2,432 matches
-
lunii noi din rabih-thani, când sezonul anual al pelerinajelor se apropia de sfârșit; șase zile mai târziu, eram la Djeddah. În portul acela ocolit de belșug, puține lucruri meritau să fie văzute. Majoritatea locuințelor sunt căsuțe din lemn, în afară de două moschei vechi și de câteva hanuri. Se cuvine să mai semnalăm o cupolă modestă unde se pretinde că Maica Noastră Eva, mama muritorilor, și-ar fi petrecut câteva nopți. În anul acela, orașul era sub administrația provizorie a unui amiral otoman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
erau bine aprovizionate cu fructe proaspete, în pofida uscăciunii din jur. Pe măsură ce înaintam, mă simțeam transportat într-o lume de vis: acest oraș, construit pe pământurile acelea neroditoare, părea că nu avusese nicicând o altă soartă în afară de reculegere; în centru, Nobila Moschee, locuința lui Avraam; iar în inima moscheii, Kaaba, impunătorul edificiu în jurul căruia doream să mă învârt până la sfârșeală și ale cărui colțuri poartă fiecare câte un nume: Colțul Irakului, Colțul Siriei, Colțul Yemenului, Colțul Negru, cel mai venerat, îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
uscăciunii din jur. Pe măsură ce înaintam, mă simțeam transportat într-o lume de vis: acest oraș, construit pe pământurile acelea neroditoare, părea că nu avusese nicicând o altă soartă în afară de reculegere; în centru, Nobila Moschee, locuința lui Avraam; iar în inima moscheii, Kaaba, impunătorul edificiu în jurul căruia doream să mă învârt până la sfârșeală și ale cărui colțuri poartă fiecare câte un nume: Colțul Irakului, Colțul Siriei, Colțul Yemenului, Colțul Negru, cel mai venerat, îndreptat spre răsărit. Acolo este încastrată Piatra Neagră. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pereții erau acoperiți, pe toată lungimea lor, cu draperii din mătase neagră. A doua zi, m-am întors în aceleași locuri și am repetat cu fervoare aceleași ritualuri, așezându-mă apoi, pentru câteva ceasuri bune, cu spatele rezemat de incinta moscheii, nesimțitor față de cele ce mă înconjurau. Nu încercam să meditez. Mintea mea era pur și simplu deschisă, gândind la Dumnezeu, așa cum o floare se deschide spre roua dimineții, și mă simțeam atât de bine încât orice vorbă, orice gest, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și tot ce mi se întâmpla era atât de lipsit de noimă, atât de lipsit de măsură, atât de grotesc! Nu cumva eram victima vreunui coșmar, vreunei amăgiri? Nu cumva mă aflam, ca în fiecare zi de vineri, într-o moschee din Fès, din Cairo sau din Tombuctu, cu mintea tulburată de o lungă noapte de veghe? Deodată, în miezul îndoielii mele, se înălță iarăși glasul pontifului, care mă apostrofa: — Iar tu, fiule al Nostru mult-iubit, tu, Giovanni-Leone, pe care Providența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
era hotărât să cerceteze nu doar ruinele Beitinului, ci satul însuși. Căci micul, umilul Beitin a fost condus de eleni, de romani, de bizantini, de otomani. A fost creștin și apoi musulman: la sfârșitul secolului XIX, s-a construit o moschee pe ruinele unei biserici bizantine. Încă se mai pot vedea rămășițele unui turn elen, ale unei mănăstiri bizantine și ale unui castel al cruciaților. Toate trei. După părerea lui Ahmed, asta constituia gloria Palestinei. Chiar și într-un colț uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cuprins de un sentiment de vinovăție, dar trebuia să folosească tot ce avea la dispoziție. Tot mai exista posibilitatea să nu obțină nici un rezultat. Cu siguranță bărbatul care făcea parte din Frăție va tresări de mândrie la referințele legate de moscheea de secol XIX și va căsca la celelalte. Sau poate că exista o mică șansă de-a vedea Beitinul ca pe ceea ce este cu adevărat, un loc care poartă amprenta istoriei acestui pământ. Stând pe vârfuri și întinzându-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
plasase sub mașini, schilodind câțiva politicieni palestinieni. Multe dintre victime erau încă active, apărând la televizor în scaune cu rotile sau cu plăgi faciale îngrozitoare. Poate, continuă Yariv, vor arunca în aer vreo două terenuri de joacă arabe. Chiar și Moscheea. Nu era nevoie să spună care moschee. Știau cu toții că cei mai fanatici din Machteret visau să arunce în aer Domul Stâncii, cel mai venerat loc de pe pământurile sfinte al musulmanilor, făcând astfel loc unui Templu Evreu. — Dar atacurile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Multe dintre victime erau încă active, apărând la televizor în scaune cu rotile sau cu plăgi faciale îngrozitoare. Poate, continuă Yariv, vor arunca în aer vreo două terenuri de joacă arabe. Chiar și Moscheea. Nu era nevoie să spună care moschee. Știau cu toții că cei mai fanatici din Machteret visau să arunce în aer Domul Stâncii, cel mai venerat loc de pe pământurile sfinte al musulmanilor, făcând astfel loc unui Templu Evreu. — Dar atacurile astea? Nu au nici un sens. De ce ar ataca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de evanghelici creștini neliniștiți, lucrând cu grupurile mișcării teroriste israeliene ca să organizeze un teleton difuzat pe Rețeaua Creștină de Difuziune duminică noaptea... izbucnirea violenței în zona Muntelui Templului astăzi, după ce forțele de ordine israeliene interveniseră cu gaz lacrimogen asupra adoratorilor Moscheii Al-Aqsa, doi palestinieni morți, un adolescent... atacarea unei mașini străine în afara așezării Ofra, doi pasageri uciși, unul în vârstă de doisprezece ani... Maggie își trecu degetele prin păr, regretând din nou că se lăsase de fumat. Dumnezeule, și-ar da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
al Războiului Ruso-Japonez (1904-1905), când flota rusă a fost spulberată În apele arhipelagului Tsuchima, de japonezii comandați de amiralul Togo. (n.r.) . Profesor de scrimă (În fr. În orig.). . Biciul (În rusă În orig.). . Afurisiți. . Grădină suspendată (În spaniolă În orig.). . Moschee (În spaniolă În orig.). . A murit Tolstoi (În fr. În orig.) . Una din primele limbi auxiliare internaționale, construită artificial (cu elemente mai ales proprii germanei și englezei) creată În 1879 de pastorul german Johann Schleyer. . Amor nebun (În fr. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
cealaltă, era suportabilă până la un punct, iar uneori, în amurgurile când soarele părea că se oprește să se odihnească puțin în așternutul de coroane ale palmierilor ce alcătuiau unicul orizont în El-Akab, înainte de a se ascunde de tot în spatele minaretului moscheii, putea fi considerată un adevărat paradis. Jos, sub balcoane, în singuratica grădină care, după cum spuneau legendele, fusese proiectată chiar de colonelul Duperay când ordonase să se construiască palatul, straturile de trandafiri și garoafe își disputau solul cu meri și lămâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
grădină, în straturile de flori. Unul dintre funcționari trecu în tăcere prin spatele lui, bătu de trei ori în ușa biroului și intră, închizând-o în urma lui. Guvernatorul, care nu se mai prefăcea că studiază raportul și acum contempla minaretul moscheii prin fereastră, fără să se miște din fotoliu, înclină ușor capul spre noul-sosit, ce se oprise respectuos la marginea covorului, și-l întrebă: — Care-i situația, Anuhar? Nici o veste despre targuí, Excelență. A dispărut. — Nu mă mir, zise. Un „Fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și sunt convins că, chiar dacă unii dintre ei o vor face, cei mai mulți vor continua să se cramponeze de nisipurile și obiceiurile lor - arătă spre exterior, spre îndepărtatul turn de unde un muezin chema la rugăciune... E ora de rugăciune... Veniți la moschee? Guvernatorul încuviință în tăcere, se apropie de masă, stinse havana într-o scrumieră masivă de cristal și răsfoi hârtiile pe care le studiase: — Pe urmă ne întoarcem, spuse. Să rămână o secretară; astea trebuie să plece mâine. — O să vă duceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
se izbise cu nasul de ușa masivă. Cu o barbă de zece zile, murdar, slăbit și încercănat, guvernatorul Hassan-ben-Koufra era o umbră a bărbatului orgolios, semeț și sigur pe el ce părăsise într-o seară același birou, îndreptându-se spre moschee. Prăvălit într-unul din fotoliile greoaie, privea fără să vadă pădurea de palmieri prin perdelele groase și s-ar fi zis că mintea lui era foarte departe, probabil în peștera unde suferise cea mai traumatizantă experiență din viața sa. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Bineînțeles, recunoscu Ali Madani fără să se scandalizeze. Dar în momentul de față tu ești cel pus sub semnul îndoielii, nu eu... Se îndreptă spre fereastră să se uite la muezinul care-i chema la rugăciune pe credincioși din minaretul moscheei și comentă, fără să se întoarcă să-l privească: — Roagă-te să pot repara ce-ai stricat, sau o să pierzi ceva mai mult decât slujba de guvernator. — Vrei să spui că m-ai destituit? — Firește! răspunse. Și-ți garantez că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mare plăcere. Dar Îndatoririle mă rețin aici. Am totuși un văr de-al doilea și voi aranja să vă Întâlnească aici mâine dimineață și să vă ia la bazar. Acum, pentru după-amiaza aceasta vă sugerez să luați un taxi spre Moscheea Albastră, trecând pe la hipodrom, și după aceea să vizitați apeductele romane. Apoi, dacă luați ceaiul la restaurantul rusesc din Pera și vă Întoarceți pentru cină, vă recomand un spectacol pentru seara asta. Iar acum, dacă doriți, vă comand un taxi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În cealaltă parte a holului, spre anostul stand cu dulciuri, și se Întrebară dacă să-i cumpere cumva o cutie cu dulciuri. Hotelul țipător și mare, cu holul lui pavat cu plăci de gresie, personal internațional și restaurant care imita Moscheea Albastră, fusese construit Înainte de război. Acum, când guvernul se mutase la Ankara și Constantinopolul simțea concurența Pireului, hotelul căzuse puțin În rang. Personalul fusese redus și puteai să rătăcești prin foaierul mare și gol fără să Întâlnești nici un valet și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
bună pe lângă noi. Se Înscriseră Într-un sens giratoriu, pe după un polițist miniatural ce sta pe o cutie și dirija circulația, după care urcară o colină. Sub ei, Între un bloc bizar și gol și un stâlp de telegraf, domurile Moscheii Albastre se ridicau ca un ciorchine de bule de săpun azurii. Domnul Stein Încă nu se simțea prea În largul lui. — E bine pentru o fată, repetă el. Și În ultima vreme firma mi-a ocupat tot timpul. Dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
se formulau cele mai pertinente opinii și se polemiza cu eleganță. — Este din cauza Încălzirii globale, clama un tip În costum și cu diplomat, posesor al unei bărbi bogate, filozofice, deasupra căreia trona, În compensație, o chelie ca un acoperiș de moschee. Creșterea efectului de seră a supraîncălzit motoarele, care-au dat chix. — Fii serios, a fost o furtună electromagnetică, l-a contrazis un ins subțirel. — Da, da, simțeam eu că mă-ncearcă reumatismul, a aprobat un grăsun măsliniu, care gâfâia de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
făcut DJ cu mireasa, ni se dă de Înțeles că se putea Întîmpla orice, ochiul uman neputînd percepe integral două trupuri În acțiune. Peter Handke se dovedește a fi un mare scriitor. A doua zi, seara, ajunge În Damasc. Marea Moschee. Descriere dans derviși. Se ivește femeia de marți, nespus de frumoasă (toate femeile sînt la fel și-i provoacă, metafizic, frică lui Don Juan). În Damasc Începe o furtună de nisip. Uguiesc curcanii, țipă păunii, sirianca are un copil, valetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Bunelu. Ce-ți ziceam ? Și atunci care-i mai nebun, ăla care caută sau ăla care găsește ? Iadeș se lăsă pe spate, ca să vadă cerul. Deasupra muntelui de gunoaie se proțăpise luna, încât, privit de jos, aducea mai degrabă a moschee. Stelele porniseră să pâlpâie, erau bune de răscolit, ca jarul. Păi, atuncea io zic că sunt cel mai fericit, zise Iadeș. Că io ce caut nu găsesc, iar ce găsesc nu căutasem. Dacă zici că să fii nebun e totuna
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-i așa? —Istanbul e În Turcia, Elisa, spuse Leo, părând mulțumit de sine. Și chiar dacă e o țară musulmană, e foarte, foarte occidentalizată și există, deci, o separare totală Între biserică și stat. Sau cred că ar trebui să spun moschee și stat. Kelly surâse. —Exact, Leo, exact așa e. După cum știți cu toții, suntem pregătiți să ne extindem la clientelă internațională și cred că va fi un Început perfect. Această asociație e formată din aproape treizeci de proprietari de cluburi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
simțit cum mi se ridică o mare greutate. —Vorbind foarte serios, totuși, sună foarte mișto, spuse ea. O să ai timp să vizitezi cât timp stai acolo? Am auzit că oamenii vorbesc despre Hagia Sofia ca despre o experiență transcendentală. Și Moscheea Albastră. Și marele bazar. O croazieră turistică pe Bosfor! Doamne, Bette, pare incredibil... N-am vrut să-i spun că singurele activități de zi pe care le-am văzut pe itinerar până acum erau masajele la saună sau că singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mers ușor, cu doar vreo șase plângeri În legătură cu camerele („prea aproape de locul unde menajerele Își țin căcaturile lor de curățenie“; „prosoapele nu ajung nici pe departe ca să usuc atâta păr“; „chiar nu mă interesează să am o priveliște cu o moschee!“) și toată lumea era binedispusă când ne-am reunit la brunch-ul cu șampanie de o eleganță impresionantă dat În onoarea noastră pe terasa hotelului, care se Înălța deasupra mărețului palat Topkapi. Am reușit s-o șterg pe furiș după o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]