3,664 matches
-
mîna În buzunar. — Emma, uite biletele pentru festivalul de jazz, spune, cu glasul spart de emoție. Poți să le iei tu. — Poftim ? Le privesc Îngrozită. Nu ! Connor, ia-le tu ! SÎnt ale tale ! — Nu, ia-le tu. Știu cu ce nerăbdare așteptai să-i asculți pe cei de la Dennisson Quartet. Îmi Împinge biletele aprins colorate În palmă și-mi Închide degetele deasupra lor. — Connor... Înghit În sec. Pur și simplu nu... nu știu ce să spun. Întotdeauna vom avea jazzul, spune Connor sugrumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
trebui să aveți mai multă încredere... în zar. V-ați putea cunoaște mai bine, propria dumneavoastră ființă... v-ar apare mai clară, mai conturată... cu toate gândurile, cu toate iluziile ei... HAMALUL (Care, pe ultimele cuvinte, a dat semne de nerăbdare; zvâcnind violent din cărucior.): Mintee! De ce minți, Bruno? CASIERUL (Răspuns violent, pe urmele unor dispute mai vechi.): Nu mint! Lepră afurisită! HAMALUL (Către CĂLĂTOR.): Minte! Vă jur! CASIERUL: Nu-l ascultați, domnule! E un om rău. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
firesc în hainele sale, cu o simplă geantă de voiaj în mână; și-o așază cu grijă pe peron; își scoate ceasornicul cu lanț și privește ora.): Hm! Să nu întârzie! (Atmosfera se conturează treptat pe sentimentul de așteptare și nerăbdare mascată; personajele devin simpli călători care așteaptă pe un peron; gesturi obișnuite de nerăbdare și îngrijorare; s-a întunecat și se simt pale de vânt; aerul vibrează în jurul gării și se aude un tremur al lucrurilor marcate de apropierea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
așază cu grijă pe peron; își scoate ceasornicul cu lanț și privește ora.): Hm! Să nu întârzie! (Atmosfera se conturează treptat pe sentimentul de așteptare și nerăbdare mascată; personajele devin simpli călători care așteaptă pe un peron; gesturi obișnuite de nerăbdare și îngrijorare; s-a întunecat și se simt pale de vânt; aerul vibrează în jurul gării și se aude un tremur al lucrurilor marcate de apropierea a ceva fabulos; această apropiere își trimite semne tot mai puternice, vântul răscolește lucrurile aruncate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cel Mare (caro), Vlad Țepeș (cupă) și Iancu de Hunedoara (treflă). Aurora așează cărțile în formă de cruce și începe să le scoată în centru în grupuri de câte patru. ─ Divinația e îngăduită uneori, spune ea, când nu dă pas nerăbdării. De câtva timp, oridecâte ori așez cărțile, îmi apare aici o constelație pe care vreau să v-o arăt. Și după aceea o să vă spun și o poveste. Cărțile se așează la rând unele sub altele. Pictorul dă la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și oricui ar mai putea fi interesat. De ce l-ar interesa pe domnul Friedmann această carte? Fiindcă este scrisă de un om suspectat de a fi criminal de război. Dl. Friedmann e specialist în astfel de persoane. Și-a exprimat nerăbdarea de-a intra în posesia oricărui gen de scrieri pe care aș fi catadicsit să le adaug la arhivele lui de ticăloșii naziste. E atât de nerăbdător, încât îmi pune la dispoziție o mașină de scris, serviciile gratuite ale unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cam în douăzeci de minute. Nu aveau arme și nici vreun statut de agenți ai Israelului sau ai altcuiva, cu excepția lor. Singurul statut pe care-l aveau era cel ce le fusese dat de ticăloșia mea și de neliniștea și nerăbdarea mea de-a mă preda cuiva, aproape indiferent cui. Arestarea mea n-a însemnat mai mult de un pat pentru restul nopții - din întâmplare, în apartamentul croitorului. În dimineața următoare cei trei m-au predat, cu permisiunea mea, oficialităților israeliene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
nu ne cunoșteam doar de cinci minute, începeam să bănuiesc că așa se purta de obicei; nu vorbi decât atunci când ai ceva de zis. Etică de cowboy. —Pot să urc scara să le văd mai de aproape? întrebă Sally cu nerăbdare. — Sigur. Numai nu te uita la așternuturi. Știu că ai stomacul sensibil. Sally își petrecu următoarele minute agățat de scara care ducea către platformă, uitându-se chiorâș la mobilele care erau cel mai aproape de el, ca o maimuță care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în trupul său cel firav, Hugo tăcu din gură. Totuși, nu-l slăbi pe Bill din priviri nici când ștafeta prezentărilor făcu turul mesei; într-adevăr, îl blagoslovi cu cel mai dulce dintre zâmbete. Bill dădea din ce în ce mai multe semne de nerăbdare. Lista personajelor părea că nu se mai termină. Sally, care stătea lângă mine, îmi arătă cum folosise diferite culori pe scenariul lui pentru a împărți piesa în trei categorii distincte: scene între personajele imaginare - Oberon și Titania, Puck și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a terminat lucrul. Avea o groază de vești noi să-mi dea și nu-mi putea acorda decât vreo oră înainte să trebuiască să plece la o cină, dar nici că-mi trebuia mai mult, pentru că și eu ardeam de nerăbdare să merg acasă cu cumpărăturile și să le încerc din nou. Eram sus, pe platforma unde dorm, încercând o fustă lungă, pe șolduri, din velur, crăpată până la jumătatea coapsei și o vestă micuță, mătăsoasă, destul de strânsă pe corp, când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
îndrăgea mai mult decât orice pe lume, deși nu o aprinsese nici o singură dată, de teamă să nu o strice. Copaci și iar copaci! Ore și ore, zile în care nu vedeai altceva decât același peisaj repetat și așteptai cu nerăbdare sosirea următorului cot cu speranța zadarnică de a descoperi vreo schimbare. Dar nu era nici o schimbare. Nu va fi niciodată și ei o știau. De-a lungul a peste cinci mii de kilometri - luni de navigație! s-ar putea străbate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
asta-i cea mai bună cale de-a gestiona ancheta, du-te din nou la Vicenza. Nu ne permitem ca oamenii să se teamă să vină la Veneția, nu-i așa? Așa-i, domnule, răspunse Brunetti, vocea lui fiind Întruchiparea nerăbdării, fără-ndoială că nu ne permitem. Menținându-și egal tonul vocii, Brunetti Întrebă: — Mai este ceva, domnule? — Nu, asta-i tot, Brunetti. Dă-mi un raport complet despre ceea ce afli. — Desigur, domnule, zise Brunetti și se Întoarse spre ușă, Întrebându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
întors în țara lor natală. Odată cu covorul de curcubeu, și pomii înfloriți înmiresmează și dau culoare covorului de smarald, făcându-le tuturor inima să zâmbească. Aerul primăvăratic și molatic aduce o sărbătoare tuturor viețuitoarelor. Natura plină de entuziasm așteaptă cu nerăbdare zorii zilei. Pădurea șușotea cu interes, iar crengile se clătinau ușor. Ele urcă și coboară de la cer până la pământ aducând cu ele gândurile vântului ce adia ușor peste vârfurile copacilor îmbătrâniți. Aurul verde al planetei ajuta aerul să fie muzical
Magia clipelor de seară. In: ANTOLOGIE:poezie by Valentina-Daniela Mocanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_683]
-
al florilor. Se aude glasul mieilor care se țin grăbiți de urma oilor ieșite pe dealurile înverzite la păscut. Peste tot e o mare forfotă de oameni care merg grăbiți la treburile lor. Pământul reavăn și bine lucrat așteaptă cu nerăbdare semințele ce vor rodi. Cântecul păsărilor, zumzetul albinelor, petalele deschise ale florilor, covorul verde al ierbii, toate acestea sub soarele strălucitor și cald vestesc un nou început: Primăvara!
De mână cu primăvara. In: ANTOLOGIE:poezie by Ştefania Damache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_672]
-
o casă unde locuia o bătrânică ce nu le deschidea niciodată ușa... Era de fapt o femeie singură care nu avea ce să împartă cu ceilalți, probabil că doar se bucura de cân tecele colindătorilor... Iubesc Crăciunul! Îl aștept cu nerăbdare și-mi doresc ca toți copiii, din lumea întreagă, să fie fericiți ca mine. Nici frigul, nici gerul de afară nu-mi pot lua această bucurie nemăsurată! Aceasta este iarna de basm și doar ea știe să facă să ningă
Noaptea de Crăciun. In: ANTOLOGIE:poezie by Maria-Teodora Savu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_687]
-
știu de ce, dar asta nu mă sperie deloc! Flori de gheață minunate împodobesc ferestrele casei, dar înăuntru e cald și miroase a gutui geruite. Bunica mea, cu fața rotundă și ochi zâmbitori, ne privește lung și ne citește în suflet nerăbdarea. Iarna a dus ziua la culcare mai devreme, dar somnul e încă departe de noi. Așa că se așază lângă gura sobei și ne cheamă împrejurul ei. Haideți să vă povestesc ceva ce mi s-a întâmplat când eram de vârsta
Poveste la gura sobei. In: ANTOLOGIE:poezie by Sabina Turcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_696]
-
voiam să treacă timpul. Am ajuns în fața ușii mari. Mă întrebam: ,, Oare să intru?’’, dar ușa s-a deschis. Micul prinț ieși îmbufnat. Părul lui blond era ușor ciufulit, iar în ochii lui albaștri că marea puteai să-i citești nerăbdarea. Haide! țipă el. Știi că nu-mi place să aștept! spuse răutăcios. Bine! Voi incepe. A fost odată, ca niciodată un... Dar nici nu am apucat să mai spun un cuvant că micul prinț mi-a spus nervos: O știu
Poveste pentru micul prinţ. In: ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_692]
-
în întunericul înfrigurat al bisericii și s-a așezat lângă părinții ei. În față stătea mătușa Frances. Din când în când, frunzișul roșiatic i se scutura violent în clipele când emoțiile erau pe punctul s-o copleșească. Alice așteptase cu nerăbdare să-l vadă pe Bo, controversatul mire. Dar, contrar așteptărilor, acesta nu stătea în fața bisericii, jucându-se agitat cu verigheta. —E ridicol, a mârâit peste umăr mătușa Frances către mama lui —Alice. Mireasa e cea care ar trebui să întârzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
dar imaginația lui umplea spațiile goale, aducându-i în fața ochilor viziunea unei blonde cu uniformă și ciorapi negri, asemenea celor din seria de filme Carry On. Asta era partea legată de paternitate pe care o aștepta cu cea mai mare nerăbdare. La restul nici nu merita să se gândească. Atenție, dragilor! Lotti a întins mâna în spatele șevaletului scoțând o față de pernă umflată până la refuz. Tot ceea ce se află aici are legătură cu procesul nașterii. Toți ochii s-au îndreptat nesiguri către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Jake? Tu cum te simți? De parcă, s-a gândit cu acreală Hugo, n-am fi în stare să ghicim. Apoi s-a pregătit pentru ceea ce era inevitabil. Jake strălucea de-ți lua ochii. — Nu așteptăm nimic altceva cu mai mare nerăbdare decât să devenim părinți. Nu-i așa, draga mea? A strâns mâna subțire a lui Alice, care se odihnea deja în palma lui. — Abia așteptăm să-i urăm bine ai venit pe planetă micuțului nostru. Oricât de îngrozitor de exploatată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
subiectul. În legătură cu botezul Rosei, a spus ea veselă. Dacă vreți, puteți să folosiți grădina noastră. E perfectă pe timp de vară - am putea să instalăm un bar de șampanie. Ba chiar și un cort de petrecere. —Maică-ta moare de nerăbdare să-și cumpere o pălărie, a chicotit tatăl lui Alice. Soția lui l-a bătut, în joacă, pe mână. —Șșșșșșș. Da’ vorbind serios, a continuat ea uitându-se la Jake și la Alice, sunt sigură că preotul de la biserica St
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de agent imobiliar. Pe bune! În cazul în care continua în stilul ăsta, avea să ajungă șomer. Capitolul 19tc " Capitolul 19" În dimineața următoare, Hugo l-a dus pe Theo în Bath, la centrul de sănătate. Cu toate că nu aștepta cu nerăbdare să-și vadă fiul înțepat cu un ac, lui Hugo îi venea greu să nu fie vesel. Era o zi absolut superbă. După ce a parcat, în timp ce-l căra pe Theo, Hugo s-a trezit admirând clădirile georgiene de pe drum. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
atrăgătoare. Dar... Capul Laurei s-a ridicat fulgerător, dislocându-i părul. — Vrei să spui, l-a acuzat ea, că nu ești atras de mine? —Ăăă... stai puțin. Ăsta e telefonul meu. Niciodată Hugo nu-și căutase telefonul cu mai multă nerăbdare. — Lasă-l! i-a comandat Laura. — Nu pot. Hugo văzuse pe ecran numărul de la Chicklets. —E creșa lui Theo. Ar putea fi orice. — O să fie ceva și n-o să fie nimic. Întotdeauna e câte ceva. Pe Django îl trimit tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
încântată dar a promis că o să-i dea răspunsul peste câteva zile, să se mai gândească. Era vacanța de primăvară și George învăța pentru examene. Frusina mergea aproape în fiecare zi să-l asculte la comentarii. El o aștepta cu nerăbdare; avea ambiție să învețe bine, să nu se facă de rușine când îl asculta fiindcă știa că este foarte atentă la detalii. A doua zi, după ce a venit instructorul la primărie să-i propună să facă parte din echipa de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
a Întrebat el, certându-mă că pierdeam timpul. Am luat pixul și am Început să scriu, dar nu era așa de simplu. După „Subsemnata“ am pus pixul jos ca să-mi trag sufletul. — Haide, te rog eu, mă Îndemnă polițaiul cu nerăbdare În glas. Cu cât am declarația mai repede, cu atât mai curând pot Începe ancheta. După alte două cuvinte am pus creionul jos. Nu pot... Simt că amețesc. Atunci scriu eu și tu Îmi dictezi, apoi te iscălești. E bine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]