se realizează printr-o pereche de electroni. în acest fel rezultă un sistem nou
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
presiune care este exercitată de stratul superficial asupra lichidului, denumită presiune suplimentară. Ca urmare lichidul tinde să reducă dimensiunile stratului superficial, se comportă ca o membrană elastică. Forțele care apar tangent la conturul suprafaței libere a lichidului tinzând să-i micșoreze această suprafață sunt forțele de tensiune superficială. Deci forța de tensiune superficială poate fi scrisă sub forma: σ= Coeficientul de proporționalitate σ se numește coeficient de tensiune superficială și în SI se măsoară în N/m. Coeficientul de tensiune superficială
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mecanic consumat în acest scop va fi, după definiție: Coeficientul de tensiune superficială reprezintă energia consumată pentru a mări cu o unitate suprafața liberă a lichidului. In SI se măsoară în J/m 2. Datorită tensiunii superficiale care tinde să micșoreze suprafața liberă a lichidului, acesta se comportă ca o membrană elastică. Deoarece forma sferică este forma care, pentru un volum dat, are suprafața minimă, din acest motiv picăturile de lichid sunt sferice. Forma celulelor libere și a unor ființe unicelulare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
temperatură, concentrație de săruri etc. Solviții modifică tensiunea superficială a solventului. In cazul apei, solviții minerali(acizi, baze, săruri minerale) măresc ușor tensiunea superficială. Solviții organici, însă, reduc tensiunea superficială. Foarte importante sunt substanțele tensioactive care au proprietatea de a micșora tensiunea superficială: alcooli, acizi organici, detergenți. Moleculele acestor substanțe au proprietatea de a micșora forțele de coeziune dintre moleculele solventului. Lichidele din organismele vii au, în majoritatea cazurilor, coeficienți de tensiune superficială mai mici decît ai apei. Tensiunea superficială a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
solviții minerali(acizi, baze, săruri minerale) măresc ușor tensiunea superficială. Solviții organici, însă, reduc tensiunea superficială. Foarte importante sunt substanțele tensioactive care au proprietatea de a micșora tensiunea superficială: alcooli, acizi organici, detergenți. Moleculele acestor substanțe au proprietatea de a micșora forțele de coeziune dintre moleculele solventului. Lichidele din organismele vii au, în majoritatea cazurilor, coeficienți de tensiune superficială mai mici decît ai apei. Tensiunea superficială a serului sangvin este 67*10-3 N/m iar a urinei este 70*10-3N/m.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
puterea a patra de raza capilarului a debitului sângelui are consecințe fiziologice în cazul circulației sangvine. Distribuția sângelui în diferitele părți ale corpului este reglată cu ajutorul musculaturii netede din pereții arteriali. Prin contracția acestor mușchi, declanșată pe cale neurohormonală, vasul se micșorează, ceeace determină o reducere puternică a debitului, deci se poate face o reglare eficace a debitului. I.5.4.2. Mișcarea corpurilor în lichide vâscoase Un alt aspect important legat de fluidele vâscoase o constituie determinarea forței de frecare ce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
5 = 7 torri = 7 - 22 = -15 tori Ca urmare, aici se produce un fenomen de reabsorbție. Pe baza acestor scheme pot fi explicate edemele care constau în invadarea țesuturilor cu apă; aceasta are loc atunci cînd se mărește ultrafiltrarea, se micșorează reabsorbția sau au loc ambele fenomene. Edemele se produc în următoarele cazuri: 1) scăderea concentrației albuminelor plasmatice sub 2,5% sau a proteinelor totale sub 5,5% , ceeace face ca plπ să scadă sub cea a lichidului interstițial, ceeace produce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
radiere și transmisie, singura metodă de apărare împotriva temperaturilor scăzute este micșorarea irigației pielii. Astfel se va produce o vasoconstricție (pielea este mai puțin irigată deci căldura se transmite mai puțin la periferie), pielea se răcește, deci radirea căldurii se micșorează (apare paloarea pielii). Această modificare se produce prin influențe nervoase asupra vaselor de sânge. Pierderile de căldură sunt micșorate la animalele cu blană, datorită blănii. La animalele de apă (foci, morse, balene), stratul de grăsime împiedică pierderile de căldură. La
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
vasoconstricție (pielea este mai puțin irigată deci căldura se transmite mai puțin la periferie), pielea se răcește, deci radirea căldurii se micșorează (apare paloarea pielii). Această modificare se produce prin influențe nervoase asupra vaselor de sânge. Pierderile de căldură sunt micșorate la animalele cu blană, datorită blănii. La animalele de apă (foci, morse, balene), stratul de grăsime împiedică pierderile de căldură. La temperatură ridicată au loc fenomene inverse, are loc o vasodilatație periferică și radiația de căldură a pielii se intensifică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
energetic mare datorită frecării mari. Unele specii de pești și de păsări de aceeași talie migrează pe distanțe mari deoarece înotul și zborul implică un consum energetic mai mic, datorită frecărilor mai mici. în plus, la înot, greutatea corpului este micșorată de forța arhimedică. în ceea ce privește viteza de deplasare, în lumea animală există foarte mari deosebiri între specii în funcție de modul de viață, caracteristicile fiziologice, modul de deplasare. Putem exemplifica aici comparativ mișcarea melcului care se face cu viteza de câțiva metri pe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de atomi care se află într-o stare cu energie Wi mai mare decât cea fundamentală W0 este, la echilibru termodinamic mai mic decât numărul de atomi din starea fundamentală, adică: Această emisie stimulată continuă până când populația stării superioare se micșorează suficient pentru a deveni egală cu cea a stării inferioare. Pentru a obține inversia de populație, sistemul cuantic (mediul activ) trebuie să fie excitat (sau "pompat") la o distribuție de neechilibru, prin folosirea unei surse externe de energie. Intr-un
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
decât la temperaturi mai mari și preferabil cu formare de compuși gazoși. Aceștia cresc valoarea termenului T·∆S, deci posibilitatea ca ∆G să fie negativ. 38 Toate sistemele tind spre o energie liberă minimă. Pentru aceasta, ele tind să-și micșoreze entalpia ∆H (dacă procesul are loc la presiune constantă), să-și scadă energia internă (dacă procesul are loc la volum constant) și să-și mărească entropia ∆S. Contribuția celor doi termeni depinde de temperatură: 1) ∆S > 0, ∆H < 0 proces
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sunt mari, iar în cazul reacțiilor neionice se manifestă numai la presiuni foarte ridicate, de mii de atmosfere. În cazul reacțiilor ionice, dimoleculare, creșterea presiunii mărește viteza de reacție și datorită efectului electrostatic ce apare între ioni. Dispariția sarcinilor electrice micșorează viteza de reacție. 3.2.1.3. Influența catalizatorilor Cataliza este fenomenul de mărire a vitezei de reacție în urma introducerii în sistem a unor substanțe numite catalizatori. Aceștia participă la reacție dar nu se consumă, ei se regăsesc neschimbați la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
creșterea concentrației trioxidului de sulf, CSO3; echilibrul se va deplasa spre dreapta. În practica industrială se introduce de obicei în exces unul din reactanții mai ieftini pentru a deplasa echilibrul spre formarea produșilor de reacție. În același mod, dacă se micșorează concentrația uneia dintre substanțele rezultate din reacție, echilibrul se va deplasa în sensul formării acelei substanțe. Exemplu: NaCl + H2SO4 ↔ NaHSO 4 + HCl Acidul clorhidric, fiind gaz, se degajă și în consecință concentrația lui în soluție scade. Pentru a păstra constanta
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
exemplu: neutralizarea apelor reziduale cu substanțe chimice);·îndepărtarea gazelor (O2; CO2) care măresc viteza de coroziune a mediilor corozive, mai ales a apei;· utilizarea inhibitorilor sau a pasivatorilor (substanțe organice sau anorganice care, introduse în cantități minime în mediul coroziv, micșorează sau anulează complet viteza de coroziune a acesteia);·protecția catodică ce constă în aplicarea unor metode galvanice de protecție a metalelor, folosind anozi metalici auxiliari care se corodează în locul metalului protejat (metodă folosită în construcția navelor maritime). d) Metode de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu lucrul forțelor ce solicită moleculele - în mod spontan - de la suprafață către interiorul fazei. Definiție. Energia liberă a unității de suprafață se numește tensiune superficială (σ). Rezultă că orice suprafață de separare dintre faze tinde în mod spontan să se micșoreze. Faptul că straturile superficiale diferă ca proprietăți de straturile interioare ale fazelor prezintă o importanță deosebită pentru studiul sistemelor coloidale. Pe măsură ce crește gradul de dispersie (suprafața totală de separație dintre faze), adică pe măsură ce sistemul devine microsau ultramicroeterogen, proprietățile straturilor superficiale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersie este componenta care predomină, iar faza dispersă este componenta în cantitate redusă. Formarea sistemelor disperse este însoțită de obicei de o modificare în salt a proprietăților fizico-chimice ale sistemului. Apariția suprafețelor interfazice conduce la creșterea energiei libere, factor care micșorează stabilitatea sistemului. Interfețele de separare sunt sediul a numeroase fenomene de adsorbție și interacțiuni moleculare. Mărimile ce caracterizează sistemele disperse sunt: gradul de dispersie - definit ca numărul de particule ce ar putea fi așezate una lângă alta pe o distanță
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pe filtru, pentru a evita răcirea. Anterior, filtrul va fi umezit cu o cantitate mică din același solvent. Filtratul se culege într-un cristalizor sau pahar Erlenmeyer. Cristalizarea. Filtratul fierbinte este lăsat să se răcească la temperatura camerei, scăderea temperaturii micșorând solubilitatea substanței. Soluția devine suprasaturată și încep să apară cristalele. O răcire rapidă (cu gheață sau jet de apă rece) nu este indicată deoarece favorizează formarea de cristale fine (număr crescut de centre de cristalizare) care pot adsorbi pe suprafață
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]