7,031 matches
-
de la aceeași înălțime cu „pretinul” coreean Kim Ir Sen, defilarea „maselor populare” mărșăluind „spre comunism în zbor”, sub îndrumarea „marelui conducător”... De adăugat și mamuții industriali de tip C.U.G. (combinat de utilaj greu), pe porțile cărora tona de minereu intra la un preț mai mare decât tona de produs finit (cum recunoșteau inginerii ieșeni în acei ani). Diferența s-a dus în alimentele trimise la export (în 134 de țări!), în frigul din apartamente, spitale, maternități, școli etc., în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
apartenență -ı, omis în împrumutul condensat); rom. cârmâz "oxid de antimoniu sulfurat, preparat de antimoniu folosit în medicină" < tc. [maden] kırmız "idem" (kırmız "colorant natural extras din gogoșile unei insecte sau din fructele unei plante erbacee, numite tot cârmâz", maden "minereu, mineral"); rom. cherhana "pescărie, loc unde se aduce, se curăță, se taie și se conservă peștele prins" < tc. [balıkçılık] kerhane[si] "idem" (balıkçılık "pescărie", kerhane "fabrică, atelier" + suf. de apartenență -si, omis din împrumutul condensat); rom. chilnă "lădița trăsurii, de sub
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
suflet "idem"; rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. șpighel "tip de fontă folosită la fabricarea oțelurilor dure" < germ. Spiegel[eisen] "idem" (Spiegel "oglindă", Eisen "fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire", Mühle "moară"); fr. trench "pardesiu făcut dintr-o țesătură impermeabilă, trencicot" (> rom. trenci) < trench[-coat]"idem" (< engl. trench-coat; trench "șanț, tranșee", coat "haină"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
admissarius "idem" (equus "cal", admissarius "de prăsilă, reproducător"); cuprum ~ cypr(i)um "cupru" (> fr. cuivre, rom. cupru, sp., port. cobre, cat. coure, oc. coire; cf. engl. copper, germ. Kupfer, ol. koper, sued. koppar, norv. kopper etc.) < [aes] Cypr(i)um "(minereu de) cupru din Cipru" (aes "aramă, cupru, bronz", Cypr(i)us "Cipru; din Cipru, cipriot"); ficatum 1. "ficat de gâscă (îngrășată cu smochine)". 2. "ficat" (DLF, CNRTL; > it. fegato, dial. ven. figà, sic. fícatu, nap. fécato, bol. fèghet, sd. figáu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Avram, pp. 142-143); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer] "idem" (Steier "Stiria", walzer "vals"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, tare, drept, fix", Leder "piele"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire; bătător; zdrobitor", Mühle "moară"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "plată"); rom. verc (dial., Hațeg) "instalație industrială, în special pentru tăiat lemne sau pentru prepararea cărbunilor prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care aparține sediului, al sediului"); rom. coloniale "articole alimentare de băcănie" < fr. [denrées] coloniales, germ. Kolonial[waren] "articole comerciale importate din colonii; mărfuri de proveniență extraeuropeană" (fr. denrées, germ. Waren "articole, produse"); lat. cuprum ~ cypr(i)um "cupru" < [aes] Cyprium "(minereu de) cupru din Cipru" (aes "aramă, cupru, bronz", Cyprius,-a,-um "din Cipru, cipriot", Cyprus "Cipru"); engl. polo "bluză, maiou, tricou care se trage peste cap" < polo [shirt] "cămașă pentru polo"; magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
copiilor. Cu o undă de nostalgie îmbinată cu regret, George Timu relatează cum, de la început, administratorii austrieci ai Bucovinei au adus haizeri de la Storojineț și Cernăuți în dauna elementului muncitoresc autohton. Aceștia străbăteau zona binecuvântată a Bucovinei, ducând în vagoane minereul de mangan de la Iacobeni, Cârlibaba sau Pojorâta, azbestul de pe Muntele Arșița sau apele minerale de la Poiana Negri. La Capu Satului, în extremitatea estică a municipiului Câmpulung Moldovenesc, există și acum Depoul de locomotive. Fiecare dintre aceste obiecte, ce par neînsuflețite
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
opresc aici întrucât la cazinoul din capitală Franței întâlnește o turcoaica bogată, pe care o va lua în căsătorie, părăsind-o pe Jeanne. În iulie 1938 pleacă pentru a petrece luna de miere în Turcia, implicându-se în afacerile cu minereu și mătase ale socrului sau. Dându-și seama că nu are nici un fel de inclinații într-o asemenea direcție se va întoarce la politica, dar o va părăsi și pe Zuhra Rauf, care îi va naște după câteva luni un
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și așa putuse deveni inginer pe un post mare, în Ministerul Industriei. Fusese unul dintre creatorii uriașelor uzine siderurgice de la Galați. țin minte cum ne explica nouă cum siderurgia actuală se face la malul mării, unde pot veni vapoare cu minereu, și nu ca pe vremuri, când uzinele trebuiau să fie lângă minele de fier... Dar, după ce îl utilizaseră, tovarășii au descoperit că, prin anii 1923-1924, ar fi fost dur cu muncitorii, înăbușind o grevă; așa că-l băgaseră la pușcărie. La
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
din care provin, este una care oferă pentru domeniul electrotehnic exemple timpurii de civilizație pentru societatea românească. Încă din 1886-1887 există în această parte de țară indicii ale utilizării energiei electrice la minele din zona Iacobeni (un decovil pentru transportul minereului cu acționare electrică) sau la fabricile de cherestea (generatoare electrice pentru forță și iluminat), iar din 1895 se construiește la Stabilimentul băilor din Vatra Dornei prima uzină electrică de folosință publică din zonă (dotată cu turbină Francis de 100 CP
MESAJUL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Adrian GRAUR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1003]
-
în apropierea orașelor mai ales, se specializează în culturile legumicole și în vie. În afară de grîu, legume și vin, satele furnizează materiile prime textile (lîna de oaie, in și cînepă, mătase legată de cultura dudului și de creșterea viermilor de mătase), minereurile și lemnul. Acesta din urmă este un produs cheie, în același timp materie primă, sursă de energie, mijloc de încălzire. Industria. Munca industrială este o activitate urbană. Desigur, artizanatul rural este important, dar el este strîns subordonat orașului. Două trăsături
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
astfel de mașină pentru tracțiunea tunurilor. Dar scoțianului James Watt îi revine meritul de a fi creat cu adevărat, pe la 1780, mașina cu aburi, aducîndu-i îmbunătățirile decisive. De asemenea, în Anglia s-au pus la punct tehnica obținerii fontei din minereu de fier și cocs și diferite mașini textile. Tot astfel, în Anglia, introducerea culturilor furajere în ciclul producției agricole permite suprimarea pîrloagelor și dezvoltarea zootehniei. Creșterea demografică și economică Creșterea populației. Ca întreaga Europă, Franța cunoaște în secolul al XVIII
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
schimburilor astfel facilitată este un factor decisiv al creșterii industriale. Răspîndirea unor procedee industriale noi contribuie la aceasta: de la siderurgia pe bază de lemn, se trece la furnale. Productivitatea profită de tehnici noi, ca procedeul Gilchrist (1878), care permite epurarea minereului de fier loren prea fosforos. Mașina cu aburi este ajunsă la maturitate. Progresele enorme ale mecanizării favorizează mai ales industria grea și începuturile chimiei. Industria textilă evoluează mai puțin repede și ponderea ei scade. Sînt multe elemente care modifică rețeaua
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
materiale și energetice la crearea unor noi tehnologii care asigură ca, În multe situații, costul de fabricație al produselor să fie sub 10% din prețul de vânzare. Însăși tehnologiile informaționale sunt rezultatul dezvoltării acestei baze tehnico materiale complexe, de la obținerea minereurilor și purificarea acestora, până la crearea bazei materiale a sistemului informațional. Suprastructura Noii Economii este necesar să fie apreciată În corelație cu conceptul de globalizare, pe baza următoarelor trei aspecte fundamentale: activitățile economice esențiale sunt globale; principalele surse ale productivității și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
materiale și energetice la crearea unor noi tehnologii care asigură ca, În multe situații, costul de fabricație al produselor să fie sub 10% din prețul de vânzare. Însăși tehnologiile informaționale sunt rezultatul dezvoltării acestei baze tehnico materiale complexe, de la obținerea minereurilor și purificarea acestora, până la crearea bazei materiale a sistemului informațional. Suprastructura Noii Economii este necesar să fie apreciată În corelație cu conceptul de globalizare, pe baza următoarelor trei aspecte fundamentale: activitățile economice esențiale sunt globale; principalele surse ale productivității și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care nu e numai de grad, dar și de esență, fiindcă e vorba și de materie și de spirit, cultura nu intră. Ea e, prin urmare, altceva decât natura! Natura e creația lui Dumnezeu; cultura e creația spiritului omenesc. Nici minereul, nici planta, nici animalul și nici îngerul nu creează cultură. Numai omul. În scara cosmică a făpturii, cultura e deci un atribut specific al omului. Omul însuși e natură, dar natură materială și spirituală totdeodată și, prin această dualitate, înzestrat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
este folositor și ce nu. Cu alte cuvinte, omul este chemat să-și folosească ,,calculatorul” , să-și folosească propria minte pentru ca din mulțimea de emisiuni mai mult proaste să aleagă doar ceea ce merită atenția. Omul este chemat ca, din ,,minereul” care i se propune, să separe produsul util de ,,steril” , adică - în termeni biblici- să învețe să separe grîul de neghină. în termini reali omul are de unde alege și spre deosebire de alte timpuri, are accest la posturi TV precum ,,Discovery” în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
scriitorului Duiliu Zamfirescu. După război și-a reluat activitatea la Institut, conducând mai multe laboratoare de analize geologice. Aici s-a preocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbuni, bituminide solide, roci de construcție și de prepararea minereurilor, semnând 85 000 buletine de analize, ale căror rezultate au fost publicate în seria „Studii economice”, editată de Institutul Geologic. A participat la importante studii de teren, privind în special identificarea și analiza unor noi resurse de cărbune, de șisturi
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
protejate pot duce însă la conflicte de interese între susținătorii lor. Astfel, un adept al viziunii de tip "catedrală" poate intra în conflict cu un turist care este preocupat doar de dimensiunea recreațională sau cu un miner care dorește exploatarea minereului din subteran. Cum facem reconcilierea? Este oare posibil să concepem un punct de întâlnire? Rezolvarea la îndemână este aceea a convertirii discuției într-un calcul economic al costurilor și beneficiilor, ceea ce este însă o viziune reducționistă. Marea problemă este aceea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
economice 257. Marea problemă ce poate rezulta din atitudinea noastră apreciativă față de peisaje este așa-numita falsificare a naturii, adică restaurarea ei de către om după o intervenție distructivă a aceluiași. Să presupunem următoarea situație. O companie minieră a descoperit un minereu într-un munte aflat în apropierea unei localități. Confruntată cu protestele cetățenilor, compania anunță că după extragerea minereului va reface muntele așa cum era el inițial, așa încât pierderea valorii peisagistice este doar temporară. Numim aceasta "teza restaurării"258. Desigur, o restaurare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturii, adică restaurarea ei de către om după o intervenție distructivă a aceluiași. Să presupunem următoarea situație. O companie minieră a descoperit un minereu într-un munte aflat în apropierea unei localități. Confruntată cu protestele cetățenilor, compania anunță că după extragerea minereului va reface muntele așa cum era el inițial, așa încât pierderea valorii peisagistice este doar temporară. Numim aceasta "teza restaurării"258. Desigur, o restaurare completă nu va fi posibilă de vreme ce minereul extras nu va fi pus la loc. Această teză poate fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei localități. Confruntată cu protestele cetățenilor, compania anunță că după extragerea minereului va reface muntele așa cum era el inițial, așa încât pierderea valorii peisagistice este doar temporară. Numim aceasta "teza restaurării"258. Desigur, o restaurare completă nu va fi posibilă de vreme ce minereul extras nu va fi pus la loc. Această teză poate fi respinsă pe baza eticii mediului pornind de la argumentul că valoarea inițială este pierdută prin distrugere și nu poate fi recuperată prin restaurare. Cu alte cuvinte, este mai bine să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cosmică, în primul rând în legătură cu criza mediului înconjurător. S-a acceptat că această finitudine funcționează ca o constrângere asupra acțiunilor practice întreprinse de diverșii agenți sociali. Putem deosebi trei înțelesuri ale finitudinii 365: • Finitudinea resurselor neregenerabile. Petrolul, cărbunele și unele minereuri se vor epuiza în următoarea perioadă de timp, astfel încât, în cazul în care nu vor fi folosite alte resurse sau nu vor fi ajustate nevoile actuale, vom intra într-un colaps economic. • Finitudinea capacității de suportabilitate. Lumea ca întreg, planeta
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de tone de aur și 1600 de tone de argint, prin excavări de suprafață în patru cariere cu o suprafață de aproximativ 100 de hectare fiecare, ceea ce ar duce la extragerea unei cantități de peste 220 de milioane de tone de minereu. Potrivit proiectului, roca sterilă ar urma să fie depozitată în două halde, Cetate de 66 hectare și Cârnic de 70 hectare, iar nămolul rezultat în urma proceselor de extragere a aurului și argintului va fi acumulat într-un bazin de decantare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
categorii de impozite se oferă scutiri. În afara faptului că proiectul aduce beneficii minime pentru populația locală și stat, este foarte important faptul că riscurile proiectului sunt multiple 373. În primul rând, trebuie menționat riscul tehnologic. Tehnologia se bazează pe măcinarea minereului și extragerea aurului prin tratarea acestuia cu soluție de cianură de sodiu. Riscul este enorm pentru mediul înconjurător în cazul unei poluări accidentale. Un incident a avut deja loc la Baia Mare și efectele au fost catastrofale 374. Chiar dacă probabilitatea producerii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]