2,375 matches
-
care diferă din punctul de vedere al abilităților, intereselor și stilurilor de învățare: unii vor învăța mai bine în grupuri, găsind atractivă interacțiunea, alții preferă efortul individual de învățare); educatorul (are preferințe pentru anumite metode - de exemplu, unii pot fi moderatori excelenți, dar se tem să folosească anumite echipamente didactice); situația-limită (neprevăzută, particulară - de exemplu, unele organizații cer ca suporturile de învățare să fie elaborate în formatul specific al instituției lor); conținutul și obiectivele (de exemplu, obiective pentru începători versus pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reprezentant al grupului prezintă rezultatul (schițat pe o foaie mare de hârtie, așezată pe perete); ceilalțimembri ai grupului pot face adăugiri după ce s-a terminat prezentarea; colegi din alte grupuri pun întrebări; la fel pentru fiecare grup; în final, comentariile moderatorului, după ce toți și-au prezentat rezultatele; - nu ignorați răspunsul studenților. Organizarea pe grupe este foarte des utilizată în educația adulților. Sunt și riscuri în utilizarea acestei metode, dacă între membrii grupului există o anumită incompatibilitate și nu pot lucra împreună
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai multe date despre cazul pe care îl au de prezentat și de soluționat. g) Tehnica peretelui de afișaj - numită și tehnica metaplanului, după sistemul metaplan al fraților Schnelle, Quickborn - este o metodă de moderare. Modul de lucru este următorul: moderatorul elaborează pentru ședință un plan de desfășurare care corespunde temei, participanților și timpului avut la dispoziție. Tema introdusă este, de obicei, prea complexă pentru a putea fi abordată în timpul avut la dispoziție. De aceea, participanții sunt cei care stabilesc prioritățile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pașii sunt: introducere și întrebări; împărțirea materialului și explicarea folosirii lui; completarea cartoanelor; punerea cartoanelor pe peretele de afișaj (cu sau fără explicarea celor scrise pe fiecare carton); gruparea lor; votarea priorităților. Acesta este „firul roșu” (nu conținutul!) cu ajutorul căruia moderatorul conduce discuțiile spre scopul și rezultatul alese. Baza colaborării o constituie regulile introduse de moderator. El trebuie să vegheze ca acestea să fie respectate. Caracteristica esențială a acestui mod de lucru este vizualizarea. Procesul ce are loc în grup este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe peretele de afișaj (cu sau fără explicarea celor scrise pe fiecare carton); gruparea lor; votarea priorităților. Acesta este „firul roșu” (nu conținutul!) cu ajutorul căruia moderatorul conduce discuțiile spre scopul și rezultatul alese. Baza colaborării o constituie regulile introduse de moderator. El trebuie să vegheze ca acestea să fie respectate. Caracteristica esențială a acestui mod de lucru este vizualizarea. Procesul ce are loc în grup este vizualizat prin texte, fotografii, afișe etc. 3. Metode de acțiune de tip „proiect”: metodele și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rapidă aconținutului -, „Ce poate folosi în activitatea mea din ceea ce am discutat astăzi?” etc.). Regulile acestei metode presupun formularea clară a întrebării, împiedicarea apariției conflictelor (în sensul că nu sunt permise reacții la răspunsurile colegilor), concizia în exprimare, atât a moderatorului cât și a interlocutorilor, stabilirea unor proceduri/reguli de respectat în ceea ce privește răspunsurile la întrebări etc. b) Evaluarea scrisă: sunt multe modalități de a realiza evaluarea în scris, cu avantajele bine-cunoscute ale confidențialității, alocării unui timp pentru a-și pune gândurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi redundant și chiar este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grup focalizat) este o metodă calitativă ce dă posibilitatea surprinderii, în urma interacțiunii unui număr de 6-12 participanți, unor perspective comune asupra problemelor aduse în discuție. Conversația se desfășoară într-o atmosferă relaxată, dar și „focalizată” pe temele de interes. Rolul moderatorului din cadrul grupului este acela de a ajuta membrii acestuia să fie deschiși, să emită idei, să reflecteze și să ia în considerare alternative, lucru facilitat de utilizarea unui ghid de interviu. Toată discuția este înregistrată, iar raportul rezultatelor nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care diferă din punctul de vedere al abilităților, intereselor și stilurilor de învățare: unii vor învăța mai bine în grupuri, găsind atractivă interacțiunea, alții preferă efortul individual de învățare); educatorul (are preferințe pentru anumite metode - de exemplu, unii pot fi moderatori excelenți, dar se tem să folosească anumite echipamente didactice); situația-limită (neprevăzută, particulară - de exemplu, unele organizații cer ca suporturile de învățare să fie elaborate în formatul specific al instituției lor); conținutul și obiectivele (de exemplu, obiective pentru începători versus pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reprezentant al grupului prezintă rezultatul (schițat pe o foaie mare de hârtie, așezată pe perete); ceilalțimembri ai grupului pot face adăugiri după ce s-a terminat prezentarea; colegi din alte grupuri pun întrebări; la fel pentru fiecare grup; în final, comentariile moderatorului, după ce toți și-au prezentat rezultatele; - nu ignorați răspunsul studenților. Organizarea pe grupe este foarte des utilizată în educația adulților. Sunt și riscuri în utilizarea acestei metode, dacă între membrii grupului există o anumită incompatibilitate și nu pot lucra împreună
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai multe date despre cazul pe care îl au de prezentat și de soluționat. g) Tehnica peretelui de afișaj - numită și tehnica metaplanului, după sistemul metaplan al fraților Schnelle, Quickborn - este o metodă de moderare. Modul de lucru este următorul: moderatorul elaborează pentru ședință un plan de desfășurare care corespunde temei, participanților și timpului avut la dispoziție. Tema introdusă este, de obicei, prea complexă pentru a putea fi abordată în timpul avut la dispoziție. De aceea, participanții sunt cei care stabilesc prioritățile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pașii sunt: introducere și întrebări; împărțirea materialului și explicarea folosirii lui; completarea cartoanelor; punerea cartoanelor pe peretele de afișaj (cu sau fără explicarea celor scrise pe fiecare carton); gruparea lor; votarea priorităților. Acesta este „firul roșu” (nu conținutul!) cu ajutorul căruia moderatorul conduce discuțiile spre scopul și rezultatul alese. Baza colaborării o constituie regulile introduse de moderator. El trebuie să vegheze ca acestea să fie respectate. Caracteristica esențială a acestui mod de lucru este vizualizarea. Procesul ce are loc în grup este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe peretele de afișaj (cu sau fără explicarea celor scrise pe fiecare carton); gruparea lor; votarea priorităților. Acesta este „firul roșu” (nu conținutul!) cu ajutorul căruia moderatorul conduce discuțiile spre scopul și rezultatul alese. Baza colaborării o constituie regulile introduse de moderator. El trebuie să vegheze ca acestea să fie respectate. Caracteristica esențială a acestui mod de lucru este vizualizarea. Procesul ce are loc în grup este vizualizat prin texte, fotografii, afișe etc. 3. Metode de acțiune de tip „proiect”: metodele și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rapidă aconținutului -, „Ce poate folosi în activitatea mea din ceea ce am discutat astăzi?” etc.). Regulile acestei metode presupun formularea clară a întrebării, împiedicarea apariției conflictelor (în sensul că nu sunt permise reacții la răspunsurile colegilor), concizia în exprimare, atât a moderatorului cât și a interlocutorilor, stabilirea unor proceduri/reguli de respectat în ceea ce privește răspunsurile la întrebări etc. b) Evaluarea scrisă: sunt multe modalități de a realiza evaluarea în scris, cu avantajele bine-cunoscute ale confidențialității, alocării unui timp pentru a-și pune gândurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi redundant și chiar este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grup focalizat) este o metodă calitativă ce dă posibilitatea surprinderii, în urma interacțiunii unui număr de 6-12 participanți, unor perspective comune asupra problemelor aduse în discuție. Conversația se desfășoară într-o atmosferă relaxată, dar și „focalizată” pe temele de interes. Rolul moderatorului din cadrul grupului este acela de a ajuta membrii acestuia să fie deschiși, să emită idei, să reflecteze și să ia în considerare alternative, lucru facilitat de utilizarea unui ghid de interviu. Toată discuția este înregistrată, iar raportul rezultatelor nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
seară de... visul unei nopți de vară! de data asta cu un fost demnitar asezonat, rămas același jovial corpolent, nas adulmecător, ochi de păsăroi la pîndă. Și cu... și cu... un pictor, "maestrul", apelativ producînd, de fiecare dată, celor doi moderatori aferenta humectare extatică. Subiectul? Dărîmarea statuilor. E bine, adică, de dărîmat statuile? Chiar dacă întruchipează personaje istorice, mde, odioase? E de prisos să ne îndoim că telegenicii moderatori nu obțin de la invitații din noaptea asta de vis ce vor. Întrebările lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu... și cu... un pictor, "maestrul", apelativ producînd, de fiecare dată, celor doi moderatori aferenta humectare extatică. Subiectul? Dărîmarea statuilor. E bine, adică, de dărîmat statuile? Chiar dacă întruchipează personaje istorice, mde, odioase? E de prisos să ne îndoim că telegenicii moderatori nu obțin de la invitații din noaptea asta de vis ce vor. Întrebările lor (retorice) își găsesc împlinirea în oratoria ireproșabilă a telecompanionilor. Corpolentul atinge momentul de vîrf cînd se oprește la cazul (nedreptățit) al bardului (corpolent și el), fost sorcovar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ce, dom'le, să dărîmăm statuile lui Lenin, Stalin, Groza? așa a fost istoria, nu?, s-o lăsăm așa, învățăm de la ea... Invitatul cu pensula, pe cît de verbios, pe atît de succint în chestiune istorică, lasă pe cei doi moderatori, umeziți de plăcere (dar și pe noi, recunoaștem), să înțelegem că elocința domniei-sale e una cu mantinelă: capodopera vieții proprii este pînza în care "odioșii", ținîndu-se de mînă Făt Frumos și Ileana Cosînzeana -, coboară de undeva, dintr-un eden potopit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dintr-un eden potopit de flori, spre noi, aducîndu-ne, adicătelea, și nouă, ceva din paradisul acela. De ce, dom'le? Chiar de ce? par a bilabia, nu numai noi, naivii secolului, nu numai păsăroiul cu nas adulmecător, ci și cei doi ingenui moderatori de la 7 Păcate. 25 iunie Mă aflu, întîmplător, în compania cîtorva medici eminenți, ieșiți la o țigară, din agapa de mare ștaif, pe holul cu mochete pe care calci ca pe nori de vată. Mă și simt ușor stînjenit: mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nu-l mai văzusem/nu-l mai auzisem de-un veac pe mult prea delicatul și nu mai puțin politicosul poet, cînd, ivindu-se cu ocazia unei serate literare în impunătoarea aulă unversitară, am asistat la un moment absolut vivant: moderatorul seratei, personaj el însuși universitar, avea un tic, își umplea interstițiile dintre fraze cu un ăăă, e-adevărat foarte frumos timbrat, dar cumva... excesiv. Din liniștea adormită a sălii se desprinse, brusc, un ăăă de fecioară întărîtată. Stupoare! Era poetul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de o oră (de istorie) se erijase cu șiretenia și duplicitatea nomenclaturistului dîmbovițean în, vezi doamne, sfetnic de taină partinică al căpcăunului; oricum încăpățînat și discreționar. Evident, nu i se poate pretinde manieratului Adrian Cioroianu, în riscanta sa calitate de moderator, să fie ireverențios cu invitații, deși unii dintre aceștia, ca cel recent, meritînd cu prisosință penalizarea, dar jovialitatea sa indicibil duplicitară în fața unui fost mandarin al comunismului autohton ni s-a părut, orice s-ar spune, deplasată. Cînd ne gîndim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
talcioc cineva scosese pe tarabă portretul drăguțului monstru Brejnev (eu fiind,de altfel, singurul care știam, acolo, în acea amestecată lume, că pentru români, figura mongoloidului nu fusese defel o glumă...). Revenind la ancheta (artistică) de pe trotuar, mă întreb de ce moderatorul emisiunii nu i-a avut în vedere pe, oho, numeroșii colecționari de artă ai Bucureștiului. Cei care, întrebați, ar fi intrat firesc în dialog avizat cu la fel de avizatul invitat. Genul acesta de investigație la nivelul trotuarului lasă impresia unor nedorite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
partidul unic a avut în vedere, cum altfel, prestigiul unei Românii care cîndva, înaintea lui, a beneficiat cu adevărat de minți diplomatice stînd, cu profesionalism și demnitate, în preajma unui autentic Titulescu. Inocența celor două personaje atinge sublimul în momentul cînd moderatorul avansează ideea că, la urma urmelor, orice nouă administrație își arogă necesitatea activării unei echipe diplomatice în stare a-i servi, cu abnegație, programul. care, de data asta, adăugăm noi, are, în sfîrșit, și îndrituita dorință de a desprinde țara
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar aplauzele finale; Pleșu, debutînd cu ceremonialul imensei batiste albe, antisudorifice, declanșează, la tot cîteva minute, ropotele sălii. Rîsul lumii. De curînd, invitați fiind de unu' care-și zice, de ce?, Nașul, joacă aceeași scenetă în dublă mască, lăsîndu-l cinic pe moderator să-și facă, și el, numărul de comic permanent involuntar, ei doi pigmentînd ora cu perle pescuite în acceptat grotescul spectacol al lumii. Și mai are Nașul o fixă: să afle de la Pleșu de ce rîde Băsescu; la care fostul consilier
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]