2,765 matches
-
s-a suprapus unei convulsii instituționale, care, în timp, s-a dovedit a fi și o problemă severă de politică religioasă: în plan extern, între Constantinopol și Roma; în plan intern, între puterea basileică și cea monahală. "Prețul" final plătit monahului de către monarh a constat în penitența pe care acesta a trebuit să o facă public după anul 843; s-a adăugat o pierdere semnificativă de prestigiu local, de putere oikonomică în raport cu imperiul, dar și de autoritate în raport cu Vaticanul. Confruntarea în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pildă și îndrumare duhovnicească, această învățătură a rugăciunii lăuntrice nu a fost fixată în scris decât la începutul veacului XI, într-un tratat atribuit Sfântului Simeon Noul Teolog. Mai târziu, ea a fost tema unor scrieri deosebite ale lui Nechifor Monahul (veacul XIII), și mai ales ale Sfântului Grigorie Sinaitul, care a statornicit această lucrare pe la începutul veacului XIV la Muntele Athos. Sub o formă mai puțin explicită, găsim referințe la această tradiție ascetică la Sfântul Ioan Scărarul (veacul VII), la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai mare parte de Grigorie Palamas, isihasmul, al cărui triumf a fost asigurat de sprijinul politic al lui Ioan VI Cantacuzino (împărat care nu a excelat prin știința de a practica puterea, ci prin anvergura sa culturală, dovedită și ca monah, după ce a ieșit din funcția basileică), a reprezentat cea de-a doua înfruntare constantinopolitană după iconoclasm cu o importanță majoră pentru civilizația ortodoxă. Într-un context politic, social și militar dezastruos pentru dinastia paleologă, teologia palamistă a întărit decisiv argumentația
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și sunt răpiți în dimensiunile deschise de ele. Se spune că acești vizitatori formează publicul iubitor de pictură. De fapt, ei constituie un astfel de public doar când își perindă pașii de la un tablou la altul în ritmul silențios al monahilor din catedrale cu ecouri de invocații sacerdotale. Trec unul pe lângă celălalt, ferindu-se să genereze stridentul unor sunete ce ar perturba sărbătoarea întâlnirii cu următorul tablou. Doar pașii răsună precum picăturile desprinse din stalactitele unei peșteri, lacrimi din roci ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
trăi măreția și binefacerea; numai în anumite momente crâncene ale durerilor tale, cremenea nădejdilor sparge vremelnicia cătușelor tiranului și-ți înalță sufletul dincolo de hotarul lumesc, deasupra, spre luminile stelare și veșnice ale cerului. Părintele Nil Dorobanțu a fost un mare monah și faptele sale, file de istorie, rămân ascunse sub oborocul vremurilor păgâne pe care le trăim încă și care au pus stăpânire și pe cei obligați să facă lumină, să facă cunoscute patimile și vrednicia faptelor credincioșilor și a slujitorilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
slujitori ai Bisericii, „drumeți”, nu apostoli ci meseriași. Iată ce se petrece la o înmormântare din Bacău în luna iunie 2013. Familia unui decedat, buni creștini și smeriți, la înmormântarea defunctului, invită mai mulți preoți de mir și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de mir rostește: „ce caută legionarul acesta printre noi?” Această nălucă de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un bețiv ce reazimă taverne, scuipând necuviințe dintr-un suflet
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C. Baciu. Toate regimurile politice din România, precum și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C. Baciu. Toate regimurile politice din România, precum și dictatura lui Carol
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cruce grea și urâtă: o ticăloasă boală de intestine. Ar fi trebuit să deznădăjduiesc, să mă întunec. Credința îmi ajută să o rabd cu destul stoicism și să nu-i îngădui să-mi zdruncine bucuria de a fi creștin și monah - pe măsura darului, foarte puțin adică, având totuși dreptul de a rosti: Et in Arcadia ego”. I se dă voie să țină o cameră la București pentru nevoile lui scriitoricești. Apare aici din când în când, își vizitează prietenii, ia
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
dispariția lui S. au apărut scrierile sale teologice (Predicile), dar și o serie de convorbiri, cum sunt acelea cu Zaharia Sângeorzan, rezultat a „365 de întrebări incomode”, adresate între 11 ianuarie 1988 și 11 martie 1989, însă tipărite în 1992. Monahul a răspuns prompt, cu voioșie chiar, într-o deplină libertate a spiritului la întrebările ce i s-au pus. A ieșit o carte despre asceză, poezie, iubire, păcat, în fine, o carte despre fățăria și corupția care au pătruns în
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
până la capătul obrăzniciei și terorismului verbal, până la capătul deznădejdii și amețelii, potrivit gustului cultural al Occidentului”. Ar fi ceva de obiectat aici și anume că s-a întâmplat, parcă, invers: gustul cultural francez s-a adaptat, mai degrabă, lui Cioran. Monahul de la Rohia nu îi scuză lui Cioran lipsa de religiozitate, nihilismul și, în ultima vreme, faptul că și-a pierdut modestia și discreția adaptându-se moralei occidentale. S. are, în genere, „o bună așezare”, cum ar spune Noica, față de valori
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
înseamnă a fi în zilele noastre un bun creștin. De oriunde ar porni, teologul ajunge la această chestiune. Călugărit, el se duce smerit la superiorul mănăstirii și îl întreabă dacă în noua lui condiție mai are dreptul să scrie. Dezlegat, monahul Nicolae ia în serios îndemnul și scrie fără frică aceste „cuvinte de credință” în care amestecă fantasmele cărturărești cu reprezentările sale religioase. Ele nu pot fi rezumate și nici nu se poate scoate din ele un număr de concepte teologice
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
sine, București, 1988; Jurnalul fericirii, îngr. și postfață Virgil Ciomoș, Cluj-Napoca, 1991; ed. postfață Virgil Bulat, Cluj-Napoca, 1997; Monologul polifonic, îngr. Virgil Bulat, Cluj-Napoca, 1991; Dăruind vei dobândi. Cuvinte de credință, Baia Mare, 1992; ed. 2, îngr. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 1994; Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, București, 1992; ed. 2, București, 1998; Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 1993; Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț, Târgu Mureș, 1994; Călătoria unui fiu risipitor, îngr
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
22”, 1992, 41; Cristea, A scrie, 45-53; Alexandru George, Critica lui N. Steinhardt, RL, 1993, 4, 5; Adrian Popescu, Înțeleptul de la Rohia, ST, 1993, 1; Mihai Iacob, Despre tristețea „rezistenței prin cultură”, RL, 1993, 14; Valeriu Cristea, N. Steinhardt - scriitor, monah, profet, CC, 1993, 4; Valentin Chifor, Sub semnul iubirii, ST, 1993, 5; Maria-Elena Ganciu, Poveste de dragoste, ECH, 1993, 7-8; Vlad Pavlovici, Imitatio Christi, ST, 1993, 8-9; Aurel Martin, „Primejdia mărturisirii”, RL, 1993, 47; Grigurcu, Peisaj, I, 11-24; Ierunca, Subiect
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
fi creștin, îngr. Florian Roatiș, Baia Mare, 1999; Florin Rogojan, Cum să evadezi din totalitarism. Opțiunea Steinhardt, ST, 2000, 2-3; Alex. Ștefănescu, Expeditor: N. Steinhardt, RL, 2000, 18; Gheorghe Grigurcu, Un estet al ființei, VR, 2000, 8-9; Dan C. Mihăilescu, Răspunsurile monahului rătăcitor, „22”, 2000, 41; George Ardeleanu, Nicolae Steinhardt, Brașov, 2000; Dicț. esențial, 796-797; Cristea-Enache, Concert, 429-434; Manolescu, Lista, II, 316-319; Micu, Ist. lit., 783-784; Petraș, Panorama, 593-594; Pop, Viață, 19-36; Popa, Ist. lit, II, 1055-1056; Simion, Ficțiunea, III, 363-371; Arșavir
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
vază precum: regele Bimbisăra al Magadhei, Pasedani, domnitorul din Kośala, Iivaka, medicul lui Bimbisăra și comerciantul Anăthapindika, care au susținut primele comunități create. De pildă, Bimbisăra i a dăruit Maestrului o pădure de bambuși, în care acesta poposea deseori împreună cu monahii săi. Anăthapindika, bogatul negustor din Śrăvastī (păli: Săvatthi), a ridicat într-o pădure din apropierea satului o mănăstire în care Buddha zăbovea frecvent în timpul anotimpului ploios. Iluminatul a dirijat comunitatea progresiv formată în jurul lui, grație forței persuasive care se degaja din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
să-l înțeleagă și să-l urmeze. Învățătura lui Buddha atrăgea elita populației peste tot unde poposea. Cortegiul său era diferit de cel care-l urma pe Iisus. El includea brahmani, filosofi, prinți, nobili, negustori bogați, savanți, care fie deveneau monahi, fie reveneau în lume, dar manifestau față de Iluminat o simpatie activă. Clasa socială căreia îi aparținea Buddha prin naștere a influențat probabil componența anturajului său, dar mai mult decât aceasta, esența filosofică a discursurilor sale este factorul principal care a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
buddhismului primar de adepții noii direcții mahayaniste, tocmai pentru a sublinia incapacitatea Hīnayănei de a satisface necesitățile religioase ale adepților. „Micul Vehicul” se adresa în principal comunităților monahale, pe când noua direcție încerca să conducă la eliberarea tuturor oamenilor, fie ei monahi sau laici. De la școala Hīnayăna la Mahăyăna se observă un proces de transformare a religiozității. Hīnayăna presupune o religiozitate severă numai pentru o elită de asceți și insistă mai cu seamă pe înțelepciune ca virtute și pe meditație ca mijloc
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
totală de lume și viețuirea ascetică. În creștinism, această etapizare nu e obișnuită. Un adept poate accepta viața de familie, cum fac cei mai mulți, și se poate mântui pe această cale, care nu e neapărat cea mai ușoară, sau poate deveni monah, țelul său fiind același. Trecerea de la o etapă la alta nu e obligatorie, însă ea are loc în anumite situații: atunci când unul dintre soți moare și cel rămas nu se recăsătorește, ci preferă să se călugărească; când cei doi soți
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
se îmbete (sură-maireya-prămada-sthăna). Pentru călugări, două dintre aceste reguli sunt și mai severe. Anume, ei nu trebuie doar să nu comită adulter, ci să păstreze o castitate deplină (abrahmacarya) și să nu consume nici un fel de băuturi alcoolice. În plus, monahii trebuie să respecte încă cinci restricții care presupun o disciplină (vinaya) mult mai exigentă: să nu mănânce nimic după-amiază, să nu participe la dans sau la spectacole, să nu folosească ghirlande, parfumuri, farduri și podoabe, să nu doarmă în paturi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
motivată doar de credința în iminența celei de-a doua veniri a Domnului, care însă și ea s-a dovedit falsă. Folosirea comună a bunurilor este respectată în linii mari atât în buddhism cât și în creștinism doar în cazul monahilor. În ultima fază a vieții celor doi întemeietori de religii există alte asemănări dar și importante deosebiri. De pildă, cazul trădării: așa cum Iuda l-a trădat pe Iisus, dându-l pe mâna Sinedriului, tot așa și Devadatta, o rudă a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
acolo erau sârmele... Și am văzut că erau niște geamuri mari, și-apăi, după ce-ntindeam rufele, ne uitam, și de jur-Împrejur erau dealuri, munți cu sonde de petrol... Era tare-tare frumos acolo. Închisoarea era Împărțită În vechea mânăstire, cu chiliile foștilor monahi, și clădirea nouă, da’ tot atașată de aialaltă. În asta nouă, Înainte de-a veni comunismul și-n primii ani de după, fusese directoare o profesoară de psihologie..., un fel de..., cum Îs acuma psihiatrii ăștia... Și era foarte severă cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
va păzi oile? Și totuși, împotriva persecuțiilor violente sau insidioase, a calomniei, a intimidărilor și a propagandei, credința (creștin-ortodoxă, catolică, greco-catolică și protestantă) continuă să crească și să reziste prin credincioșii simpli, prin flacăra nestinsă a viețuirii spirituale, a unor monahi și preoți îmbunătățiți. Un credincios poate salva cetatea și o rugăciune alungă mânia dreaptă a lui Dumnezeu, căci ea schimbă în mod paradoxal chiar neschimbabila hotărâre divină. Moartea ne stă în față în fiecare zi (și nu ca o metaforă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
canapeaua din „camera mare”, după ce pălăvrăgeala nocturnă cu vodcă și interjecții se prelungise dincolo de ora fantomelor. Seara la restaurantul din colțul blocului Unic, la mijlocul anilor ’80, urmăriți la masa de alături de privirea mare a unui Adrian Păunescu cu barbă de monah. Drogul tot mai salvator și tot mai năruitor al alcoolului... ca stimulent și Înlocuitor al poeziei sau iubirii. Al speranței, adică. Cele câteva convorbiri telefonice și câteva epistole de după 1989, când Marea Speranță Își arătase deja colții capcanelor, În carnavalul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
au văzut lumina tiparului niciodată, au fost memorate de secretarul său din prigoană, Popa Aurel, care l-a însoțit și pe drumul Cazimcii unde l-a îngrijit și ajutat cu un devotament, care nu se poate întâlni decât în lumea monahilor sau în lumea legionară, care, se include în cea dintâi, când este sinceră și desprinsă de orice formă de egoism. Din zgomote surde și șoapte Nu știu de-i zi, nu știu de-i noapte De ani nu mai sunt
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]