10,770 matches
-
acest interval populația țării scade cu 1 525 746 locuitori și nu datorită emigrației cum greșit s-a lăsat să se Înțeleagă, ci datorită perturbării celor 2 indicatori care determină mișcarea naturală a populației și anume; mortalitatea generală și natalitatea. Mortalitatea generală crește de la 10,7‰ la 12,4‰, iar natalitatea scade de la 16‰ la 9,7‰, realizând un spor natural negativ de aproape -3‰ anual. Situația este și mai alarmantă dacă ne referim la aceiași indicatori În mediul rural, tradițional
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
natalitatea scade de la 16‰ la 9,7‰, realizând un spor natural negativ de aproape -3‰ anual. Situația este și mai alarmantă dacă ne referim la aceiași indicatori În mediul rural, tradițional considerat bazinul demografic al țării, prin natalitate mare și mortalitate scăzută și chiar sursă a revigorării naționale de-a lungul timpului istoric. Aici mortalitatea a atins cifra de 15,3‰ iar natalitatea a scăzut la 11‰, cu un spor natural negativ de -4,3‰. Sunt cifre care vorbesc de la sine
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
-3‰ anual. Situația este și mai alarmantă dacă ne referim la aceiași indicatori În mediul rural, tradițional considerat bazinul demografic al țării, prin natalitate mare și mortalitate scăzută și chiar sursă a revigorării naționale de-a lungul timpului istoric. Aici mortalitatea a atins cifra de 15,3‰ iar natalitatea a scăzut la 11‰, cu un spor natural negativ de -4,3‰. Sunt cifre care vorbesc de la sine. O altă realitate a țării noastre este faptul că tranziția demografică, care pentru România
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a țării noastre este faptul că tranziția demografică, care pentru România se Încheie În anii 90, nu a dus la stabilirea echilibrului demografic caracteristic regimului demografic modern, ci mai degrabă a determinat un dezechilibru, În care natalitatea este sub nivelul mortalității și realizează sporul natural negativ prezentat mai sus, neasigurând nici măcar Înlocuirea generațiilor. Spre deosebire de țările Europei centrale și occidentale, În care tranziția demografică se Încheie În primele decenii ale secolului al XX-lea, cu o natalitate care se apropie de curba
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și realizează sporul natural negativ prezentat mai sus, neasigurând nici măcar Înlocuirea generațiilor. Spre deosebire de țările Europei centrale și occidentale, În care tranziția demografică se Încheie În primele decenii ale secolului al XX-lea, cu o natalitate care se apropie de curba mortalității ajungând ca la sfârșitul secolului să atingă nivelul de creștere 0, cu alte cuvinte populație staționară, România se află pe o pantă periculoasă, de pierdere demografică continuă. În acest ritm este de așteptat ca În următorii 30-50 ani populația României
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
permite coplata sau asigurări de sănătate suplimentare (voluntare) la nivelul celor presupuse de proiectul de lege. În plus dispariția acestui principiu va afecta direct colectivitatea națională sub aspectul evoluției sale demografice și așa zguduită de emigrări masive, natalitate scăzută și mortalitate generală record, pentru că această situație se răsfrânge direct asupra arheului național, iar aici sociologii (care obligatoriu trebuie consultați) știu bine despre ce este vorba. 3. În pofida aparențelor proiectul de lege deschide larg calea unui pronunțat caracter discriminatoriu care se va
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care mulțimi uriașe de nemți altminteri normali se identifică și își unesc energiile, prin uriașele spectacole de sunet și furie (ce nu semnifică nimic, parafrazându-l pe shakespearianul personaj Macbeth), cu al lor conducător iubit sunt forme de a combate mortalitatea inerentă a individului prin imortalitatea grupului și a ideologiei sale. Teama morții apare la nivelul întregii comunități locale atunci când este anunțat pericolul produs de un nor toxic, urmare a răspândirii unor substanțe letale în atmosferă. Gladney ajunge însă să vadă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
dintre populația rurală și cea urbană sau ponderea fiecăreia În totalul populației, educația etc. Factorii demografici se referă la numărul și structura populației pe vârste, sexe și socioprofesional, ponderea populației active, dimensiunea medie a unei familii, nivelul natalității și al mortalității, durata medie de viață și speranța de viață la naștere etc. Factorii de natură politico-legislativă au o influență semnificativă asupra proprietăților imobiliare prin facilitățile sau restricțiile impuse de ansamblul reglementărilor juridice. Factorul tehnologic are o influență asupra structurii constructive, dar
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
idei, ci mai ales la relațiile personale care ne transformă, ne Îmbunează și ne transfi‑ gurează. Ea se referă deci la o Împărtășire reală Între cre‑ dincios și Hristos. Dar este o Împărtășire inegală. Îi dăm lui Hristos păcatele și mortalitatea noastră, iar El ne dăruiește neprihănirea și slava Sa, ne face părtași la suferințele Lui ca să ne bucurăm și de slava Sa cerească (I Petru 4, 12‑14). Suferința este parte a unui Întreg mai mare. Este legătura dintre starea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
face cu boala, suferința și experiența finitudinii umane. Pentru această problemă, sursele patristice pe care le‑a compilat Larchet oferă un cadru orientativ. Acest cadru este susținut, pe de o parte (1) de o derivare ontologică a bolii, suferinței și mortalității care a rezultat din nesupunerea lui Adam și, pe de altă parte, (2) de implicațiile istorice și teleologice ale mântuirii pentru impactul spiritual vindecă‑ tor al experimentării suferinței, bolii și confruntării cu morta‑ litatea umană și, astfel, pentru motivul pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să se opună predilecției „științifice” a medicinii seculare spre mate‑ rialism. Pentru ca diagnosticul și angajamentele terapeutice ale medicinii să nu obtureze natura reală a coruptibilității umane, trebuie să aibă În vedere „moartea” sufletului ca principal factor care aduce boală și mortalitate creației bune a lui Dumnezeu. O perspectivă creștină impune asupra medi‑ cinii nevoia ca, În confruntarea cu mortalitatea și morbidi‑ tatea, să se confrunte cu realitatea păcatului. Dar trebuie să se confrunte cu acea realitate Într‑o solidaritate umană atotcuprinzătoare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să nu obtureze natura reală a coruptibilității umane, trebuie să aibă În vedere „moartea” sufletului ca principal factor care aduce boală și mortalitate creației bune a lui Dumnezeu. O perspectivă creștină impune asupra medi‑ cinii nevoia ca, În confruntarea cu mortalitatea și morbidi‑ tatea, să se confrunte cu realitatea păcatului. Dar trebuie să se confrunte cu acea realitate Într‑o solidaritate umană atotcuprinzătoare. O abordare creștină a medicinii trebuie să recunoască rolul medicinii necesar În susținerea a ceea ce se află „dincolo
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
dimensiuni cum este populația - o largă aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
și apoi și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite (exemplu: rata natalității, rata mortalității, rata nupțialității etc.); d) Procesul demografic definește modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influența unor factori de natură social-economică, demografică, social-culturală, politică etc. Așadar, procesul demografic scoate în evidență variația (creșterea sau descreșterea) populației în timp, în spațiu sau
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
De asemenea, în practică se utilizează și alte intervale de grupare<footnote C. Mihăescu, Demografie. Conepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 55. footnote>, în funcție de aspectul la care se referă: legislația muncii, vârsta școlară, vârsta fertilă, mortalitatea infantilă etc. De exemplu, pentru analiza fertilității, vârsta fertilă este cuprinsă între 15 și 49 de ani, interval care apoi este împărțit în șapte cincinale sau 35 de intervale anuale. Studiul problemelor învățământului necesită gruparea populației pe vârste specifice diferitelor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
este împărțit în șapte cincinale sau 35 de intervale anuale. Studiul problemelor învățământului necesită gruparea populației pe vârste specifice diferitelor grade și trepte de învățământ: 0-2 ani, 3-5 ani, 6-14 ani, 15-18 ani, 19-24 de ani etc. În analiza fenomenului mortalității infantile, structura populației în vârstă de zero ani trebuie adâncită, prin utilizarea unor intervale de grupare de dimensiunea zilelor, săptămânilor, sau lunilor. Un alt aspect important ce trebuie avut în vedere la analiza structurii populației pe vârste este necesitatea studierii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
sunt urmare atât a marilor evenimente istorice ale secolului nostru (cele două războaie mondiale, crize economice), cât și a măsurilor de politică demografică (interzicerea prin lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se îngustează; − îmbătrânire
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se îngustează; − îmbătrânire demografică prin vârful piramidei, atunci când datorită tendinței de reducere a mortalității pe fiecare vârstă și cu deosebire la vârstele înaintate (ca urmare a progreselor medicinii și creșterii nivelului de trai), ponderea populației vârstnice în total crește și vârful piramidei se lățește. Referitor la influența migrației asupra îmbătrânirii demografice, trebuie subliniat faptul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul asigurării comparabilității cu rata anuală, se impune determinarea densității medii anuale a născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
legat de influența unor factori socio-economici și culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul unor subcolectivități grupate după caracteristicile menționate anterior. Evoluția populației este influențată de asemenea și de cealaltă componentă a mișcării naturale, mortalitatea. Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de mortalitate desemnează masa deceselor survenite în cadrul populației într-o anumită perioadă de timp (de obicei, un an calendaristic). Decesul este un eveniment foarte important, dacă avem în vedere faptul că toate persoanele dintr-o
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul unor subcolectivități grupate după caracteristicile menționate anterior. Evoluția populației este influențată de asemenea și de cealaltă componentă a mișcării naturale, mortalitatea. Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de mortalitate desemnează masa deceselor survenite în cadrul populației într-o anumită perioadă de timp (de obicei, un an calendaristic). Decesul este un eveniment foarte important, dacă avem în vedere faptul că toate persoanele dintr-o populație sunt supuse riscului de deces, este
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
sunt supuse riscului de deces, este nerepetabil și este cel mai puțin influențat de celelalte evenimente demografice<footnote T. Rotariu, Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 53-54. footnote>. Principalele surse de informații folosite pentru studiul mortalității sunt reprezentate de statistica stării civile, completate cu cele provenite din anchete selective, special organizate asupra acestui fenomen. Pentru caracterizarea intensității fenomenului demografic - mortalitate, sunt utilizați mai mulți indicatori sau modalități de calcul: − Rata brută de mortalitate<footnote A nu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 53-54. footnote>. Principalele surse de informații folosite pentru studiul mortalității sunt reprezentate de statistica stării civile, completate cu cele provenite din anchete selective, special organizate asupra acestui fenomen. Pentru caracterizarea intensității fenomenului demografic - mortalitate, sunt utilizați mai mulți indicatori sau modalități de calcul: − Rata brută de mortalitate<footnote A nu se confunda noțiunea de mortalitate cu cea de morbiditate, prin care înțelegem frecvența sau intensitatea îmbolnăvirilor într-o populație. footnote> generală Este un indicator
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]