2,943 matches
-
va recunoaște pentru aceștia, în mod limitativ, practica unor activități și îndeletniciri, în domeniul liber, adică în acel domeniu nesupus restricțiunilor legale. Statutul deosibește o altă grupa alcătuită din evrei, care prin trecutul și vieata lor, pot sa foloseasca darul Nației române, de a le recunoaște un regim de favoare determinat, însă, în mod rigid, pe criterii morale. Criteriile morale au fost stabilite, cu grije și cu dreptate, ținînd socoteală nu numai de lungă așezare a unor evrei în țară, ci
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
de aplicare, din partea organelor administrative, a dispozițiunilor acestei legi, pe de altă parte, stabilește în sfîrșit sancțiunile abaterilor dela prevederile acestui decret cu putere de lege, și felul aplicării acestor sancțiuni. România este țara numai a Românilor. Tăria și structura Nației stă în întâietatea virtuților eroice, pentru care pământul, economia și conducerea politică, pe scara întregii erarhii sînt puncte vitale de promoțiune. Nația noastră este o nație de țărani; țărănimea este isvorul ei întreg; este noblețea noastră de sânge și pămînt
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
cu putere de lege, și felul aplicării acestor sancțiuni. România este țara numai a Românilor. Tăria și structura Nației stă în întâietatea virtuților eroice, pentru care pământul, economia și conducerea politică, pe scara întregii erarhii sînt puncte vitale de promoțiune. Nația noastră este o nație de țărani; țărănimea este isvorul ei întreg; este noblețea noastră de sânge și pămînt, de aci apărarea ei în funcțiunile esențiale; semnalul de alarmă al legii acesteia. Acest statut juridic, politic și economic, al evreilor, impune
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
și felul aplicării acestor sancțiuni. România este țara numai a Românilor. Tăria și structura Nației stă în întâietatea virtuților eroice, pentru care pământul, economia și conducerea politică, pe scara întregii erarhii sînt puncte vitale de promoțiune. Nația noastră este o nație de țărani; țărănimea este isvorul ei întreg; este noblețea noastră de sânge și pămînt, de aci apărarea ei în funcțiunile esențiale; semnalul de alarmă al legii acesteia. Acest statut juridic, politic și economic, al evreilor, impune, prin discriminare, charta drepturilor
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
pămînt, de aci apărarea ei în funcțiunile esențiale; semnalul de alarmă al legii acesteia. Acest statut juridic, politic și economic, al evreilor, impune, prin discriminare, charta drepturilor Românilor. Statutul isvoraste sub impulsul destinului istoric implacabil și formulează legea de apărarea Nației. El înseamnă, mai mult, pentru cei care poartă răspunderea politică a guvernării, singurul punct de plecare sigur, hotărât și onest, catre o Românie legată de veșnicie. Timpurile de mâine îmi vor da dreptate. Dacă și Domniile - Voastre împărtășiți modul meu
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
vocala: -re (infinitiv lung): apărare, coborâre, iubire, moștenire, -ătate (-etate, -itate): modernitate, notorietate, singurătate, vietate, -iune: națiune, rebeliune, rugăciune sau prin intrarea vocalei într-un diftong (marcat grafic sau mascat de un hiat): brezaie, copaie, droaie, alee, dropie, idee, meserie, nație, propoziție, revoluție. Substantivele terminate în vocala -i, foarte puține, sunt feminine (zi), masculine (colibri, substantiv însoțit, în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană, în vocala u sau în alți diftongi (ai, oi, ei, ui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 514) În afara acestui număr relativ restrâns de pronume posesive autonome, pronumele posesiv are natură sintactică și întrebuințare anaforică; rezultă din pronominalizarea unor substantive sau sintagme introduse într-un raport de posesiune în care sunt implicați protagoniștii actului lingvistic: „Și nații călătoare, împinse de a mea/Umplut-au sperioase pustiul pân’la poluri.” (M. Eminescu, I, p. 91), șnații călătoare ® nația mea ® a meaț, „Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere/ A celui suflet ce pe-al meu știe.” (Ibidem, p. 220
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din pronominalizarea unor substantive sau sintagme introduse într-un raport de posesiune în care sunt implicați protagoniștii actului lingvistic: „Și nații călătoare, împinse de a mea/Umplut-au sperioase pustiul pân’la poluri.” (M. Eminescu, I, p. 91), șnații călătoare ® nația mea ® a meaț, „Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere/ A celui suflet ce pe-al meu știe.” (Ibidem, p. 220) ș(a) celui suflet ® sufletul meu ® al meuț Pronumele își poate avea originea într-un pronume adjectival reluat prin substituirea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
umblară așa multă vreme. D omnul de Marenne fu și el ispitit să imiteze pe șătrar și, cu greutate mare, izbutea să se ție treaz și dârz în șa, socoti nd slăbi ciunea cu care lupta, drept o înfrângere a nației sale ș a regelui s ău. Biruința-i fu îndoielnică, totuși nimene nu putea să se laude că l-ar fi văzut oscilând în șa, deoarece toți trecuseră prin eclipsele plăcute ale somnului. Toți se priviră însă treji și semeți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
frumusețea, dimpotri‑ vă, infirmitățile sale sunt transfigurate și putem vorbi aici de o frumusețe a durerii. Această frumusețe apare, de exemplu, în tablourile lui Beato Angeli‑ co90, unde chipul său calm, exprimă o stăpânire de sine desăvârșită și o fasci‑ nație misterioasă a Mântuitorului răstignit. Cât privește chipul lui Cristos după înviere și glorificare, doar marii mistici și vizionari și‑au putut face o idee pe care cu greu au fost capabili să o expri‑ me prin cuvinte omenești. Cât de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
frumusețea, dimpotri‑ vă, infirmitățile sale sunt transfigurate și putem vorbi aici de o frumusețe a durerii. Această frumusețe apare, de exemplu, în tablourile lui Beato Angeli‑ co90, unde chipul său calm, exprimă o stăpânire de sine desăvârșită și o fasci‑ nație misterioasă a Mântuitorului răstignit. Cât privește chipul lui Cristos după înviere și glorificare, doar marii mistici și vizionari și‑au putut face o idee pe care cu greu au fost capabili să o expri‑ me prin cuvinte omenești. Cât de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
numai dacă suntem top-model, facem prostituție telefonică, apărem la cronica neagră ca victime sau agresoare și uneori, dacă ne implicăm în viața publică, apărem drept entități malefice care profanează „sfântul lăcaș” al politicii. Vom uita că despre problemele majore ale nației ne este impusă o tăcere „islamică”: în ministerele care administrează domenii cu pesonal preponderent feminin: Sănătății, Învățământului, Culturii, Comerțului, noi nu decidem nimic din poziții-cheie. Vom uita că talk-show-urile politice merg pe supoziția că femeile n-au nici o idee relevantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
oameni. Distincția dintre bogați și săraci va exista, dar nu va mai fi un dat pentru totdeauna. Dinamica lumii banului se va baza tocmai pe această capacitate a banului de a migra fără restricții de la persoană la persoană, de la o nație la alta. Dacă moneda de aur și argint a fost o monedă a elitelor (construite pe criterii de familie sau religie), bancnota egalizează oamenii și-i pune în fața depășirii limitelor lor naturale. La chemarea banului oamenii răspund pozitiv pentru că banul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
multă intensitate și cu mai multă preocupare drama celui așezat pe Patul lui Procust. Se "taie" capete sau picioare, tinerii sunt mutilați din vreme de un sistem de învățământ care, din nou, pedepsește inițiativa și personalitatea, astfel încât funcționăm ca o nație de sluți și amputați, toți în același cadru, toți construiți după aceleași norme ale unui primitivism agresiv, demolator. Resimțim toate aceste lucruri dar nu avem puterea și educația de a fi sinceri, pentru a începe ceva, ci ne purtăm ca
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poți să râzi, dacă îți dă mâna. C.Ș.: S-a spus de multe ori că râsul funcționează ca o supapă. Te deranjează tocmai această funcție a lui, care împiedică acțiunea? A.B.: Da. Și mă deranjează această componentă a nației noastre, hazul de necaz. Râd cu mare plăcere, dar nu de necazul nostru. Da, este o supapă, dar e cea mai neînsemnată. Și revolta poate fi o supapă. Istoria trebuie înfruntată, nu ocolită, „fentată”. C.Ș.: Ești membru de partid
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
mare: cu tine însuți, cu propriile-ți limite. C.Ș.: Pleci mâine spre casă și nu mi-ai spus de ce romanele tale sunt optimiste... A.B.: Optimismul lor provine din încrederea mea oarbă în nenorocita asta de viață! Și de nație. München, decembrie 1989 Post-scriptumtc "Post‑scriptum" Iată, au trecut 15 ani. Ani mulți și repezi. Dar n-am uitat nimic, ba resimt cu acuitate chiar și temperatura momentului din seara acestui interviu pe care mi-aș fi dorit ca buna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Ruxandra Longinescu, Ideea prințului străin și alegerea principelui Carol de Hohenzollern, domnitor al României, Iași, Tipografia "Dacia", 1904, p. 15. 268 "Europa în dreptatea sa va ține seama de dorințele rostite în atâtea rânduri și cu stăruință de o întreagă nație", în Sorin Liviu Damian, op. cit., p. 34. 269 Al. Lapedatu, "11 februarie în perspectiva istorică a trei sferturi de veac", în Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria III, tom XXIII, 1940-1941, p. 315. 270 Gheorghe Platon, op. cit., p. 443. 271
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
literatură". Iată motivul (dorința) de-a înfăptui un dialog, fiindcă "suntem un dialog determinat temporal, un dialog care începe în chip istoric" (Martin Heidegger). Un dialog "confort doi îmbunătățit". Cel puțin... Așadar, se iau trei nume: Caragiale (responsabil cu starea nației), Nichita Stănescu (starea poeziei), Eugen Simion (starea criticii). Trei stări ale spiritului românesc. În calitatea ta de concitadin al celor trei mari scriitori, simți o povară existențială? Cât din fiecare a bineplăcut, de-a binelea, ființei și spiritului tău creator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
terorist, «un criminal». Câți ruși ați omorât, domnule Ilașcu? Măcar să fi meritat cei nouă ani de pușcărie grea... N-am omorât pe nimeni. Datorită propagandei contra noastră, s-a ajuns la această percepție. Există și români care nu-și iubesc nația. M-ați întrebat direct, vă răspund direct: eu nu am omorât pe nimeni. A fost război și am nimicit dușmani ai neamului meu, nu oameni. La război, nu se omoară. La război se nimicesc dușmanii, altfel te împușcă ei pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
credințele fanariotice, mucezite, moarte pentru noi, și ideile și credințele nouă, cari în mulți din noi încă nu sânt bine lămurite, încă nu s-au putut face convicții puternice, convicții cari să poată învinge îndoiala ce ne frământă câteodată, daca nația noastră atât de înapoiată va avea timp a se bucura de bunurile viitorului și a gusta din fericirea ce-i zâmbește în depărtare“. Să-l ascultăm și pe C.A. Rosetti, vorbindu-ne despre Condiția poeților în Principate la 1842
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
răsplătească pre acel ce și-ar jărtfi o parte a vremei sale întru cultivarea ei. Și chiar de n ar avea încă nimică bun, tot ar trebui s-o ocrotească ca să producă macar în viitor. Geniul se află în toate națiile și în tot pământul, are trebuință numai de slobozenie, ocrotire și prilejuri ca să se arate.“ (D.A. Demidoff în Moldavia, în Dacia literară, 1840) Același Kogălniceanu, editând mai apoi Propășirea, îi scria lui Ion Ghica la 22 august 1844: „Trimite-mi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Demidov. Îl salut cu amiciție și-i spun zâmbind: - Iată, teii au crescut! Laudă formelor, celor de față și-n veci tuturor! 15 „Portul și limba au avut la noi totdeauna mare analogie între sine și vederà starea morală a nației.“ Remarca lui N. Istrati (Limba și portul, în Albina românească, 1844, nr. 21) este expresia unei răspândite convingeri a epocii, reflectată și în inventarul figurilor ei de stil. Încă din 1832, Heliade înfățișa starea limbii române prin intermediul unei alegorii vestimentare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Heliade (616 voturi pentru, 27 contra), din noiembrie 1844 Curierul de ambe sexe îmbracă haina alfabetului latin. Prefața periodului V al revistei respiră un justificat sentiment de triumf: „Aci nu mai este acum voința unui om în parte, e voința Nației ce își reclamă ale sale; și de azi înainte mulțumește slovelor străine pentru marea bunătate și îndemânare de a ne ținea în bucherie și slovnire; de astăzi nația intră într-o carieră cu adevărat literară.“ Recunoaștem încă o dată cuvintele lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Aci nu mai este acum voința unui om în parte, e voința Nației ce își reclamă ale sale; și de azi înainte mulțumește slovelor străine pentru marea bunătate și îndemânare de a ne ținea în bucherie și slovnire; de astăzi nația intră într-o carieră cu adevărat literară.“ Recunoaștem încă o dată cuvintele lui Iancu Văcărescu, în care autorul Gramaticii românești descifrase, cu 16 ani mai devreme, țelul propriei sale acțiuni. În lista susținătorilor alfabetului latin, pe primul loc sunt citați prenumeranții
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de a fi. Mitul creat de intelectualii formatori de opinie și exploatat cu entuziasm de guvernanții de toate culorile a fost construit după rețeta romantică a geniului mort de tânăr care îngemăna în sine puritatea etnică și valorile supreme ale nației. Acest cult excesiv, oficiat neîntrerupt de mai bine de un secol de dascăli și politicieni deopotrivă, ignoră, cu bună știință, datele reale ale figurii eminesciene, dominată de apetență enciclopedică, de rigoare critică, de profesionalism, de bună cuviință și de atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]