2,938 matches
-
șapte capete înșirate de-a lungul spinării, se freca de coapsele muzei, deja afundată până la jumătate în asfalt. Ieșind din cafeneaua scriitorilor, după două săptămâni de căutat un artist pe care să-l inspire și împreună să înfăptuiască minuni nemaivăzute, muza, cu fața trasă, obosită, oprea trecători grăbiți întrebându-i dacă nu vor să scrie o poezie, oferindu-și ajutorul pentru câțiva bănuți de cafea. Poate au pe cineva drag căruia să-i scrie o epigramă, poate o carte poștală pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Ioanei Radu în fața casei de pensii și din cer curgeau lacrimi de bătrâni mișcați. Acum e un fenomen la nivelul întregului oraș. Pisica oranj cu șase voci. Am auzit chiar că Institutul Cultural Român ar vrea s-o exporte. De muză nu s-a mai auzit nimic. Dar eu am văzut-o, chiar zilele trecute, în magazinul de unde cumpăr mâncare pentru pisici. Arăta destul de obosită și am avut impresia că doar eu o văd. I-am zâmbit și am vrut s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
limbi folosite în spațiul pruto-nistrean. Prestigiul limbii române nu se poate dobîndi prin surparea altora. Ei cred însă cu tărie că limba română trebuie să fie „regină la ea acasă“, să ocupe „locul din capul mesei“ și nu să rămînă muza cenușăreasă, cum aprecia Anatol Ciobanu. Iar acest statut se dobîndește numai prin funcția pe care autoritățile de stat trebuie să i-o acorde, aceea de principal mijloc de comunicare în instituțiile statului, de principal mijloc de formare și vehiculare a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
latura „armonică, apolinică, calmă” și pe cealaltă, neastâmpărată, jucăușă, inventivă, neliniștită la extrem, sursă a creației, a candorii virile, a devenirii. Dionisiacul care e muzica, În primul rând, alta Însă decât cea care susură armonic și cuminte, previzibil, lângă corifeul muzelor, Apollo, mai degrabă acea muzică ce dezlănțuie forțe ascunse, obscure, ale firii umane de-o violență uneori fără margini, dar și aptă de „a săpa” galerii nebănuite, „miraculoase”, acut revelatoare nu numai despre propria noastră fire, dar capabilă de profeții
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
avut, la vremea lor, A.C. Cuza, iar mai târziu Tudor Vianu și G. Călinescu, primul dintre aceștia susținând că poetul nici n-a fost nebun. Nu e de pierdut din vedere apoi însăși opoziția atitudinilor dintre Eminescu și Maiorescu, protejatul muzelor fiind în definitiv "modelul în absolut" de raportare al ființei românești. Așa cum nu poate fi uitată, de asemenea, Emilia Humpel, apropiată liderului Junimii, care a crezut în suferința lui Eminescu, cerându-i lui Maiorescu să-l protejeze; numai că, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
9 am scris doamnei Georgescu câteva rânduri, căci față de dragostea și bunăvoința ce și-a arătat față de noi, trebuia să-i adresez măcar aceste câteva rânduri. I-am scris nu tocmai așa cum ar fi trebuit, deoarece eram cam obosit și Muza refuza să mă inspire așa cum m-a inspirat altă dată. Am vrut să-ți scriu aseară și ție, dar fiind ora cam târzie și apoi datorită faptului că deseară avem un exercițiu de noapte, am preferat să mă odihnesc pentru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Zoor Erwin, născut la 17 martie 1979 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Zoor Ludovic și Scherer Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 91781 Weissenburg, Weimersheimer Ring 24, cu ultimul domiciliu din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, Aleea Muzelor nr. 1, bl. 12, sc. B, ap. 43, județul Covasna. 233. Gross Andreea Gyongyi, născută la 8 mai 1974 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Moritz Andras și Laszlo Agnes-Roza, cu domiciliul actual în Germania, 90441 Nurnberg, Endresstr. 11
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
951, județul Timiș. 629. Scherer Elisabeta, născută la 23 martie 1948 în localitatea Sântionlunca, județul Covasna, România, fiica lui Szab-Stefan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Weissenburg Bay, Weimerscheimer Ring 24, cu ultimul domiciliu din România, Sfântu Gheorghe, Str. Muzelor nr. 1, bl. 12, sc. B, ap. 43, județul Covasna. 630. Zintz Constantin, născut la 16 aprilie 1962 în localitatea Oțelu Roșu, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Popa Gheorghe și Anica, cu domiciliul actual în Germania, 82110 Germering, Carl Diemstr
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
pionierii căii ferate, asta da soartă, sub numele pădurii, cîtă pădure! m-am și împăcat cu mine, lăsîndu-mă pe clipe de halta Stănița, poezie de duminică dimineața cu brazii mari și clădirea de scînduri nou vopsită, e muzeu, este de muze, expune vremea cu cale ferată reușind prin păduri și nu stîrpind-o, cîștig locomotiva diesel-electrică, nu pe aburi, păstrăm cîștigul la starea de reconstituiți, tremurînd umed de dimineață, depășită cumpăna de ape, coboară, verde, oi la păscut, a! ce dimineață e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
repară linia paralelă, sursa de alimentare lumile paralele, scurgeri spre Someș, luciul de iaz cu gură la nord-est, panta rambleului, primăvară pe toamnă trecută! utilaje de terasare în frămîntări, unelte indirect agresive, din lucrativ, din semantic în fond, două tunele, muzele neliniștitoare cu bucle pe care vom călca, 2-3 km de anticipate întîrzie proiecția cui în timp? prea golașe dealurile cu hăul Bacovia, copiii de acum se nasc în decembrie, tată! accelerat spre sud anticipat pe roți, suficient zgomotul, ce va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
duce cu el pe vale, mi se repede în pufuri dunga de creastă, pe înalt înfundă nori de strat, mai este închiderea în ograda orașului, excavator, au sudat pereții sub cabina de comandă, deșeurile de fier stivuite, ieși stingher din muza neliniștitoare, cînd lumea, adică eu, nu-și mai revine niciodată, întoarcerea din Deva kilometri de înscriere pe CFR 202, între văi furnalele Hunedoarei 15 km, le scot din aceeași cutie, baterie de cocsare, ramificația din terenuri de racorduri periurbane, Simeria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aviară! din off, eu cobor aici, gripa aviară! deja a simțit miros, bă, uite oleacă, casetofoane, muzică, este la greu! gagici n-avem, ai grijă ce faci, dacă ai probleme răcnești! halta Pietrișu detașată în intimitățile de vagon, miez de muză, ți se vede găunoșenia, nici utilizarea la a doua mînă, care dă memoria, nu face lucrurile cu putință, gripa aviară! bă, Nuț, discotecă aicea, băutură, femei! văd că e închis, Hai noroc și la mai mare, / Doamne ajută să trăim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că te dor urechile, da? Vasile Roaită trage de sirenă prins în buruieni, sîngele apus în nori complementari, turlele cît jumătatea trupului la biserică, acoperișuri caschete militare, brațul secular excrescență, Les glaneuses varianta bărbat, sacul l-am îndesit la gură, muze neliniștitoare vagoanele daruri troiene, bezmetice rulante în ordine, nebunia în ordine totdeauna, Galbeni "Ceresit" lumina floarea-soarelui, literele legănate mai sus pe clipa de văzduh, ce luăm cu noi, profitul pe seama naturii! Romanul front imobiliar terasările de Moldova, pașnicul satului ""În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
unei puzderii de regiuni. „Radiosfera“, 7 martie 1997, ora 11,25 9. Poate trestie, dar sigur femeie Femeia inspiră - binele, poate și răul. De asta cultura și istoria umanității Îi este datoare aproape În totalitate; măcar pentru că toate cele nouă muze sunt femei, respectiv pentru că a existat o Elenă din Troia. De ce să nu inspire și știința? Bine și rău: Paradoxal? Sunt și muze, dar și amazoane. Iar paradoxul continuă, pare-se ca o chintesență a ei. Și, mărturisind că femeia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
De asta cultura și istoria umanității Îi este datoare aproape În totalitate; măcar pentru că toate cele nouă muze sunt femei, respectiv pentru că a existat o Elenă din Troia. De ce să nu inspire și știința? Bine și rău: Paradoxal? Sunt și muze, dar și amazoane. Iar paradoxul continuă, pare-se ca o chintesență a ei. Și, mărturisind că femeia mă inspiră și pe mine, doresc s’o analizez, profitând de ziua de astăzi, chiar dacă nițeluș demonetizată de o istorie relativ recentă. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
știe, Pe lume, la ce să fie ! Parcă pentru a confirma continuitatea talentului în familie, fiul Măriuței Nițului, Octavian Schiopu, septuagenar trăitor azi în Timișoara, pensionat cu gradul de colonel de la o unitate de aviație, cochetează în intimitate cu Euterpe, muza poeziei lirice, completând și păstrând în biblioteca personală caiete întregi de versuri pline de talent și sensibilitate în care deseori sunt evocate plaiurile, locurile sale natale. Ne-am permis să-i subtilizăm câteva creații cu care să ne îmbogățim lucrarea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ce vrei să spui? Parnasul e un nume străvechi al unui munte din Grecia. Acolo își avea sediul Apolo, zeul artelor protector al muzicii și al poeziei. Uneori era reprezentat ca un tânăr cântând la liră. Tot acolo sălășuiau și muzele. Prin urmare era locul muzelor și al poeziei. De aceea poeții care urcau pe Parnas, sau stăteau pe Parnas, unde muzele îi inspirau n-ar mai fi vrut să plece. De ce chiar Parnasul era socotit ca loc al muzelor și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
e un nume străvechi al unui munte din Grecia. Acolo își avea sediul Apolo, zeul artelor protector al muzicii și al poeziei. Uneori era reprezentat ca un tânăr cântând la liră. Tot acolo sălășuiau și muzele. Prin urmare era locul muzelor și al poeziei. De aceea poeții care urcau pe Parnas, sau stăteau pe Parnas, unde muzele îi inspirau n-ar mai fi vrut să plece. De ce chiar Parnasul era socotit ca loc al muzelor și nu un alt munte? Era
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
protector al muzicii și al poeziei. Uneori era reprezentat ca un tânăr cântând la liră. Tot acolo sălășuiau și muzele. Prin urmare era locul muzelor și al poeziei. De aceea poeții care urcau pe Parnas, sau stăteau pe Parnas, unde muzele îi inspirau n-ar mai fi vrut să plece. De ce chiar Parnasul era socotit ca loc al muzelor și nu un alt munte? Era un munte foarte înalt și avea priveliști deosebit de frumoase. Acolo era și locul unde se
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și muzele. Prin urmare era locul muzelor și al poeziei. De aceea poeții care urcau pe Parnas, sau stăteau pe Parnas, unde muzele îi inspirau n-ar mai fi vrut să plece. De ce chiar Parnasul era socotit ca loc al muzelor și nu un alt munte? Era un munte foarte înalt și avea priveliști deosebit de frumoase. Acolo era și locul unde se întâlneau muzele cu zeii și cu nimfele. Îmi vine în minte numele curentului din poezia franceză- parnasianismul. ─ Acest
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
inspirau n-ar mai fi vrut să plece. De ce chiar Parnasul era socotit ca loc al muzelor și nu un alt munte? Era un munte foarte înalt și avea priveliști deosebit de frumoase. Acolo era și locul unde se întâlneau muzele cu zeii și cu nimfele. Îmi vine în minte numele curentului din poezia franceză- parnasianismul. ─ Acest curent, plecând de la teoria „artei pentru artă” era foarte exigent privind problemele de prozodie. Impunea formele fixe ale poeziei și interzicea orice licență poetică
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în sufletul poetului, cât și în toată armonia universului ipoteștean, până și Vara cânta din arfa [...] de aur/ Vara cu flori cu-al basmelor tesaur 146. Acolo, În valea viselor erau codri de cânturi/ Und-arfe arbori suspinau în vânturi 147. Muza poetului îi inspiră sunete melodice, fiind și ea o prezență prin pădurile de basme, pe unde trece fluviul cântării 148: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi149. Chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a muzicii celeste nu există în fapt, căci toată strigarea, vuirea, sunarea/ E surdă ca ceriul, e moartă ca marea 159. Într-o perioadă când oricare cap îngust un geniu pară-și160, Eminescu are curajul să-și mărturisească crezul poetic: Ci muza mea cu sine se împacă 161, întrucât Nu scapi de tine însuși, cum ești trebui să fii162. Definiția aceasta se traduce în substanța poetică prin statornicirea poetului într-o iubire adânc întemeiată metafizic și nedespărțită de cântec. Învierea atinge culmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
literaților, în epoca lui Goga, erau dure, violente, neiertătoare. C artea lui Grama, "Eminescu. Studiu critic", a apărut în 1891. Sunt bine cunoscute intervențiile anterioare datorate lui Hasdeu și înscrise pe fondul polemicii cu "Junimea". Antijunimistă se voia și satira "Muza de la Borta-Rece", semnată Mihail Zamphirescu și publicată încă în 1873: "Noi suntem poeți, măi frate / Ce gramatică nu știm / Ș-orce reguli consacrate / Le călcăm, le nimicim". Vizat era Eminescu. Macedonski își începuse atacurile încă de prin 1881, pentru a culmina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din ultimele două veacuri (XIX și XX), având un pronunțat caracter memorialistic, sentimental, romantic, ca și lucrările sale anterioare, privitoare la aceeași temă generoasă Lovineștii (ediție îngrijită și prefațată de Constantin Severin, Editura "Spiru Haret", Iași, 2001, 182 pagini), Orașul Muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni (Prefață de acad. Constantin Ciopraga, volum îngrijit de Constantin Severin, Editura "Bucovina istorică", Suceava, 2002, 262 pagini) și Cazabanii. O cronică de familie (ediție îngrijită, prefață și indici de nume de Constantin Severin, Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]