2,620 matches
-
și în prima jumătate a secolului al XX-lea. În anul 1912 s-a acoperit biserica cu tablă. În anul 1934, s-a întărit cu beton temelia bisericii și au fost mărite cele cinci ferestre (două din altar, două din naos și una din pronaos), făcând biserica mai luminoasă în interior. În 1950 s-a renovat iconostasul, iar în 1952 s-a demolat peretele despărțitor de lemn care separa pronaosul de naos și s-a făcut în tavan o deschizătură la
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
mărite cele cinci ferestre (două din altar, două din naos și una din pronaos), făcând biserica mai luminoasă în interior. În 1950 s-a renovat iconostasul, iar în 1952 s-a demolat peretele despărțitor de lemn care separa pronaosul de naos și s-a făcut în tavan o deschizătură la turlă. nu posedă obiecte cu valoare istorică sau artistică. În curtea bisericii, lângă poarta de intrare, se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un etaj. Biserica
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Edificiul are un acoperiș înalt, în patru ape, din tablă zincată, cu o turlă octogonală în stil neo-bizantin deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
fost placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Edificiul are un acoperiș înalt, în patru ape, din tablă zincată, cu o turlă octogonală în stil neo-bizantin deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
tablă zincată, cu o turlă octogonală în stil neo-bizantin deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului poligonală decroșată față de corpul naosului. Pronaosul aflat în partea de vest are formă pătrată și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
și este și el decroșat față de corpul naosului. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă amplasată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă poligonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a ramei
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
ferestre (una în peretele nordic și alta în cel sudic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă poligonală, în fâșii curbe, pe care se conservă unele fragmente de pictură. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală, având un chenar sculptat înspre pronaos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
trei laturi. La partea superioară, el are o boltă poligonală, în fâșii curbe, pe care se conservă unele fragmente de pictură. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală, având un chenar sculptat înspre pronaos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți prin intermediul
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
care se conservă unele fragmente de pictură. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală, având un chenar sculptat înspre pronaos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi dispuse în retrageri succesive. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi dispuse în retrageri succesive. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată. Prin dispunerea avansată a catapetesmei înspre naos s-au format în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei, având dimensiuni reduse (0,45x0,95 m) și o alta în peretele estic al proscomidiarului
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
m) și o alta în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică retrasă și ea de la pereți. Pereții interiori ai lăcașului de cult au fost pictați, fiind păstrate fragmente de pictură pe cheia bolții pronaosului și naosului. Pe pereții altarului s-au lipit bucăți de pânză pictată, asemănătoare din punct de vedere al compoziției, cromaticii și stilului cu pictura de pe ușile diaconești, care a fost realizată conform unei inscripții de meșterul Gheorghe Glăvan în anul 1925. Catapeteasma
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
au fost văruiți în culoarea galbenă (anterior erau de culoare albă). Biserica "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții pridvorului (la
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții pridvorului (la nord, vest și sud). În interior, biserica
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții pridvorului (la nord, vest și sud). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
și Buninți. Ea a fost clădită în anul 1768 de egumenul Macarie al Mănăstirii Voroneț, după cum consemnează Șematismul Arhiepiscopiei diocezane greco-ortodoxe a Bucovinei pentru anul 1883. Biserica era construită din lemn de stejar, în formă de navă, cu altar și naos și acoperită cu șindrilă. Existența schitului este confirmată de prezența unor resturi de temelie, dar și denumirii toponimice dată acelui loc de ”Mănăstioara”, situată în sud-vestul pădurii Mihoveni, la o distanță de 3 km de actuala vatră a satului. Pe
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
Lisaura. Între anii 1871-1877 , s-a construit o biserică din cărămidă pe fundație de piatră, cu hramul "Sf. Arhangheli", ca și al bisericii de lemn. Biserica a fost construită la hotarul dintre satele Buninți și Mihoveni, având inițial altarul și naosul în Buninți, iar pronaosul și pridvorul în Mihoveni. În curtea bisericii se afla o movilă de pământ ce delimita hotarul celor două sate. Zidirea bisericii s-a făcut la îndemnul preotului Dimitrie Tarnavschi, paroh la Buninți în perioada 1849-1886, pe
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
piatră. Pereții exteriori au fost tencuiți în perioada 1989-1991 cu praf de piatră. Lăcașul de cult are pardoseală din dale de piatră, șarpantă din lemn și acoperiș din tablă galvanizată. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor (tindă), pronaos, naos și altar. Mobilierul bisericii este din lemn de stejar. Catapeteasma este executată simplu din lemn de frasin și blănită cu scândură de brad, între anii 1885-1888, de meșteri necunoscuți. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1900 de către
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și Tiberiu Dumitru Beleagă (din 1991). Biserica "Sf. Ioan cel Nou" din Cacica are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu șapte turle. Turla de deasupra naosului este flancată de patru turle false. Deasupra pridvorului se află alte două turle. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă zincată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
semicirculară și cu șapte turle. Turla de deasupra naosului este flancată de patru turle false. Deasupra pridvorului se află alte două turle. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă zincată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
cu deschideri în arc în plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o secțiune pătrată, cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este marcată printr-un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are o semicalotă pe arcuri dublou. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești păstrează
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]