2,518 matches
-
marginea lor. În ceea ce privește orașele, așezările urbane, în secolele XIII-XIV, societatea românească de la sud de Carpați era în plină expansiune. Această stare de lucruri a dus la reanimarea vieții urbane. Însă urbanizarea s-a desfășurat lent, fiind stânjenită de ultimele valuri migratoare ale populației turanice, șocul provocat de pecenegi, cumani și mongoli. Astfel, așezarea de la București ce data încă din secolul al XI-lea, ocupa o mare suprafață. În procesul de accelerare a urbanizării, un rol l-au avut factorul politic și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Carpaților, precum instituția "vitejilor". Izvoarele menționează contribuția "vitejilor", a păturii conducătoare din Maramureș la identitatea statului românesc de la est de Carpați. Apariția unui stat românesc în regiunile est-carpatice era rezultatul unui îndelungat proces de dezvoltare social-economică, în condițiile dominației populațiilor migratoare, de stepă, în special a cumanilor și mongolilor. Extinderea schimburilor comerciale, favorizată de apariția târgurilor și orașelor, intensul comerț de tranzit au asigurat premisele economice ce au impulsionat efortul de unificare politică a teritoriilor est-carpatice. Portulanul lui Angelino Dulcert din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
77-83. Idem, Realități etnice și politice în Moldova Meridională în saecolele X-XIII. Români și turanici, Iași, 1985. Idem, Migrația ungurilor în spațiul carpato-dunărean și contactele lor cu românii în secolele IX-X, în AM 13, 1990, p. 103-148. Idem, Ultimele valuri migratoare de la nordul Mării Negre și al Dunării de Jos, Iași, 1996. Idem, Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII, Iași, 1999. Idem, Cronicari italieni despre repercusiunile marii invazii mongole din 1241-1242 asupra românilor, în SMIM 19, 2001, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creștină în limba latină 81 Sfârșitul creștinismului antic 84 II. Creștinismul medieval (secolele VII-X) 85 Decăderea creștinismului în Dobrogea 85 Evoluția creștinismului în secolele VII-X 88 Definitivarea creștinismului nostru (secolele IX-X). 93 Ritul bizantino-slav la români 93 CAPITOLUL III POPULAȚIILE MIGRATOARE ÎN NORDUL DUNĂRII (275-602) 102 Raporturile autohtonilor cu migratorii (alogenii) 102 Populațiile migratoare pe teritoriul Daciei după 275 107 Sarmații 107 Goții 110 Hunii 115 Gepizii 120 Avarii 124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
VII-X) 85 Decăderea creștinismului în Dobrogea 85 Evoluția creștinismului în secolele VII-X 88 Definitivarea creștinismului nostru (secolele IX-X). 93 Ritul bizantino-slav la români 93 CAPITOLUL III POPULAȚIILE MIGRATOARE ÎN NORDUL DUNĂRII (275-602) 102 Raporturile autohtonilor cu migratorii (alogenii) 102 Populațiile migratoare pe teritoriul Daciei după 275 107 Sarmații 107 Goții 110 Hunii 115 Gepizii 120 Avarii 124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația etno-demografică 135 Structurile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării-voievodate, cnezate și țări 314 Situația social-politică la sud de Carpați Diploma Ioaniților 317 Transilvania sub regii unguri 322 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania 330 Secuii 330 Sașii 333 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei 338 CAPITOLUL X ULTIMUL VAL MIGRATOR ( SECOLELE X-XIII) 343 Pecenegii 343 Uzii 348 Cumanii 349 Marea invazie mongolă (1241) 353 Alți migratori 364 Simbioza româno-pecenego-cumană 367 Năvălirea tătarilor și românii 371 Societatea nomadă și relațiile sale cu populația românească 375 CAPITOLUL XI ROMÂNII ÎN SECOLUL AL
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regii unguri 322 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania 330 Secuii 330 Sașii 333 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei 338 CAPITOLUL X ULTIMUL VAL MIGRATOR ( SECOLELE X-XIII) 343 Pecenegii 343 Uzii 348 Cumanii 349 Marea invazie mongolă (1241) 353 Alți migratori 364 Simbioza româno-pecenego-cumană 367 Năvălirea tătarilor și românii 371 Societatea nomadă și relațiile sale cu populația românească 375 CAPITOLUL XI ROMÂNII ÎN SECOLUL AL XIII-LEA 379 Contextul extern 379 "Secolul mongol" (1241-1359) 384 Societatea românească 398 Structuri politice românești
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
familia europeană, atât în credință cât și în rasă, limbă, obiceiuri sociale, aptitudini politice și tradiții”. Desigur, turcii n-au fost singura „substanță străină” pătrunsă în Europa, ei au fost precedați, de exemplu, de arabi în Peninsula Iberică, de populațiile migratoare etc., fără ca acestea din urmă să ofere istoricilor suficiente motivații pentru a defini „chestiuni” purtând caracteristicile celei orientale. Alți istorici reduc esența chestiunii orientale la o luptă religioasă între creștini și musulmani sau între spiritualitatea europeană și cea asiatică. Dar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
le-au împrumutat cîteva cuvinte uzuale. Limba română urma să adopte, după necesități, cuvinte din dialectele barbare, dar nu trebuia, niciodată, să se confunde cu ele. Valahii păstrară, fără excepție, obișnuințele strămoșilor și nu se amestecară în cele ale popoarelor migratoare". Instinctul de conservare este prezentat ca un reflex al apărării originii: "Romanii nu ar fi vrut niciodată să se căsătorească cu femei de alt neam. Ei erau îngroziți de aceste căsătorii, iar această teamă se păstrează pînă și în zilele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bine înrădăcinate într-o tradiție și interesînd un număr extrem de restrîns de indivizi. Vînzătorii ambulanți, călătorii, soldații, studenții și mulți alți vagabonzi au vehiculat în mod cert multe vești noi, multe opinii. Dar ce încredere aveau sedentarii în aceste păsări migratoare și în ce măsură puteau ei adopta opinii și judecăți vagabonde, minoritare și în mod cert deviante? Cartea mai întîi, și mai apoi ziarul, sînt cele care au furnizat liantul care lipsea, reunind laolaltă fragmentele unui vast ansamblu. Aceste mijloace de lectură
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de ape al interiorității. Iluzia, stăpână altcândva, cedează unei lecturi care percepe violența, asprimea, agresivitatea „aproape”-lui și a „departe”-lui, deopotrivă, de-construind acum o „fără-lume, reavănă”, în care străjuiește, emblematic, „șarpele-n-cerc”: „drumuri pe care nimeni nu răspunde”, „poveri migratoare”, de care „începi să te miri”, cu soarele - halucinant, într-un „tablou votiv” - „duios mâncat de furnici”. Este ordinea unei percepții de vârstă interioară, a „amiezii”, când sufletul „cu frig încercuindu-se, ca de piatră, tăcut/ pe trunchi așteaptă decapitarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
în Israel. Această eterogenitate ne face să ne întrebăm dacă în etiologia SM nu intervin și factori etnici și factori de mediu. Studiile epidemiologice făcute pe imigranți pot aduce unele răspunsuri. Ele au fost foarte numeroase, referindu-se la fluxurile migratoare dinspre o zonă de mai mare risc (Europa de Nord de exemplu) spre o zonă cu risc mijlociu (Israel, Africa de Sud) sau la fluxuri opuse (dinspre Pakistan spre Marea Britanie). Pe baza acestor studii se admite că imigranții înfruntă același risc ca și populația
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dintre supraviețuirile republicane și tendințele monarhice; dintre tradiția clasică și irațional. Nesiguranța frontierelor imperiale de la sfârșitul secolului II a devenit tot mai mult vizibilă pe limesul vestic și sudic, unde s-au înmulțit enorm presiunile barbare cauzate de vastele mișcări migratoare ale altor popoare care soseau în urma lor. Concomitent, s-au reluat tâlhăriile și pirateria astfel încât căile de trafic și cele comerciale au devenit tot mai dificile. În acest context a crescut importanța armatei, care se găsea în situația de a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fundamentale, desfășurate într-o geografie cu contururi ferme, dar sustrase timpului, evocarea este nostalgică, exprimând dorul de călătorie; mișcarea interioară, neliniștea întreținută de instinctul mi-grației este sugerată de instabilitatea peisajului, echivalent simbolic al naturii interioare. De aceea, poetul cântă "migratoarele păsări", "hohotul vântului", "valurile întunecate și sumbre", semne ale instabilității, lumii fenomenale, cu destinul căreia se identifică. Nomadismul acesta este consecința unui atavism, urmarea unei comunicări cu un "dincolo" al strămoșilor, situație ce continuă cunoscutele experiențe similare eminesciene sau blagiene
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mare". Baconsky pledează pentru o poezie a cărei substanță să constituie atmosfera ei emoțională, fără metafore rare, căutate, lipsite de podoabe stilistice. Senzual, poetul întinde mâna ca să simtă boarea în palmă sau petale de flori, ca atunci "când plutea pe migratoarea iubire". Un eminescianism, un "nu știu ce" îl învăluie, pentru că "fata morgana de jasmin" s-a ascuns în pieptul lui. Volumul "Cadavre în vid" "reprezintă o surpriză 1 pentru că universal poeziei este straniu, pentru că poetul însuși, elegiac întotdeauna, acum devine conștiința tragică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cărțile sunt ca niște ospețe ale gândurilor, la care toți suntem poftiți în timpul liber. Anumite cerințe de tipul : explicați, motivați, povestiți, comparați, invită la comunicare ca și propunerile de studii de caz existente în unele manuale. Exemplu : Studii de caz: „Migratorii”, „ Lăcașuri de cult - Voroneț”, „Vestimentația în evul mediu”, „Adunarea națională de la Alba Iulia” etc. Dezvoltarea capacităților de exprimare și utilizarea termenilor și cunoștințelor istorice se pot realiza prin cerințe de tip creativ. Exemplu: Descrieți bătălia de la Posada sau alcătuiți scurte
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara, o dată cu reînvierea naturii, marcând și consfințind acest început, ele au puterea de a vesti rânduiala lucrurilor și (chiar) de a așeza evenimentele pe o anumită matcă. b. În același sens, sortitul/a poate fi dobândită datorită unei alte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reci în pat. Senzație de slăbiciune sau ca paralizate la nivelul membrelor, agravate la ora mesei de seară. Dureri în nervul ulnar. PIELE. Uscată. Aspră. Foarte sensibilă. Ușor de modificat. Prurigioasă la aer rece. Cruste maronii. Psoriazis. Eczeme cronice. Prurit migrator la scarpinat. SOMNUL. Neliniștit noaptea. Țipă în somn. Senzație de înfiorare la adormire. Se trezește în teroare. Vise însuflețite. Vise de rușine. Înfricoșătoare. FEBRĂ. Frison înainte de culcare, deși dorește aer proaspăt. Căldură pe obrazul sau partea afectată, în zone mici
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care se povestește. Din motivele expuse mai sus nu ne putem folosi de expresii precum „cucerirea Canaanului”, „ligă de triburi” (numită impropriu de unii „amficționie”, după modelul elenist și italic) sau „nomadism” cu trimitere la patriarhi (prezentați însă întotdeauna ca migratori, o condiție socialmente diferită; cf. Soggin 1997, partea II, Introd. 1.2) pentru motivele expuse mai sus (vezi 1.2.a-b; 2.2.b; 3.2.b). b) Așadar aceste izvoare nu ne vorbesc despre mileniul II î.C.
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în contextul așa-numitelor „rituri de trecere”, ca de exemplu dinspre pustiu spre pământul cultivat și invers. Această teză este respinsă de faptul că, contrar opiniilor curente, izvoarele nu descriu niciodată Israelul preistoric ca un grup nomad, ci întotdeauna ca migrator (Soggin 1997, Partea II, Introd.; trebuie subliniat că nomazii și migratorii nu sunt două categorii identice!); în plus, riturile de acest fel sunt atestate și la popoarele sedentare. Va fi mai simplu și în același timp mai sigur să afirmăm
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
esene ceea ce spune foarte mult despre ,,omisiunea” și data recentă a turbatelor ,,revelații” și a întocmirii plăsmui- rii de către feciorașii lui Iahwe diriguiți cu îndîrjire de Satana. În scrierile mozaice se disting mai multe faze ale credințelor: faza pastorală și migratoare, faza agricolă sedentară, faza regală, faza profeților, începutul fazei teocrației care este oprită de exil. Aici se va naște fanatismul religios al ivriților ca formă de naționalism și se va concretiza în faza teocrației rabinice care, după în-toarcerea pe etape
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
scriitori și contemporani. Prozopografia, etopeea și socium-ul o înfățișează că pe un mister indescifrabil, fire contradictorie, având o feminitate expresiva. Am urmărit să punem în evidență cum se construiește și se întreține unicitatea Parizienei. Putem califica Pariziana că un personaj migrator, care face sistem în text, fiecare dintre trăsăturile sale trimițând la toate celelalte. Pariziana personifica provocarea care distruge frontierele între real și ireal, fizic și fantasma, spirit și corp, exterior și interior, eroina și victima (a bărbatului, a familiei, a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
perioadă de liniște de 1-2 ore. In perioada de activitate, contracțiile antrumului sunt urmate de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]