3,463 matches
-
despre obligațiile pe care statul român le are față de românii din diasporă" Ca o ironie a sorții, momentul prelegerii dumneavoastră de la Casa Pogor a fost precedat de lansarea cărții unui basarabean, Victor Ciutac. Dumneavoastră ați subliniat ideea globalizării, basarabeanul a mizat mult, ba chiar totul, pe gândul acesta nepieritor al alipirii Basarabiei la România. Credeți că discuțiile acestea mai sunt posibile, sau intrarea României în U.E. a distrus orice speranță pentru cei de dincolo de Prut? Nu cred că este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
poate vorbi despre o autentică înviere. Este mai curând o devenire, pentru că fiecare evoluție are suișurile și coborâșurile ei, iar devenirea ține de aspectul continuu al existenței. Cu fiecare an, cu fiecare moment al alegerilor, oamenii au sperat, campaniile electorale mizând tocmai pe această speranță de schimbare. Or, dacă imaginarul colectiv asupra ordinii politice era unul de evoluție, cuvântul schimbare nu putea să aibă impact în rândul maselor. Campaniile s-ar fi derulat în parametrii unor coordonate clare, care să vizeze
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în atenția destinatarilor și iubirea de neam și țară, dar, pe lângă acestea, exponentul publicistic al acestui gen discursiv adoptat în revista Rost, este Claudiu Târziu 154. Iată un gen discursiv lăudabil care știe să păstreze echilibrul între naționalism și religiozitate, mizând pe recunoașterea valorilor autentice ale creștinismului românesc. Deseori Rost are o poziție destul de fermă față de acțiuni sau atitudini ale oficialilor Statului sau ai BOR, ceea ce nu determină cititorul să își piardă încrederea în rostul cultural, istoric și religios al revistei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
lung, deși experiența arată că mărimea costurilor nu este, de fapt, mult mai redusă În acest caz. Se poate pleca de la argumentul simplu că o salvare venită din partea statelor nu face decât să Încurajeze un comportament similar pe viitor, băncile mizând, chiar și doar În “subconștient”, pe o plasă de siguranță și oferind astfel, toate premisele pentru repetarea istoriei. O analiză Întemeiată a costurilor crizei ar lua În calcul și acest aspect, precum și cel privind efectele asupra diverselor categorii de populație
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
ca un model, măcar ca un exemplu reușit de adaptare la constrîngeri fără un compromis excesiv. Dar Le Seuil și editurile pe care le difuzează realizează mai puțin de 2% din cifra de afaceri a editurilor franceze și echilibrul financiar mizează, an de an, pe prezența sau pe absența a două sau trei mari succese comerciale. Pornind de aici, ne apare clară deschiderea către un nou domeniu de studiu: în ce fel aceste fenomene de concentrare și strategiile de rezistență se
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și "coborâșurile", atât "câștigurile" cât și "pierderile", atât "bucuriile" cât și "suferințele"; se bazează pe acea atitudine mentală care îți asigură "forța de a face față provocărilor existențiale"86, de a anticipa și relativiza cu înțelepciune "întâmplările" și nevoile celuilalt, mizând întotdeauna pe relație și pe capacitatea ei regeneratoare, pe semnificația ei vitală. Pentru Ghiță lucrurile nu stau deloc astfel. Femeia sa nu e lăsată să facă parte din "binele" sau "răul" trăit ceas de ceas. Implicarea ei e resimțită de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
emoția. Pentru erou el devine treptat "un drum existențial" care avansează în măsura în care se bazează pe acea atitudine mentală care îți asigură ,,forța de a face față provocărilor existențiale"121 de a anticipa și relativiza cu înțelepciune ,,întâmplările" și nevoile celuilalt, mizând întotdeauna pe relație și pe capacitatea ei regeneratoare, pe semnificația ei vitală. De la starea frenetică a îndrăgostirii, tânărul pădurean trece, treptat, într-o etapă mai amplă, mai profundă și, totodată, mai puțin violentă. Sărutului smuls cu forța îi va lua
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
franceză tema, reluată mereu, a pervertirii copilăriei. În ambele tabere, instituția disputată, colegiu religios sau liceu napoleonian, este denunțată ca "sursă de infecție", ca o școală a viciului și a corupției...). În ce privește moravurile societății adulte, pentru realizarea dezmembrării ei se mizează, pare-se, pe Femeie. În rnod abil aservită Organizației, nu mai puțin abil aruncată în brațele potentaților lumii, ei îi revine misiunea de a distruge căminele, de a dezmembra familiile. Tot ea are datoria de a le ruina prin manifestările
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul postmodernității / 32 2.4. Hedonismul și educația / 34 2.5. Idealul un concept vetust? / 37 2.6. Idealul bine temperat o contradicție în termeni? / 40
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul postmodernității / 32 2.4. Hedonismul și educația / 34 2.5. Idealul un concept vetust? / 37 2.6. Idealul bine temperat o contradicție în termeni? / 40 2.7. Tehnică fără etică? / 41 2
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
într-un cuvânt), tot ce face e să inducă stagnare, chiar regresie, prin viziunea sa nostalgică și mitizantă a unei copilării considerate edenică, pură și necontaminată...". (Frabetti, 2003, p. 47) Capitolul 2 Postmodernismul și problema idealului educațional 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune Idealul devine un concept operațional începând cu secolul al XVIII-lea, și mai ales al XIX-lea, moment care coincide cu apariția și utilizarea unui alt concept, oarecum înrudit, oricum aflate în strânsă legătură: sufletul; în acest caz
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
optimism. Chiar mai grav, există suspiciunea că proiectul iluminismului era sortit să se întoarcă împotriva propriilor idei și să transforme cursa pentru emanciparea umană într-un sistem universal de opresiune în numele eliberării umanității". (Harvey, 2002, p. 20) 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp Prin astfel de idei (unele chiar mai dure) teoreticienii postmodernismului se despart de modernitate și de metapovestirile sale legitimante, pentru a legitima la rândul lor atacul la "tabernacol", adică la elementele constitutive ale acestui scenariu de legitimare. Din
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
esența (ființa, spune Vattimo) care se ascunde în spatele imaginii și care este constantă, accesibilă cu ajutorul rațiunii; identitatea individului modern se corelează cu esența realității, exprimată în mod adecvat prin legile științei; dar știința ca demers cumulativ trimite la efort continuu, mizează de fiecare dată pe viitor ca orizont temporal care face posibile noi descoperiri științifice. Multiplicitatea identităților individului postmodern se corelează cu imaginile, de fiecare dată altele, accesibile prin intermediul simțurilor și care încadrează individul într-un prezent perpetuu. 2.5. Idealul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
uriașă forță intelectuală a epocii ca pe un instrument de modelare a caracterului uman, servindu-se de ea pentru atingerea idealului său". (Jaeger, 2000, p. 216). Cu alte cuvinte, sofiștii au dislocat areté din contextul aristocratic al naturii (physis), care miza pe calitățile tradiționale moștenite prin sânge (a se vedea contextul epopeilor homerice), pentru a o reașeza în contextul democratic al convenției umane (nomos), care miza pe forța educativă, modelatoare a cunoașterii, adică a adevărului care se dezvăluie (alétheia). Pentru Protagoras
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
216). Cu alte cuvinte, sofiștii au dislocat areté din contextul aristocratic al naturii (physis), care miza pe calitățile tradiționale moștenite prin sânge (a se vedea contextul epopeilor homerice), pentru a o reașeza în contextul democratic al convenției umane (nomos), care miza pe forța educativă, modelatoare a cunoașterii, adică a adevărului care se dezvăluie (alétheia). Pentru Protagoras, dar pentru sofiști în general, paideia nu era știință a educației, nu era artă a educației, ci techné, un meșteșug în sensul în care sculptorul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ruinează tineretul", deoarece oferă acestuia o tehnică, dar nu le pune la dispoziție și o etică, un set de principii, valori și deprinderi care să-i ajute să utilizeze tehnica doar de partea binelui. Paideia ca artă a educației care mizează pe forța formativă a adevărului presupune transmiterea celor două componente ca părți ale aceluiași întreg, ignorarea uneia, presupunând funcționarea defectuoasă a celeilalte. Acest dublet educațional se regăsește, așa cum constată Henri-Irénée Marrou, încă la paideia homerică: "[...] faptul că etica de tip
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
s-au încercat tot felul de substitute: introducerea unor discipline de studiu de tipul etică aplicată, etică și deontologie, etica muncii, educație antreprenorială, cultură civică etc. Pe de altă parte, modul de a fi uman difuzat non stop de mass-media mizează pe o dublă incoerență: una între mesajele diferitelor canale media, iar alta în raport cu valorile care trebuie asociate oricăror competențe tehnice (oricărei meserii); poate că spargerea centrului se impunea, dar modalitatea de concretizare creează cel puțin tot atâtea probleme câte rezolvă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
spune că se înțelege bine cu elevii, iar învinșii sunt etichetați drept „elevi buni“. Când, dimpotrivă, profesorul pierde, este vorba despre „o clasă slabă“, iar „câștigătorii“ sunt în pragul repetenției. Când nu câștigă nimeni este vorba despre „o clasă dificilă“. Miza ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
astfel încât nu este necesar să vă schimbați dramatic modul de viață. Aveți încredere în voi, fiți conștiincioși, echilibrați și ordonați în pregătirea examenului. 1.6.3. Antrenamentul psihologic Nu abordați examenul ca pe un joc de noroc, deoarece cei care mizează doar pe șansă sunt dinainte picați. În schimb, rareori un elev serios ratează un examen. Acordați atenție egală pregătirii fiecărei probe. Nu vă faceți socoteala că veți lua notă mare la o probă, așa încât să puteți lua o notă mai
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
materiile. Nu porniți cu ideea că sunteți câștigător sau un candidat sigur la eșec. Supraestimarea propriilor forțe vă va face să pierdeți din vedere lucruri esențiale, dar nici nu vă subestimați valoarea, pentru că aceasta vă poate bloca și descuraja. Nu mizați pe cunoștințele generale pe care le aveți, omițând să studiați serios manualul. Faceți sublinieri pe text, consultați cu atenție tabla de materii, programa de examen și astfel vă veți forma o viziune de ansamblu asupra disciplinei. 1.6.4. Antrenamentul
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
rigid și stereotipic al acesteia!). Scopul constă În derutarea adversarului și crearea unor condiții favorabile de acțiune pentru valorificarea calităților unui jucător (este specifică fazelor decisive ale jocului). Schema tactică se aplicî de câteva ori În timpul jocului pentru surprinderea adversarului, mizând pe faptul că acesta Își concentrează atenția În zona de teren În care are loc pregătirea și mai puțin sau deloc acolo unde urmează acțiunea decisivă. Obs.: este necesar ca schema tactică să aibă una-două variante, din care să rezulte
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
relaționării ca tehnică de influență nu pare a fi legată de performanța școlară. Mamele avînd studii superioare apelează cel mai puțin la control și cel mai mult la motivare. Moralizarea este aleasă, și ea, la un nivel superior mediei. Se mizează, probabil, mai mult pe cooperarea copilului decît pe obediența acestuia în rezolvarea unei probleme în care simpla conformare la o interdicție nu are prea mare relevanță. Valorile morale trebuie interiorizate, nu respectate de frica unor pedepse, iar controlul este necesar
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care prezintă, în schimb, doar problematici grave, precum și ocurențe puțin predictibile ar depăși capacitatea de înțelegere a multor cititori. Descrierea apare, în acest punct, ca o bună ilustrare. Nu de puține ori putem vedea cum literatura, ca și limbajul comun mizează pe această tensiune, de la textul-enigmă la o simplă întîrziere a oferirii soluției. Ca de exemplu, în acest fragment de text științifico-fantastic: (1) Era o construcție înaltă, sobră. Deasupra ușii se puteau vedea semnele magice: POLICE Copilul de culoare ocoli ușa
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Îmi mai amintesc că, de pe la sfârșitul anului 1991, m-am retras dintre organizatorii și vorbitorii la mitinguri din motive de protecție personală. Începuse să-mi placă efectul discursurilor mele asupra mulțimilor și asta mi s-a părut periculos. În fond, mizam puternic pe o dimensiune afectivă și asta nu se prea potrivea cu ideile mele despre politica rațională! Plus că eram corespondent BBC atunci și era cam anapoda să organizez un miting la prânz, iar seara să relatez entuziast la radio
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
că nu exista nici o șansă. Deși, în general, liderii PNȚ-ului, inclusiv Corneliu Coposu, nu erau favorabili lui Ion Rațiu, Gabrielescu și Lup acceptau "chiar și" candidatura acestuia în fața lui Manolescu care dăduse niște declarații iritante pentru ei. Manolescu a mizat atunci numai pe Corneliu Coposu, în fața tuturor. S-a spus, în acei ani, că Ana Blandiana l-a scos pe Emil doar pentru a-l bara pe Manolescu. Nu este deloc așa. Manolescu și-a atras nesimpatia liderilor din Convenție
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]