4,685 matches
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PRINȚESA CLIPELOR Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017 Toate Articolele Autorului PRINȚESA CLIPELOR Odată mult demult, la facerea pieirii, Când smulsă fuse toată din mama nemuririi, Pe un tărâm în care nici omul nu știa De existența morții iar soarta îl iubea, Trăia în clipele ce se scurgeau curat, O blândă preafrumoasă fată, a Clipei Împărat, A cărei mamă nu murise la a ei născare, Trăia
PRINȚESA CLIPELOR de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381521_a_382850]
-
Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016. Mai ții minte, iubite, când ne rostogoleam unul peste altul unul în altul unul în același unu cu buze crăpate cu gânduri înfierbântate cu limbi de foc rătăcite-n nemurire în împlinire în noroc? Mai ții minte, iubite, că-mi erai cer că-ți eram mare că ne uneam în zare? Existând, murmurând, gemând încolăcind, împreunând dezmierdând, înflăcărând vorbe de dor înghițând în al nouălea cer zburând... iubirea-n absolut
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
când suntem maturi, că una dintre cele mai mari bogății ce le putem avea, sunt iubirile, cărțile și ... XII. DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ, de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. Cu sufletul aproape de nemurirea iubirii Cine o fi zis oare: Privirea ta mă tulbură, atingerea ta mă înfioară, sărutul tău mă zăpăcește, iar iubirea ce ți-o port îmi dă aripi să visez și să plutesc deasupra norilor! Câte durere și amărăciune au trecut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
tot poezie s-ar fi numit. Drita Nikoliqi Binaj vine cu sufletul deschis și propriile concepții artistice. Nu este un mare maestru al artei moderne, dar este un duh nou care simte respirările timpului, ... Citește mai mult Cu sufletul aproape de nemurirea iubiriiCine o fi zis oare: Privirea ta mă tulbură, atingerea ta mă înfioară, sărutul tău mă zăpăcește, iar iubirea ce ți-o port îmi dă aripi să visez și să plutesc deasupra norilor! Câte durere și amărăciune au trecut prin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
generoasă de câteva sute de milioane de lei motiv pentru care, în mod cât se poate de discret, au fost păstrate vechile salarii, pensiile se vor mai majora dar ...într-un viitor oarecare și așa mai departe contând astfel pe nemurirea pensionarilor și legendara capacitate de supraviețuire a lor chiar și după anii grei petrecuți pe front ori ulterior prin pușcăriile comuniste. Și de-abia acum a început ca să mi se lumineze încetișor perspectiva ghicind că în fond, Țărișoara asta de unde
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
-n deal pe Bucium fără soț și fără El, Nu au trecerea să-i cânte, un ilustru menestrel... Suferă și mult tânjește teiul sacru din Copou. Dacă ramuri bat în geam, nu e vers nu e penel, Să-i picteze nemurirea într-un ireal tablou, Buciumul cu jale sara, l-auzim ca un ecou, Și de câte ori iubito, De-aș avea... ar fi la fel. Ei...! Și dacă va apare în aceste timpuri noi, Cât la critici ar răspunde Epigonii-n versul
OMAGIU (SONET XXXII ) de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380935_a_382264]
-
1734 că “Elogiul contemporanilor noștri nu-i niciodată adus în timpul vieții. E adus doar în posteritate“ În viață savantului Florentin Smarandache cu drumuri și gropi, cu pâine și sare, cu miere în cuvinte descoperim rostul omului ce în aspirație află nemurirea care se poate realiza prin artă și știință, dar și în acțiunea permanent pusă în serviciul umanității. Cartea despre olteanul din Bălcești, devenit om al planetei, ne creionează o personalitate complexă care a modelat în tiparele unei sensibilități armonioase dar
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
urmăresc ascunși? În întuneric iată,văd limbi de foc tăcute, Si râs și plâns se-aude de dup-un paravan! Și nu-mi răspund de parcă..li-s gurile cusute, Mă tem s-aud răspunsul,mai bine rămân..mute! E focul nemuririi ,sau ....ghena lui satan? În marea zvârcolire,mă trec fiori și ape, Si parcă răsuflarea,mi se oprește-n piept! Mă simt pierdut și singur,departe dar ..aproape! Să merg? Ce mă așteaptă? O viață sau o moarte? Să merg
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
urmăresc ascunși? În întuneric iată,văd limbi de foc tăcute, Si râs și plâns se-aude de dup-un paravan!Și nu-mi răspund de parcă..li-s gurile cusute,Mă tem s-aud răspunsul,mai bine rămân..mute!E focul nemuririi ,sau ....ghena lui satan? În marea zvârcolire,mă trec fiori și ape,Si parcă răsuflarea,mi se oprește-n piept!Mă simt pierdut și singur,departe dar ..aproape!Să merg? Ce mă așteaptă? O viață sau o moarte?Să merg
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
fi poporul meu, Tu vei dăinui de-a pururi între el și Dumnezeu! ............................................................................. „Cu perdelele lăsate șed la mama mea de brad,” Se aud cum peste mine stelele din ceruri cad Și Luceafărul străluce, rece și tot mai departe, Câtă nemurire oare pe-amândoi ne mai desparte? Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Eminesciană... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EMINESCIANĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380943_a_382272]
-
cultural-patriotice pe care le găzduiește, dar este și o poartă deschisă către istorie, o poartă prin care pot trece, fără a plăti vreo taxă, acei care găsesc că demnitatea și cinstea înaintașilor merită cunoscută, prețuită și ridicată la rang de nemurire. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: MONUMENTUL ISTORIC ȘI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” - TG.MUREȘ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
Ne rămân frânturi-scântei stingându-se la lumina zilei, ne rămân amintiri-viziuni, cu neînțelese doruri, cu întrebări cu sau fără răspuns... Oare prin vis ne continuăm viața din oglinda timpului necuprins sau e doar o pseudo-poartă deschisă lăsată muritorilor spre iluzia nemuririi? Citește mai mult Chemând o păpădie ...Chemând o păpădiese reîntoarce în mii de scânteila chemarea vântului... Se spunecă în vis trăimcontinuareaunei vieți neperisabile. Se spune,doar se spune,încă nu putem șticăci revenind aici,prin tainica ușă,ni se șterg
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
revenind aici,prin tainica ușă,ni se șterg amintirile.Ne rămân frânturi-scânteistingându-se la lumina zilei,ne rămân amintiri-viziuni,cu neînțelese doruri,cu întrebăricu sau fără răspuns...Oare prin visne continuăm viațadin oglindatimpului necuprinssau e doar o pseudo-poartă deschisălăsată muritorilorspre iluzia nemuririi?... XXIII. CASTELUL DE NISIP AL UNUI VIS, de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. Castelul de nisip al unui vis Lumea devine vis, visul devine lume - Novalis Au intrat în vis scriind singura lor
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
mărirea de zeu, rabinule! Faptele sale cu totul și cu totul deosebite îl pot ridica pe acesta la această statură. Înșiși zeii vor asta, favorizându-i acțiunile și înlăturându-i obstacolele și rivalii celui pe cale să ajungă în preajma gloriei și nemuririi. Meritul celui care este glorificat zeu este acela de a înțelege această mărire și de a se face asemeni unei unelte, care lucrează în slujba celorlalți, pentru bunăstarea și prosperitatea semenilor și a poporului său! De aceea credem și în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
credincioșilor, cu nădejdea nestrămutată a cuvioșilor, cu mărturia mărturisitorilor întru adevăr, cu dragostea atât de dăruită a iubitorilor de Hristos se țese porfira Cerului pe care sunt brodați permanent Aleșii: Eroii, Mărturisitorii, Cuvioșii, Mucenicii, Drepții și Sfinții lui Dumnezeu întru nemurirea lor serafică. Dacii nemuritori ai Mișcării Ortodoxe Naționalist-Creștine purtau la gât alături de Sfânta Cruce, un săculeț din piele în care era amestecată țărâna martirică cu sângele ei sfânt de-a lungul vremurilor din mai multe zone ale țării noastre. De
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
de suferință cum este purtător de iubire, purtător de sânge cum este purtător de soare, purtător de icoană cum este purtător de pâine, purtător de Dumnezeu cum este purtător de Neam. El proiectează în afara timpului veșnicia numelui, iar în afara realității nemurirea Neamului. Rădăcina numelui prin harul însușirii sale stimulează și semnifică: chemarea, alegerea, gândirea, simțirea, menirea, creația, împlinirea, desăvârșirea purtătorului în raportul său cu ordinea Creației, cu spiritualitatea Neamului și voința Atotcreatorului. Forța devenirii sale, a purtătorului de nume asumată în
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
de pe boltă privești... Cum oamenii seara se-adună, Să asculte ale tale povești, Scrise prin versuri ce azi mai răsună. Unde ești, Eminescu, să vezi... Că e târziu uneori prin lume... Să aduni ziariștii, scriitorii, poeții... Să le spui că nemurirea E însăși puterea dreptății. Baia Mare, 2010 Dorul numit Eminescu Definiția dorului e greu s-o rostești. E sufletul tandru de primăvară, Ce-adie mereu spre nemurire privind Și versuri și slovă și cântecul nostru. Spus într-un singur cuvânt: Eminescu
CRIZĂ DE EMINESCU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374306_a_375635]
-
e târziu uneori prin lume... Să aduni ziariștii, scriitorii, poeții... Să le spui că nemurirea E însăși puterea dreptății. Baia Mare, 2010 Dorul numit Eminescu Definiția dorului e greu s-o rostești. E sufletul tandru de primăvară, Ce-adie mereu spre nemurire privind Și versuri și slovă și cântecul nostru. Spus într-un singur cuvânt: Eminescu. Privirea de geniu ce simte cerescul fior, Cu inima-n strunele unui etern semizeu. E candida dorință de a urca spre înălțimi Pe scara iubirii de
CRIZĂ DE EMINESCU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374306_a_375635]
-
nou de frig, Iar peste timp, în foc e preschimbată Din arderea de stele să te strig. Și ploile curgând se risipesc în van Când umbrele se leagănă în munți, Iar jocul de dureri se prinde pe tavan Făcând cu nemurirea mii de punți. Dar te visez și mă cobor în noapte Cu cu rătăciri de-o zi și ani din viitor, Tu mă trezești și îmi vorbești în șoapte Spunându-mi că de noi îți este dor. E iarna grea
E IARNA GREA CA UN TORENT DE PATIMI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374307_a_375636]
-
trece, pierdută, dincolo de existență. "- Am trei băieți și-o fată!" strigă cu voce tremurândă, cu-o urmă de mândrie, însă obrazul lacrima-i îneacă bătrânului, ce-n brațe ține poza cu draga lui soție. Moartea se plimbă, mândră, cu cheia nemuririi la gât, pe potecile bătătorite de rugile sufletelor din azilul inimilor frânte. Autor, Olguța Luncașu Trifan Ianuarie.13.2015 - Iași - https://www.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3D8o4CReU9HG8&h=kAQEmIeBE Referință Bibliografică
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
au fost urzite de Dumnezeu, nici o armată din lume și nici o poliție, cât ar fi ea de diabolică, nu va putea șterge LUCEAFĂRUL lui Eminescu din mintea și din sufletul românilor: (...)Neamul românesc simte că și-a asigurat dreptul la «nemurire», mai ales prin creația lui Mihai Eminescu. Și cât timp va exista, undeva prin lume, un singur exemplar din poeziile lui Mihai Eminescu, identitatea neamului nostrum este salvată.” (Uniunea Română, 1949, reluat în volumul „Împotriva deznădejdii”, București, 1992) Sabina MĂDUȚA
LECTURI BINECUVÂNTATE: „DULCEA MEA DOAMNĂ, EMINUL MEU IUBIT !” de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374380_a_375709]
-
OAMENI ȘI LOCURI AFLATE ÎN NECUPRINSUL SUFLETULUI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Înzestrat de ursitoarele sale, cele bune, cu harul scrisului, Ștefan Boboc-Pungeștenu înțelege să răsplătească acest dar cu nemurirea prin cuvinte a oamenilor printre care a crescut, s-a format, iar acum putem spune că se află la acea maturitate în care înțelepciunea devine puntea de legătură cea mai sigură, iar ei, oamenii, aflați în toamna de aur a
OAMENI ŞI LOCURI AFLATE ÎN NECUPRINSUL SUFLETULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374362_a_375691]
-
în vreme cer, aer și pământ, Oglindă forței care, la fel, prin necuvânt A'ndestulat nimicul cu mii de stele'aprinse. S-a săvârșit normalul, natura îmblânzită. Trăirii, zeii înșiși, i-au dat un sens rodirii Perpetuînd prin moarte secretul nemuririi, Nescrisa lege'a firii, viața împlinită. Viețuitoare, iarbă, copaci și zburătoare, Iar în risipa asta de sunete și'arome Se-amestecau feeric accente policrome, Dar mai lipsea el, omul, ființa gânditoare. L-a zămislit din luturi cu apă frământate Imprumutându-i
NERODITORUL HAOS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374398_a_375727]
-
în: Ediția nr. 1280 din 03 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Dragostea îmi povestește mamele nu mor vreodată ce sublimă deznădejde Ea să fie din nou fată Mamele nu mor vreodată poate doar în amintire veșnicie răsturnată cap de noapte nemurire Poate doar în amintire o sublimă deznădejde viața este-o povestire dragostea îmi povestește Fiindcă moartea-i minunată mamele nu mor vreodată Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: DOAR O MINUNE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1280
DOAR O MINUNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374445_a_375774]
-
din scoarță de tei agale venind din veacuri ancestrale se strecoară printre ei ca o femeie tânără și dornică de dragoste în mână cu o carte în mileniul viitor mai departe... A doua moarte a lui Zeus Zeus în speranța nemuriri Cât a existat la Pontul Euxin Și-a modelat din lut și piatră Statuia lui la care să se-nchine Oamenii din fiecare vatră. Apoi de teama îndumnezeirii a urcat În al șaptelea cer de unde nu se vine. Diana, iubita
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]