2,502 matches
-
dintre viteji. Ahile, Achilles sau Akhilleus (greaca antică:αχιλλεύς) este un celebru erou din mitologia greacă (cunoscut mai ales datorită epopeii homerice Iliada), care a participat la războiul troian de partea grecilor. Ahile era fiul zeiței marine Thetys și al muritorului Peleus regele mirmidonilor din Fthia (sud-estul Tesaliei) și nepotul lui Zeus. Când l-a născut pe Ahile, Thetys a vrut săl facă nemuritor. Ahile a fost cufundat în întregime de către mama sa în apele Styxului, însă i-a rămas afară
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în apele Styxului, însă i-a rămas afară călcâiul de care-l ținea Thetys. O altă versiune spune că Thetys l-a uns pe băiat cu ambrozie și l-a așezat deasupra focului, pentru a-i arde toate componentele de muritor ale corpului și pentru a-l purifica. Întreruptă însă de Peleus, Thetys s-a înfuriat și a dat drumul copilului fără a fi terminat ritualul. Așa cum a prezis Hector când se afla în pragul morții, Ahile este ucis de către Paris
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
15 iunie 1938 redevine bilunar. Rubrici mai importante: „Îndreptar”, „Probleme sociale”, „Documente”, „Politica”, „Străinătatea”. Publică poezie Ion Șugariu (Tristeți de toamnă, Gând, Elegie, Sârg, Sonet tânăr, Geremia da Valacchia), Ștefan Baciu (Plimbarea-n zi de vară), Vintilă Horia (Cântec de muritor), Mihai Beniuc (Apleacă-te lin), V. Voiculescu (Curcubeul), Teohar Mihadaș (Închinare), Vasile Flueraș, Iulian Popa, George Petcu, E.Ar. Zaharia, Ion Crețu, Marcel Olinescu, Ioan Tudose, D. Karnabatt, Al. Tzigara-Samurcaș, George Dumitrescu. Proza este reprezentată prin Dumitru Rugină, Ioan Tudose
DECALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286711_a_288040]
-
reprezintă și ele virtuți. Uneori, chiar și șiretenia, ingeniozitatea, așa cum o dovedește Odiseu, au același rol. Eroii de epopee, la fel ca și tipurile zodiacale au o anumită soartă, în viața lor intervenind frecvent zeii. Eroi pot fi însă și muritori obișnuiți, cum e Penelopa soția fidelă a lui Odiseu. Toate aceste trăsături de caracter apar prezentate ca virtuți. Aristotel precizează cum ar trebui să se desfășoare, sub forma excelenței și a virtuții, comportamentul cetățeanului atenian liber, ce își trăiește viața
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
repede depășite. Versul cu tente expresioniste și tonalitate de incantație arhaică îi devine caracteristic. În ciuda aparenței de improvizație, poemele lui C. pornesc de la preocupări de estetică și filosofie. Placheta Saturnala (1969) este pusă sub semnul lui Heraclit: „...muritori - / nemuritori, / nemuritori - / muritori/ își trec unii altora moartea și-și mor viața”. Un volum, Cina (1977), este apreciat și recomandat de Gheorghe Tomozei, care îl așază „sub zodia bestiarelor cantemirene, dar și a Luceafărului emiescian”. O altă carte, Răpirea (1978), este prezentată cu
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
Aruncând căldarea într-o fântână extrem de adâncă, ce pare să coboare până în miezul pământului, scot de acolo nu sânge, ca de obcei, ci lapte. Gustând din acesta, aud un glas din adâncuri: "Vai, țițișoarele mele, vai, lăptișorul mieu, cine dintre muritori te-au tras? Cine din cei nemuritori vreodată te-au băut? Cine ieste îndrăznețul și obraznicul acesta carile pieptul Biruinții a apipăi și țițișoarele fiicăi mele de gurguie a suge nu s-au temut?"45 Gestul săvârșit din neștiință are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu cornul magic are, în mod evident, o încărcătură lascivă. Erotismul nu are cum să fie ignorat din această ecuație cu o singură, dar nerezolvabilă, necunoscută: puterea nobilului animal de a se abține, de a ignora ceea ce pentru orice alt muritor ar fi hipnotizant atracția erotică pe care Biruința o emană. Răspunsul său este simplu și fără echivoc: "precum el Dianii, și nu Afroditii, să fie închinat apofasisticos mi-au răspuns"51. Prin urmare, Inorogul se închină înțelepciunii, nu iubirii. El
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai trăiește în mit, ci, coborât în istorie, devine o simplă mască pentru un principe inițiat în subteranele politicii. Elvira Sorohan observă foarte bine acest aspect esențial: "Acceptarea sclaviei erotice se asimilează simbolic vânătorii, o coborâre la condiția existenței comune muritorului, ființa mărginită, înlănțuită. Acest aspect legendar se destramă deliberat în Istoria ieroglifică. Inorogul refuză cu cinism rugămintea de a fertiliza fecioara, născută din laptele virginal, evitând astfel tragedia sacrificiului ființei sale, dedicată altei cauze, năzuind spre absolut"53. Acest comentariu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu carile sau orânduiala vecinică într-un chip să să plinească, sau a mea îngăduință de acmu înainte ispitele ieste să-i batgio curească (căci precât primejdiia s-ar socoti mai mare, pre atâta sfârșitul să nedejduiește mai tare). Toți muritorii pururea în sin doi sorți purtăm, carii unul a morții, altul a vieții sint, și amândoi din ceasul zămislirii împreună cu noi în toate părțile, în toate locurile și în toate vremile din fire să tovărășesc. Deci, oricarile povață înainte ne-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mult mai important decât o banală captatio benevolentiae: "Toate lucrurile firești câte soarele vede, lumineadză și încăldzește, fără pricinitoriul clătirii lor nu numai a nu fi, ce așeși nici a să gândi pot. Una numai și aceia singură slobodă voia muritorilor ieste, carea fără nici o pricină și fără altă îndemnare a sa hirișă clătire are și singură șie și clătitoriu și clătire a-și fi și a-și face poate. Cătră carea macar că dinafară viitoare spre clătire-i îndemnătoare multe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Inorogului, care moștenește de la el o sumă de calități, dar nu le mai câștigă pe cont propriu, în urma unui traseu inițiatic. Dar Inorogul, se înțelege, este singurul urmaș legitim al acestui simbol al perfecțiunii absolute, pe care doar condiția de muritor îl desparte de cea zeiască. 3. Lupul filosof Dacă în bestiarul lui Cantemir unele animale sunt reprezentate cu fidelitate față de modelul lor fixat prin tradiție, altele sunt denaturate conform unei logici conflictuale a cărții, fără să se mai țină seama
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-l pune la încercare pe însuși stăpânul zeilor. Povestește chiar acesta: "Am dat semne c-a venit un zeu. Poporul porni să se roage. La început Lycaon râse de rugăciunile pioase. Îndată, își zise, voi afla dacă este zeu sau muritor; dacă va descoperi o crimă, atunci adevărul nu va fi îndoielnic". Și se pregăti să mă ucidă prin surprindere în timpul nopții, când voi fi adormit. O asemenea încercare găsește cu cale să facă, pentru a afla adevărul. Socotind că numai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lucruri vrednice deabiia lauda dobândesc, iară numai unul scârnav în veci nespălată cinstei și numelui grozavă aduce pată). Carea prea târdziu sau nici odânăoară din gurile năroadelor și din șoptele gloatelor a o scoate nu va putea (căci din fire muritorilor aceasta ieste dată, ca binele pre lesne, iară răul cu anevoie să uite, și laudele cuiva pre hârtie, iară hulele pre table de aramă să le scrie). Acéstea și altele ca acéstea Brehnacea cătră Cucunoz vorovi, socotind precum întâi pre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prin intermediul unui discurs filosofico-moralizator, care cuprinde și un șir de povești cu tâlc, la calm, rațiune, echilibru, la "calea lineștii"? În mare, concepția sa este că nu poate nimeni să controleze viitorul, că destinul se joacă în sfere intangibile pentru muritori și că există o înlănțuire a cauzalităților după care lumea se conduce, indiferentă la eforturile caraghioase ale unora de a o deturna de la ale sale. Teorie veche, atitudine tipic medievală, din care lipsește însă sâmburele explicit creștin. Este, printre altele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
altfel?, căpetenie a hăitașilor unicornului, dar nu are succesul care, după enciclopediștii medievali, nu îi scăpa niciodată. Mesajul autorului român devine însă clar: dacă nici un astfel de vânător nu îl poate captura pe Inorog, poate că nu le este dat muritorilor să-l prindă. Altfel, deși rămâne în aria preocupărilor sale tipice, Șoimul ia parte, cu destul aplomb, la comploturile împotriva acestei nobile ființe, ticluiește planuri pentru a-l captura pe inamicul stăpânului său. Calitățile native dând greș, el recurge la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și pe asta!" C. I.: V-au lăsat totalmente fără niciun fel de resurse, chiar în iarna de după anul foametei din 1947. R. R.: La un an după foametea din 1947, că era în iarna din 1948-1949. Ne-au lăsat muritori de foame. Chiar înainte de a ne ridica, au măturat chiar și ultimul bob de grâu. Nu conta că nu mai aveai ce mânca, cu ce să-ți hrănești animalele. Au fost presiuni și pentru noi dar și pentru sora mea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Fontaine și pe John Dryden, și care îi prilejuiește lui Alain Montandon o frumoasă analiză a teoxeniei. Temă universală, cunoscută în mitologia greacă și romană, dar și în poveștile populare a numeroase popoare, teoxenia înseamnă "vizita unui zeu în casa muritorilor pentru a le pune la încercare ospitalitatea, adică de fapt, omenia, prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de pietate, de respect și de bunăvoință". Morala clasică a poveștilor - cei răi sunt pedepsiți, cei buni sunt răsplătiți, se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de pe țărm, cu ochii pierduți pe valuri și cu inima topită de dor și de gemete"27. Ea îl dorea. Ospitalitatea interesată a lui Calipso l-a transformat pe erou în sclavul așternutului ei, în prizonierul dorinței sale pentru un muritor. Dorința feminină trebuie să aibă însă limite pe care zeii le cunosc, căci dacă aceștia se pot îndrăgosti de muritoare, zeițelor nu le este permis să facă la fel! Cititorul modern va gândi cu siguranță că descumpănirea lui Ulise se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ea are un farmec care împietrește, imobilizează, metamorfozează. Aventura lui Elpenor ne arată cu pregnanță că omul slab cedează acestei ispite. Antidotul vrăjii este această iarbă fermecată a cărei rădăcină este neagră iar floarea albă ca laptele, floare pe care muritorii o smulg cu greu și pe care zeii o numesc în graiul lor "molu". Fără îndoială, ne putem gândi, ca și Cléopâtre Athanassiou 33 la o figurație a clivajului pe care ea îl interpretează într-o perspectivă analitică anală. Dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unul din scenariile cele mai frecvente este ceea ce am putea numi testul de ospitalitate. "Zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii"147*. Teoxenia, adică vizita unui zeu în casa unor muritori pentru a le pune la încercare ospitalitatea, adică, de fapt, omenia lor prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de pietate, de respect și de bunăvoință, este o temă universală pe care o întâlnim nu numai în mitologia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acel azil unde, "departe de oameni, la adăpost de relele acestora, uitat", se desfătă trândăvind și ducând o viață contemplativă. "Aș fi vrut atât de mult să mă retrag în această insulă și să nu mai păstrez legătura cu nici un muritor și e sigur că am luat toate măsurile ca să nu mai am de-a face cu ei"297. Rousseau îi răspunde lui Diderot care spune că numai cel rău trăiește singur, prin paradoxul solitarului: "Cei care prin gustul și dorința
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
petrece acolo noaptea. Calipso și Circe fac excepție când îl invită să vină în casă, să le împartă patul. Dar Calipso este etimologic cea care ascunde. Dar ce ascunde ea? Pe fugar? Pe amantul care riscă să-i scape? Pe muritor de timp? Sau încearcă să ascundă amintirea prin uitare în palatul său? Sau poate ea încearcă, prin această imersiune totală în intimitate, să-i ascundă lui Ulise situația lui de oaspete? A intra în casa celuilalt înseamnă a pătrunde în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
au fugit odată cu armata rusă. În ziua de 14 Iulie s'a luat măsura ca trecerea peste Nistru să fie oprită, iar acum numeroase persoane stau pe malul de Nord al Nistrului și imploră să fie trecuți peste apă, fiind muritori de foame. Este necesar ca grănicerii să fie instalați cât mai curând de-a lungul Nistrului, exercitând un control sever al trecerilor. Propunem ca trecerea românilor și înapoierea lor la vetre să fie permisă, după o triere amănunțită, împiedicându-se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din discuția noastră zâmbea la televizor de glumițele la adresa lui și în spatele nostru își freca palmele și număra plasele cu bani. Chelnerii, barmanii, vânzătorele de pâine sau, nu mai vorbim, măcelarii, adunau averi colosale din foamea și alergătura noastră a celorlalți, muritorii de rând. Mulți dintre ei și-au cumpărat fabricile sau spațiile comerciale, după 1990, mulți au dat faliment și mulți sunt încă pe piață în calitate de patroni. Privilegiile celor care manevrau alimente erau uriașe într-o lume moartă de foame, la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Diego, 1990, p. 43) S-a scris mult despre pesimismul lui Eminescu, rod al influenței filosofiei lui Kant și Schoppenhauer sau al vechii spiritualități a Indiei asupra gândirii sale. Desigur, în viața sa, poetul a avut parte ca oricare dintre muritori de frământări și revoltă, de necazuri și decepții, de căderi și de ridicări, dar ele nu i-au smuls din suflet credința în Domnul și în Sfânta Maică, Pururea Fecioară. Ideile dogmatice exprimate, mai ales cele din domeniul mariologiei, ni
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]