14,158 matches
-
precum și curentele pe care le va genera ulterior vor rămâne axate în jurul studiului straturilor sociale muncitoare, surprinse mai întâi în cadrul lor urban și în totalitatea relațiilor sociale, înainte de a fi studiate sub unghiul raporturilor de muncă și al formelor de mobilizare politică sau sindicală. Această focalizare asupra straturilor sociale subalterne se impune atunci cu o evidență cu atât mai mare cu cât acestea din urmă constituie populații "indigene" care fac față, în situația colonială, fracțiunilor sociale dominante străine: etnologii nu se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
senegalezi, unul inserat în mediile asociative și celălalt conducând un comitet de cartier în orașul lor, au fost invitați pentru trei luni în cartierul Moulins din Lille, unde ar fi trebuit: unul să facă dovada competențelor lui în materie de "mobilizare" a populației pentru a le aplica în această parte considerată "dificilă" a metropolei nordice, obiect privilegiat al "politicii orașului"; celălalt să observe dispozitivele denumite "de inserție prin economie" pentru a le repatria în orașul lui de origine. Situația devine foarte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
etc.) pe care le oferă rezidenților: ea integrează în fapt activitățile asociative în calitate de modalități satelite ale câmpului sau de intervenție proprie înscriind acest câmp în idiomul consumului și al comerțului. În însăși formularea ei, dorința de a asocia "participarea" și "mobilizarea" este simptomatică pentru o contradicție care se adâncește odată cu această evoluție tendențială a formelor politice și de autoritate. Dezvoltarea acestui țesut instituțional se conjugă cu eforturile de democratizare inițiate de municipalitatea din Lille, care, ca și localitatea Roubaix 119 din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
retoricile puterii publice și ale unui număr crescând de instituții internaționale, cât și la protestele recente având ca țintă mondializarea. Să alegem ca ilustrative manifestările cele mai izbitoare care, deloc întâmplător, intervin cu precizie în aceeași perioadă: în decembrie 1999, mobilizarea largă apărută la Seattle (urmată de cea de la Londra, Singapore, Millau, Praga etc.) îndreptată împotriva instituțiilor care încarnează globalizarea (OMC, FMI și Banca Mondială, firme transnaționale). Schemele care structurează și fortifică opoziția față de piața globală se conformează acestui cuvânt de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o populație redusă la starea de spectator, dar stigmatizată în pasivitatea ei și îndemnată să-și manifeste interesul. Interacțiunile care se desfășoară în acest cadru au într-adevăr ca obiect de interes major, declinat diferit de actori în funcție de poziția lor, "mobilizarea" și "participarea" inexistente ale populației cartierului. Această neliniște și interferența acuzațiilor pe care le generează la originea invitației formulate de participanți față de unul din cei doi străini care trebuiau să dețină în acest domeniu o competență specifică și culturală oferă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spre activități de investigare a fenomenelor și a proceselor desfășurate în organisme, să descopere caracteristicile factorilor de mediu și a viețuitoarelor din diferite medii de viață, să explice variațiile funcției organismelor vii și în raport cu mediul. Învățarea euristică - se realizează prin mobilizarea proceselor cognitive ale elevilor, se bazează pe experiențe și informațiile pe care aceștia le dețin. Învățarea prin descoperire (minicercetare) - presupune inițierea elevilor în activități de investigație în care elevii sunt puși în situații concrete de formulare de ipoteze, documentare în
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
potențiale (numărul și amploarea/profunzimea/efectele acestora), componente cognitive, motivaționale, afective, comportamentale, relaționale. În particular, potrivit lui Miles (apud Păun, 1999, p. 117), climatul școlii este dat de: • caracteristicile relațiilor psihosociale din școală; • tipul de autoritate; • gradul de motivație și de mobilizare a resurselor umane; • stările de satisfacție/insatisfacție; • gradul de coeziune din comunitatea școlară. Fără a mai fi un secret pentru oamenii școlii, rezultatele acestora depind în (foarte) mare măsură de natura climatului existent în școală. Ca și cultura organizațională, acesta
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și în cea de neurologie. Pentru surprinderea diferitelor tipuri de tulburări, precum și pentru măsurarea performanțelor legate de această funcție, psihologului clinician îi stau la dispoziție un număr suficient de mare de probe, începând cu testul de apreciere a vitezei de mobilizare a vocabularului din scala Binet-Simon, testul de fluență verbală al lui Thurstone, precum și cel de asociații dirijate (factorul W al lui Thurstone), testul de precizie a exprimării verbale la lui Weinberg și sfârșind cu subtestul Vocabular din WAIS. 3.2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
apărute în urma unor noi evenimente negative de viață. Intervenția în criză a persoanei cu intenții suicidare cuprinde două părți, (Cosman, D., 1995)368. * Prima parte a intervenției are următoarele implicații: este limitată în timp, antrenează familia persoanei în cauză, promovează mobilizarea propriilor resurse mai degrabă decât dependența de psihoterapeut, apreciază că persoana în criză este o ființă normală în condiții anormale, decât că este bolnavă psihic; * Partea a doua se focalizează pe psihoterapii, strategii cognitive sau comportamentale și se adresează persoanelor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să fie examinate toate alternativelor pentru rezolvarea problemei. În concluzie putem spune că o intervenție reușită în criză duce la obținerea următoarelor beneficii: o comunicare optimă, definirea corectă a problemei, ajută la exprimarea adecvată a sentimentelor, creșterea stimei de sine, mobilizarea sprijinului din partea altora și promovează rezolvarea efectivă a problemei. 11.5.1.2. Postvenția Postvenția are ca scop oferirea de ajutor supraviețuitorilor, de a-și trăi viața mai productiv și de a putea să înlăture pe cât posibil, sursele de stres
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Segal, 1994, pp. 12-14; vezi și Kitano, 1994, p. 154). De asemenea, schimbările sociale mai generale subminează statul chinez. China trece printr-o tranziție generală către o nouă generație de elite civile și militare. Acest fapt este însoțit de creșterea mobilizării politice reflectând o capacitate și o dorință tot mai mare ale grupurilor sociale de a influența chestiunile legate de politica internă și cea externă (Swaine, 1995, p. 1). Aceste evoluții au impact asupra unor arii esențiale ale preocupărilor de securitate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
între grupurile în ansamblu și grupurile reprezentate. Sociologii insistă pe eficacitatea cutăreia sau cutăreia "verigi din lanț", ca să reluăm imaginea lui Norbert Elias (1991). • Producătorii de calificare Am arătat în altă parte în ce fel procesul de patrimonializare depindea de mobilizarea a numeroși agenți: erudiți, savanți, agenți publici, arhitecți, asociații locale... Aceste grupări se adunau în jurul bunurilor, pe care le transformau în cauză (Lamy, 1993 și 1996). La rândul lor, și în același spirit, anumiți economiști definesc bunurile culturale prin integrarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
transmiterea și consacrarea operelor"; în contrast cu bunurile simbolice consacrate, care refuză evaluările cantitative ale legitimității (audiență, rating, vânzări, succes), "popularul" se caracterizează prin publicul său numeros, puțin stratificat, și prin măsurarea calității sale pe baza extensiei sociale. Expozițiile: un exemplu de mobilizare greoaie Marile expoziții necesită bugete tot mai astronomice. Totul a început în 1992, când Reuniunea Muzeelor Naționale (RMN) a lansat o serie cu Toulouse-Lautrec (700 000 de vizitatori), apoi Cézanne, la Grand Palais (22 de milioane de franci, o parte
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care insistă pe aspectele cognitive ale legăturii sociale. Ei arată că argumentele (rațiunile) sau/și valorile constituie fundamentele pe care lucrurile și oamenii se pot acorda. • Rațiunile În domeniul cultural, rațiunea este în mod deosebit căutată, căci ordinea simbolică implică mobilizarea cunoștințelor pentru a exista ca atare. Această optică este expusă de Leveratto (2000), care dezvoltă "o sociologie a calității artistice" ale cărei instrumente de măsură sunt "cunoștințele intelectuale". Acest autor trimite la toate cunoștințele mobilizate sau mobilizabile, precum și la experții
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
În această ordine de idei, s-ar putea evoca și jazz-ul sau banda desenată, alte domenii de expresie "pe cale de legitimare" (Bourdieu, 1971). • Valorile Alți autori caută mai degrabă în "principiile de justiție" mijloacele de "ridicare la generalitate", de mobilizare a colectivelor și de calificare a obiectelor. Boltanski și Thévenot arată că există diferite "centre" pornind de la care se pot mobiliza argumentele și grupurile (1991). Această pistă a fost urmată și aprofundată în domeniul artei de Heinich (Heinich, 1998b), care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
colectivele (comisie regională, proceduri de înscriere și de clasare, control și inspecție, inventar) care au o eficacitate socială. Descrierea de către Heinich a litigiului, din 1927, dintre sculptorul Brâncuși și oficiul vamal american arată cât de importantă este într-un proces mobilizarea colectivelor (aliați, martori, presă), a procedurilor (acordarea cuvântului, ordine, ierarhie), a argumentelor (definiții, justificări, judecăți), a corpurilor (al artistului, al juriștilor, al avocaților, al experților), a obiectelor (opere, fotografii, tăieturi din presă...) (Heinich, 1996). Totuși, bunurile culturale nu sunt astfel
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Acestea corespund unor intenții diferite, dar se pare că în ambele cazuri participăm, mai mult sau mai puțin voit, la o sociologie a claselor; prezentarea sistematică pe care o propunem poate servi drept model în cazurile în care se dorește mobilizarea celorlalți factori explicativi (practici în funcție de grupuri de vârstă, de genuri...); această relaționare este de o complexitate destul de mare și nu poate fi redusă la un materialism sumar. Tabelul 2. Practici culturale și PCS PCS a capului de familie (pe 100
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se extinde spre toate orizonturile vieții sociale asupra cărora statul își îndreaptă atenția, este pentru că el reprezintă o idee regulatoare ce permite, în același timp, clasarea într-un statut administrativ și juridic, dar și anticiparea și crearea utopiei printr-o mobilizare, în afara sa, în jurul mizelor cărora le este deopotrivă origine, ocazie, mobil și obiect. Altfel spus, primul acționează statul prin capitalizare, apoi actorii, cărora le revine să-și însușească simbolic un patrimoniu, patrimoniul "lor", fiindcă niciodată nu-l găsesc în întregime
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ceilalți și strategiilor posibile în fața acestei constrângeri (acceptare, interiorizare, adaptare, negociere, refuz). Becker studiază, în aceeași perioadă, "devianța" și arată că "deviant" este în primul rând acela desemnat ca atare de ceilalți. Devianța depinde de munca anterioară creării normei, de mobilizarea pentru elaborarea ei colectivă și de aplicarea de la caz la caz. Și aici, sociologul este preocupat de acțiunea de desemnare a acestei calități, ceea ce poartă numele de labelling theory (teoria etichetării). Definițiile au o eficacitate socială prin faptul că desemnează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sau inovatorii din lumile artei sunt deci în conflict deschis cu sistemul ierarhic care le guvernează". Howard Becker, 1988, p. 306. În definitiv, Becker arată că mai degrabă conservarea are avantaje: obiceiurile și convențiile stabilizate permit reunirea colectivelor, reducând costurile mobilizării lor. Ele sunt deja acolo, ajunge să fie satisfăcute. Se profită atunci de resursele pe care ele le reprezintă. • Acțiunea asupra bunurilor și a publicurilor Trebuie să înțelegem că bunurile sunt ele însele niște convenții. Toate artele (poezie, roman, dans
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vin, haine, arme, că ea răspândește activitatea în fabrici, în orașele garnizoanelor, și că ea este, în defintiv, Providența nenumăraților săi furnizori. Nu tremurați în fața ideeii de a nimici această imensă mișcare industrială? Acest discurs, după cum se vede, conchide în favoarea mobilizării celor o sută de mii de persoane, făcând abstracție de necesitatea serviciului lor, pe baza unor considerații economice. O sută de mii de oameni, care îi costă pe contribuabili o sută de milioane de franci, trăiesc și în același timp
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Numai că drama aceasta își are izvorul ultim nu în ceva întîmplător și derivat, cum este până la urmă personalitatea Friedgardei, ci în necesitatea personalității lui Cioran și, ca să spunem așa, în personalitatea operei sale. Fiind o "operă totală", construită prin mobilizarea întregii ființe a autorului ei (și nu doar ca simplă proiecție cerebrală, așa cum se întîmplă în cazul unui sistem filozofic), opera lui Cioran este un produs cultural cu o enormă încărcătură erotică. Vibrația ei o face să acționeze la distanță
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fine la 1867 a fost numit director al școalei tecnice din Iași. La întrebarea noastră de ce lucrările examenului nu sunt conduse de director chiar ni s-a răspuns că de câtăva vreme el este suspendat din serviciu. [2 iulie 1876] MOBILIZARE IN AUSTRO-UNGARIA Telegraful român (din Sibiu) aduce știrea că ministeriul de răzbel al Austro-Ungariei a avizat prin ordin pe ofițerii activi, pe cei de rezervă și pe cei milițieni (honvezi) ca fiecare din ei să-și întregească armatura. Afară de armatura
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
forma regimente aparte. Toate regimentele din Pesta au primit ordin să fie gata de plecare. Ministrul de război unguresc (al apărărei țărei, cum îi zic) a comunicat autorităților conspect despre conscrierea cailor pe a. 1875, ordonând ca în caz de mobilizare autoritățile să ieie în primire acei cai. Conform celor de mai sus, magistratul (primăria din Sibiu) a dispus ca, în termin de 48 oare de la data sosirei eventuale a acelui ordin, oamenii să fie gata de a presta 99 la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
definiție a condițiilor de reciprocitate între aceste două state. Limbagiul cel lunecos al diplomației, care îmblînzește toate espresiile c-o arte stilistică rară, nu e făcut pentru a ne lumina asupra cestiunei - sed relata referro. Totodată se dezmint știrile despre mobilizare și "Nord D. Allg. Ztung. " este autorizată a declara că neînsemnatele concentrări la marginea Serbiei (abia suficiente pentru manevrele de toamnă) nu dau nimărui dreptul la ipoteze și combinațiuni de-o însemnătate oarecare. [11 iulie 1876] DE PE CÎMPUL DE REZBEL
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]