2,511 matches
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,45%). Pentru 2,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satele actuale ale comunei făceau parte din comuna Dobreni din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț. Comuna Negrești s-a înființat pentru prima oară în 1931, cu satele Negrești și Poiana. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satele actuale ale comunei făceau parte din comuna Dobreni din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț. Comuna Negrești s-a înființat pentru prima oară în 1931, cu satele Negrești și Poiana. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei revenind la comuna Dobreni. Comuna a fost reînființată, în alcătuirea
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei revenind la comuna Dobreni. Comuna a fost reînființată, în alcătuirea actuală, în 2005. Singurul obiectiv din comuna Negrești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic „Șes Dolhești” ce cuprinde siliștea satului Dolhești, care a existat în secolele al XV-lea-al XVI-lea.
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]
-
aceeași alcătuire, avea 1096 de locuitori. În 1931, satul Băneasa a dispărut, iar comuna Chiliile s-a desființat, satul Chiliile trecând la comuna Bălușești, iar satul Buciumi la comuna Valea Ursului. În 1950, comuna Valea Ursului a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satele Golani și Fundu Șiștarului au luat, respectiv, denumirile de "Zorile" și "Izvoarele". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, iar satele Zorile și Izvoarele au fost desființate și comasate cu satul Muncelu de Jos. Satul
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
Transilvania, România. Comună Călinești Oaș este situată în partea de vest a Depresiunii Țării Oașului, și în partea de nord-est a județului Satu Mare,la o distanță de 40 de km de municipiul Satu Mare, reședință județului, la 15 km de orașul Negrești Oaș și la 60 km față de municipiul Baia Mare. Comună se întinde pe o suprafață de 4188 ha, din care 828 ha intravilan și 3360 ha extravilan, are o populație de 4850 locuitori,iar din punct de vedere administrativ, cuprinde satele
Călinești-Oaș () [Corola-website/Science/301758_a_303087]
-
acestei familii. Pe la 1490 este citat ca fiind încadrat în domeniul Medieșului Aurit. În următoarele secole până în secolul al XVIII-lea domeniul Oașului, deci și Negreștiul trec din stăpânirea habsburgilor, în a principiilor Transilvaniei. Documentele din sec. XIX, vorbesc despre Negrești, ca fiind cel mai mare sat din „Țara Oașului”. Din acest secol găsim mențiuni importante despre viața locuitorilor, așezarea având 600 de case cu 2.725 locuitori. În 1918 prin unirea proclamată la Alba Iulia, Negreștii împreună cu Oașul trec în
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
dotată cu echipament adecvat - brâie, costume, accesorii de bună calitate și echipament de protecție; se îmbunătățesc intervențiile, apar o serie de manifestări cu caracter emulativ între formații - vezi anexa nr. 6 și 7. În anul 1967 formația civilă de pompieri Negrești obține locul I pe raionul Oaș în întrecerea organizată între formațiile civile. După trecerea la noua structură administrativ-teritorială pe județe, Negreștiul trece la județul Satu Mare. În anul 1970 formația de pompieri a ocupat locul I pe județ la „întrecerea patriotică
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
58,62%), dar există și minorități de martori ai lui Iehova (10,21%), penticostali (3,62%), romano-catolici (3,01%), de uniți (greco-catolici) (2,79%) și reformați (1,3%). Pentru 19,08% din populație apartenența religioasă nu este cunoscută. În orașul Negrești Oaș își are sediul Ansamblul folcloric Oașul, cel mai prestigios ansamblu al Țării Oașului. Ansamblul se află în subordinea Casei de Cultură Negrești Oaș, director prof. dr. Natalia Lazăr. În oraș se găsește și Muzeul Țării Oașului. Aceste resurse se
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
79%) și reformați (1,3%). Pentru 19,08% din populație apartenența religioasă nu este cunoscută. În orașul Negrești Oaș își are sediul Ansamblul folcloric Oașul, cel mai prestigios ansamblu al Țării Oașului. Ansamblul se află în subordinea Casei de Cultură Negrești Oaș, director prof. dr. Natalia Lazăr. În oraș se găsește și Muzeul Țării Oașului. Aceste resurse se afla in exploatare.
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
Piatra-Neamț. Este străbătut de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. La Roznov, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ156A, care îl leagă spre nord de Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani, și spre sud de Borlești, Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G). Prin oraș trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Roznov. Conform recensământului
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
Poiana Lacului și Samara în plasa Uda ale aceluiași județ. Comuna Păduroiu avea 1646 de locuitori în satele Cepari, Gărdinești, Păduroiu din Deal și Păduroiu din Vale; comuna Poiana Lacului avea 1444 de locuitori în satele Dinculești, Gălățanu, Gălcești, Negoești, Negrea, Poiana Lacului și în cătunele Popești și Teiu; iar comuna Samara avea 1586 de locuitori în satele Cătunașu, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Popești, Valea Satului și în cătunele Dealu Bărcii, Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
drum se ramifică șoseaua județeană DJ155A, care duce spre nord la Pârjol, Balcani și mai departe în județul Neamț la Tazlău, Borlești, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani (unde se termină tot în DN15C). Tot la Ardeoani, din DN2G se mai ramifică șoseaua județeană DJ117A, care duce spre nord est la Solonț și înapoi spre sud la Măgirești (unde se termină tot în DN2G). Conform recensământului
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
de Ardeoani (unde se termină în DN2G) și spre nord de Balcani și mai departe în județul Neamț la Tazlău, Borlești și Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani (unde se termină tot în DN15C). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pârjol se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%). Principalele
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Strâmbii, Barloaia, Muncelu cu Fata și Dosu, Dialu, apoi Oprisasca cu Fata și Dosu. 16. Ridu Secătura lui Traian, cu: Preluca Ursului, Dialu Bătrân, Valia, Fata și Dosu Văii Seci, Șesurile, Stana Lucoaie, Izvorul Barlii. 17. Ridu Rebra: Sforacele, Isvoru Negrii cu Picioru, Isvoru Alecsii, Rebrisoara cea Mică și Saca (acestea sunt două parae de munte care curg în apă Rebra). 18. Ridu Musinoaele: Picioru Negru, Picioru Casoaei*, Lunca și Dosu Luncii cu Frasini. 19. Ridu Buscatul, cu Fața și Dosu
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
cămin cultural și o bibliotecă. Asigurarea serviciilor de sănătate se realizează prin intermediul unui dispensar uman. Climatul în zona este de tip montan În anii 1790 - 1791, pe teritoriul actual al comunei, s-a stabilit împreună cu o familie numeroasă oierul Iftimie Negrea, originar din comuna Crucea . Gospodăria și-a întemeiat-o în centrul actual al satului, pe cursul Călimănelului, iar sălașul vitelor îl avea în actualul sat Coverca. Fiind priceput în tratarea și vindecarea unor afecțiuni umane și veterinare prin metode tradiționale
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
Science, UȘA/Canada"; membră a "LiterArt XXI/ The Internațional Association of Romanian Writers and Artists, UȘA"; membră a Societăților: "The Poetry Society UK; The Poetry Society of the Open University UK; The Național Geographic Society UȘA; Societatea Scriitorilor Ardeleni "Costache Negri"; Liga Scriitorilor Români". Legături externe
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
lui Napoleon Bonaparte referitor la „bastonul de mareșal” purtat de fiecare soldat în ranița sa. În diagrama 2 se observă dispoziția inițială a pionilor într-o partidă de șah. Pionii albi ocupă linia a 2-a a tablei, iar cei negri linia a 7-a. În spatele pionilor, protejați de aceștia se găsesc așa zisele piese majore: regele, regina, câte doi nebuni, doi cai și două turnuri. Este demnă de remarcat protejarea totală a ambelor "armate" la începutul jocului. Piesele majore se
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
pentru că dacă ar fi fost educați puteau produce o revoluție. Este aceeași situație în multe țări din Africa. Aici oamenii nu știu ce se întâmplă în Africa și de aceea își bat joc de noi, că nu știm să citim, că suntem negri, că suntem maimuțe și că suntem proști.” </em>Între timp, Traore învață pentru că în luna mai are examen.</p> <img class="aligncenter size-full wp-image-4274" src="http://artapolitica.ro/wp-content/uploads/2017/03/fnr4.jpg" alt="fnr4" width="300" height="225
Fețele nevăzute ale războaielor () [Corola-website/Science/296177_a_297506]
-
și Deva îi poartă numele. Și-a realizat studiile superioare la Conservatorul de muzică și artă dramatică din Cluj (1926-1930, secția pedagogie; 1926-1932, secția pian; 1930-1936, secția compoziție), unde i-a avut printre profesori pe Ecaterina Fotino-Negru (pian) și Marțian Negrea (compoziție). A urmat specializări în Italia, la Roma, la Academia "Santa Cecilia" (1936-1938) - cu Ildebrando Pizetti (compoziție) și Alfredo Casella (pian) - și, în paralel, la "Pontificio Istituto di Musica Sacra" (1936-1938), pentru muzică sacră, compoziție religioasă și orgă. A fost
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
(n. 21 mai 1886, Negrești, Vaslui — d. 26 iunie 1954, Iași) a fost un geograf și geolog român, membru corespondent al Academiei Române, profesor la Universitatea din Iași. A adus contribuții importante la dezvoltarea geomorfologiei în România. Mihail David s-a născut în familia modestului factor
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
de proprietate, spre formele proprietății feudale de tip nobiliar, a nobililor de comitat. În antroponimia și toponimia medievală a Maramureșului istoric transpune istoria socială în geografia regiunii. Oamenii se numesc: "Baba, Bărbat, Bârsan, Crăciun, Crețul, Florea, Mălina, Mănăilă, Mândra, Micu, Negrea, Negrilă" etc.; locurile (așezări, munți, ape, alte particularități de relief): "Apșa, Bârsănescu, Basarabă, Bătrâna, Brusturi, Bucureasa, Copaci, Cuc, Dobric, Frumoasa, Frumușaua, Gușat, Laz(uri), Leordina, Lunca, Muncel Piatra, Pietriceaua, Poieni, Prislop, Răchitiș, Rotunda, Ruginoasa, Săcel, Săliște, Slatina, Slătioara, Spini, Stâna
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
precum și o clădire cu etaj, cu 40 de camere, pentru buna funcționare a acestei mănăstiri. În perioada 2000-2004 a construit clădirea pentru Muzeul Eparhial Huși. În cadrul Episcopiei Husilor, în perioada 2000- 2004, s-au construit biserici la Spitalele din Bârlad, Negrești și Huși și au fost sfințite peste 50 de locuri de construcții noi de biserici parohiale și filiale, unele fiind terminate și sfințite iar altele în curs de finalizare. În prezent, Centrul Eparhial Huși a recuperat 890 hectare teren agricol
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
din Bucovina), pe lîngă pitorescul costumelor și a cadrului rustic, a reușit să redea și profilul lor moral. Paralel cu Theodor Aman, Stahi a practicat gravura în aramă și xilografia, popularizând operele unor pictori celebri. Participă la zugrăvirea Bisericii din Negrești în perioada 1880-1891, unde realizează 80 de icoane și auritul catapetesmei. Ca profesor și director al Școlii de arte frumoase din Iași (1892 - 1902), Stahi a fost unul dintre pedagogii de seamă ai învățământului românesc. Câteva din naturile statice ale
Constantin Stahi () [Corola-website/Science/308716_a_310045]
-
așa cum este cazul celui de față, însemnând întocmirea fișei de inventariere (care nu exista în arhiva Ministerului Culturii, deși situl era clasificat încă de acum câteva decenii) și informarea autorităților statului (Ministerul Culturii, Direcția Județeană de Cultură Bacău și Primăria Negri) cu privire la exercitarea de către acestea a dreptului de preemțiune (drept pe care acestea nu l-au exercitat), . Odată cu preluarea de către Asociația Vatra Daciei a suprafeței de 12.900 de metri pătrați, ce corespunde în totalitate acropolei orașului antic, situl arheologic va
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
ce vor fi instalate atât în aria sitului, cât și pe drumul dintre Bacău și comuna Negri. Pe termen mediu și lung, cercetările vor fi extinse și în așezarea civilă deschisă. În urma unui parteneriat încheiat cu Muzeul Județean Bacău, Primăria Negri și Consiliul Local Negri, întreg situl urmează să fi inclus într-o arie protejată ce va deveni un muzeu în aer liber, un loc în care vizitatorii vor putea admira și înțelege mai bine urmele trecutului, precum și modul de viață
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]