6,419 matches
-
în conștiință și, de câte ori își amintește de ea, promite că nu mai face nici o boroboață. În a doua povestire, „Cloșca Mamă” intrăm în atmosfera primăvăratică a ogrăzii bunicilor, unde bunica a pus în cuibarul cloștii, vreo 30 de ouă. Micile miracole ale naturii din curtea și grădina părintească, au darul de a-i uimi peste măsură pe prichindei care cercetează atenți, cu ochii rotunjiți a mirare, fiecare colțișor. O întâmplare vine să tulbure liniștea curții. Puișorii și cloșca sunt confruntați cu
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
folosesc mănuși pe aceste căi. Boxerii de exemplu. Alții bâte. Cei mai mulți se limitează la vorbe ca P..,B.. veșnicii rivali. Nu numai „cultura” creează horoscopul uman. Ovi și Paula, vedete de seamă, s-au pregătit pentru Eurovizion, în țară, cu „miracolul” lor exprimat în zbierăte și zgomotul fanfarei turcești. La locul faptei, guvernat de altă cultură, vocile s-au domolit iar acompaniamentul a devenit armonic. Brânza era bună dar burduful a trebuit să fie schimbat. Și au reușit, deocamdată în semifinală
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
iubi. Referatul biblic din sf. Ap. Și Ev. Luca 6, 36 enunță și indică deopotrivă comparația, cât și motivația. Faptul că Dumnezeu răspunde nedreptății omenești cu iubire, nu cu dreptate sau cu nedreptate, arată că ea, iubirea, este inima și miracolul cuvintelor pline de miez ale lui Iisus Hristos. Iubirea este un semn al prezenței Împărăției lui Dumnezeu. Ea are întâietate și prioritate în fața altor pretenții și cerințe, fiind „măsura vieții creștine”. Problemele cultice și tipiconale, convențiile clericale și alte tabuuri
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
șoapte, sunt mistere, pe care cei știutori de ele le țin tăinuite în străfundurile inimii, acolo unde sufletul trăiește ținând în viață omul. Nu există niciunul dintre noi care să nu fi trăit, măcar odată în viață, clipe pline de miracol, pe care nu le-am înțeles, dar nici nu am dorit să medităm asupra acelui eveniment uimitor, ce ne-a făcut să ne credem într-o altă lume față de cea în care ființăm, ca dăruiți ai trăirii. De-a lungul
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
la Galeria *Amfora *, deschisă în perioada iulie-august . Văzând afișul s-a așternut în sufletul meu o mare emoție. Intrând în expoziție, aveam sub priviri spațiul intraplanetar, ziduri înghețate ale mănăstirilor, respirația munților împodobiți cu brazi și mesteceni, revelația apei Dunării, miracolul florilor. Surprinderea mea a fost bine primită de dumnealui, aproape cu afecțiune, lucru rar întâlnit între mine ca fost elev, și dumnealui ca profesor, fiindcă întotdeauna fusese sever cu mine. Această întâlnire, a rămas și acum o adevărată revelație, un
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
o proprietate din Londra lui Dracula. La scurt timp după începerea tranzacției, Dracula realizează că acesta nu mai stă mult timp, Harker cade sub vraja a trei surori „șerpuitoare” (dans splendid cu nuanță erotică!) care îl atacă; scapă printr-un miracol cu viață, dar devine dement. La scurt timp după aceasta, dr. Seward începe să facă fișa medicală a unui pacient bolnav mintal - Renfield -, care devine din ce în ce mai agitat (execută un dans extrem de interesant!), sugerând profetic că este forța neagră a mâinii
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
de tâlc este și proza “Potirul adevărat”, în care personajul declară că e mort. Și așa mort, merge la biserică, la slujbă, îngenunche și, abia când potirul cu Trupul și Sângele lui Isus Cristos îl atinge pe creștet, se produce miracolul și învie. E mai viu ca înainte de a muri. Se certifică astfel cuvintele lui Isus spuse ucenicilor Săi: “Cine mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu, cu adevărat va trăi”. Potirul cu Sfintele Taine are, în chip simbolic, spiritual, această
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
acțiunile sale, de încărcătura cuvintelor rostite și așternute pe hârtie. Cuvântul - această lumină interioară, flacără a spiritului - se vrea comunicat, dăruit cu generozitate în speranța de a regăsi - oglindită fericirea - și-n ochii celorlalți... fericire trăită atunci când s-a „întâmplat” miracolul primei iubiri: „Și am găsit în ea atâta vară, / soare-n triluri, zumzet, clipocit! Și-am iubit atunci întâia oară / Tot ce are viața de iubit.” (M-a primit la pieptul ei, pădurea) Mare iubitoare de natură, de frumos cu
INTRE VERDE SI ALBASTRU- VOLUM DE AUTOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359300_a_360629]
-
este lângă înger zi și noapte. Clopotul anunță peste sat slujba, Biserica mică devine mare. Îmbrăcată în flori, Cu un covor de trestie pe jos, Își așteaptă mirele. Prin văzduh și pe ape Plutește ruga, Ploaia spală nedreptatea, Întru așteptarea miracolului. Îngerul i-a interzis să vorbească. De acum, din mormântul de sub ierburi, Se vor auzi doar suflări de rugă Până la a doua venire. AICI, ACOLO Perfida își țese pânza Ce miroase a moarte, Peste drum de zi, Miez de Rai
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
este aici poezie, sensibilitate, grația întregului univers poetic? „Alteori, trebuie să te lași pur și simplu purtat de vânt” Începe marea aventură a cunoașterii de sine. Tînărul poet este înconjurat de minunățiile gîndirii lui, care i se par a fi miracole și chiar sînt cu adevărat, de aceea el se lasă în voia valurilor dulci ce se risipesc grațioase în nisipul aurifer al malurilor: „pe măsură ce crești/ nimic nu ți se mai pare ca altădată:/ totul este mai puțin colorat”. „Se spune
UN ALT CUB DE LUMINĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359390_a_360719]
-
de zeu, care cu voce mătăsoasă și vorbe dulci ca un poem, mă-ndeamnă firea să mi-o țin și de urmări să nu mă tem. Abel: (adînc tulburat) O, dragi părinți neprețuiți, e minunat să poți visa! Dar un miracol se petrece când visu-n doi e ca-ntr-aievea. Cum la visări sunt ne-nzestrat (posibil să le uit pe toate), mult mi-ar plăcea să pot zbura, ca de la vis să trec la fapte. Pe șoimi și vulturi să-i întrec
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
Dar fie-Ți numele slăvit de-acum și până-n veci de veci! Iar mie, rogu-Te să-mi lași ʼnaintea morții un scurt timp, astfel ca viața să-mi revăd ca pe un vis atras de mit. Meditația I (Primele miracole) Viața-n sine-i un miracol și nașterea așijderea, căci omul cu știința sa e pentru viu nevrednic sol, cu totul fără de putință să înțeleagă ce-i ascuns în tainele întregii Faceri - există, și-asta-i pentru el de-ajuns! Nu-i
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
acum și până-n veci de veci! Iar mie, rogu-Te să-mi lași ʼnaintea morții un scurt timp, astfel ca viața să-mi revăd ca pe un vis atras de mit. Meditația I (Primele miracole) Viața-n sine-i un miracol și nașterea așijderea, căci omul cu știința sa e pentru viu nevrednic sol, cu totul fără de putință să înțeleagă ce-i ascuns în tainele întregii Faceri - există, și-asta-i pentru el de-ajuns! Nu-i dat ca omul să ajungă la
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
sicriaș bine-ntocmit din papură, cu smoală uns, m-a pus hrănit și adormit, ca să plutesc prin stufăriș la malul Nilului zeiesc, cu-ncredințarea c-oi trăi prin vrerea Tatălui ceresc. Și-ntr-adevăr, am fost salvat chiar de prințesa egipteană, printr-un miracol destinat să fie pentru crez o mană. Cum altfel să le dai de rost că toate palma au bătut ca pruncu-n viață să rămână, iar frații-n el să afle scut?! Până și sora mea intrase în tot acest divin
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
Cei slabi plângeau și blestemau, iar unii m-acuzau fățiș că i-am momit cu libertatea, ca pe-un măgar să schimbe calul și în deșert să-și afle moartea. Degeaba gura mi-am bătut cu întâmplări fără uitare, precum miracolul ieșirii din egipteana împilare, un dar divin care obligă copiii neamului evreu la veșnică recunoștință față de Domnul Dumnezeu. S-au liniștit încet-încet când alt miracol s-a ivit: deși părea c-acuși-acuși ne-ajung oștenii egipteni, din ochii lor am dispărut
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
deșert să-și afle moartea. Degeaba gura mi-am bătut cu întâmplări fără uitare, precum miracolul ieșirii din egipteana împilare, un dar divin care obligă copiii neamului evreu la veșnică recunoștință față de Domnul Dumnezeu. S-au liniștit încet-încet când alt miracol s-a ivit: deși părea c-acuși-acuși ne-ajung oștenii egipteni, din ochii lor am dispărut în norul-stâlp dumnezeit, păstrând între grupările adverse o neschimbată depărtare până la-n veci neliniștita mare. Aici, de-ndată undele atinse de-al meu toiag umplut
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
viu decât frumusețea aceea răsfrântă în sălcii, în râu, în ierburi, în salcâmi. Mai viu decât paginile acelea de carte, țesute din cuvinte și lumină. Tot șuvoiul de frumusețe de afară și dinlăuntru se topea încet, devenea livid, nesemnificativ, în fața miracolului dezgolit înaintea ochilor: scaunul de lângă mine nu era gol, nu era așa cum ar fi trebuit sa fie după toate evidențele și sentintele; era împăcat sub greutatea jachetei tale, care îți ținea locul, în timp ce te pierduseși prin încâlceala ierburilor văratice, devenind
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
citadină. Văd albe margarete, elegante. Senzație de operă divină Cum nu e evidentă în pliante: În vii alcătuiri luxuriante Și cântece de îngeri în surdină. Pe-aici vin filozofii și poeții Și pictorii purtându-și șevaletul... Transfigurarea calmă-a dimineții - Miracolul învăluie brădetul... În ceas de reculegere - profeții... Tăcerile se deapănă cu-ncetul. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: DEparte / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor
DEPARTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359490_a_360819]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN - CAP 11 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 11 PATIMA ANCESTRALĂ Drumul spre mal era ca o beție, o vrajă, un miracol, șerpuia miraculos printre case și grădini, strecurîndu-se pe sub umbrele grase ale prunilor, pietrele mi se rostogoleau sub tălpi, mergeam desculț, îmi simțeam mușchii coapselor încordați de efort, Thomas povestea ceva și Licurișca rîdea în hohote, dar nu eram atent la
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
al unei cutii cu Dero. Cînd am ajuns pe culme, m-am întors și am privit valea, acoperișurile caselor, șoseaua șerpuind printre livezi, stîlpii de telegraf, firul de apă care se strecura printre dealurile împădurite. Ce frumos! Ce minune! Dar miracolul abia acuma urma să mi se desfășoare în fața ochilor. Îi așteptam însă pe cei doi prieteni ai mei, care urcau anevoie, gîfîind. Cînd au ajuns lîngă mine, au încremenit. Un platou imens ni se desfășura la picioare, încercuit de spinările
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
viața ce ți-a fost dată. Iar ca să pătrunzi în cuprinsul fericirii, îți mai trebuie și acele tainice chei ale încrederii, ale curajului, ale iubirii. Cu un prinos, un prea-plin de iubire, îndrăzneață și sigură pe sine, vine în întâmpinarea miracolelor, pregătită să încerce „Cheile fericirii”, poeta Lilia Manole. E binevenită, îndrăznesc a spune, ajungerea la porțile fericirii, nu oricum ci sub auspiciile eleganței poetice. O apariție a ei editorială, este o încununare a gândului bun, frumos. Surprinsă în plină efervescență
FAPTUL FIN, ELEGANT, SINCER-POETIC (O POSTFAȚĂ DE DANIEL MARIAN LA PRIMUL VOLUM DE POEME CUVINTE NESTINSE AL LILIEI MANOLE). de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360505_a_361834]
-
să-l devoreze. Era chiar Contele care nu observase că strănepotul își părăsise trupul închiriat. Deodată, arătări hidoase se ridicară din adâncuri. Îngrozit, Contele țâșni afară din lac oprindu-se pe creste. „Imperatorul” răsuflă ușurat că scăpase ca printr-un miracol de văpaia acelor priviri și-și zise că mai are o șansă de a se salva de la înec. Norocos ca întotdeauna, voia să profite de această oportunitate. Dacă va reuși să iasă la suprafață și să ia măcar o gură
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
treci pe acolo, fără să-i vezi ochii de jar, arși de febră. Rouă în flăcări. Bolnav de frig, cu oasele frânte, cu pielea crăpată pe alocuri de inutila zbatere, numai piele și os, calul - prin nu se știe ce miracol, continua să trăiască. Câteva vecine miloase l-au acoperit cu paie și rogojini și i-au dat să bea apă. Cu câtă sete sorbea murgul din hârdăul pus la botul lui, de câte-o femeie! Apoi, veneau copiii țiganului și
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
care urmează să devină eroi legendari. Istoria și cultura noastră menționează mulți eroi și personalități bine conturate, care prin prezența, învățăturile, intervenția lor eroică sau tăcută ori prin faptele lor vitejești sau ziditoare întru Cuvânt, ajută la explicarea unui adevărat miracol și anume acela al supraviețuirii ”unei insule de latini într-o mare de slavi”. Scriitoarea Grația Lungu Constantineanu în volumul său intitulat ” Părintele Iustin Pârvu - ctitor și părinte duhovnicesc” apărut la editura Haritina în anul 2009, s-a oprit asupra
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
aleargă S-ajute ordinea ce veșnic se reîngheagă De aceea, cu cap plecat să te închini Ambasadorilor ce ne aduc lumini! Vin heruvimii să săvârșeasă liturghie Cât Dumnezeu va-ngădui să fie Viață, bucurie, sub acest albastru cer Plin de miracole și mișcător mister. Merg pe urmele lupilor, spre înălțimi Las în urma-mi dâre de lumini Sus Îngerii Virtuții mă mângâie cu vânt Cuvinte-mi pun pe limbă, legămînt. Doar aici în munți, între dalbe zăpezi Cu sacra lumină te înmiresmezi
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMIN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360667_a_361996]