2,626 matches
-
se realizează diferit în fibrele mielinice și amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60-120 m/s în cele mai groase, 3-14 m/s în cele mai subțiri; iar în cele amielinice 0.5-2 m/s). Degenerescența se referă la degradarea neuronului în condiții de lezare serioasă a axonului. Regenerarea este proprietatea de a se reface după anumite lezări. Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informației și transmiterea acesteia prin sinapse. Neuronii comunică între ei prin sinapse. Axonul terminal al
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
5-2 m/s). Degenerescența se referă la degradarea neuronului în condiții de lezare serioasă a axonului. Regenerarea este proprietatea de a se reface după anumite lezări. Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informației și transmiterea acesteia prin sinapse. Neuronii comunică între ei prin sinapse. Axonul terminal al unei celule nervoase intră în contact cu terminația dendritică a unui alt neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
se reface după anumite lezări. Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informației și transmiterea acesteia prin sinapse. Neuronii comunică între ei prin sinapse. Axonul terminal al unei celule nervoase intră în contact cu terminația dendritică a unui alt neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule. Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii. În creierul uman există un număr imens de neuroni,formând un număr imens de
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
reface după anumite lezări. Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informației și transmiterea acesteia prin sinapse. Neuronii comunică între ei prin sinapse. Axonul terminal al unei celule nervoase intră în contact cu terminația dendritică a unui alt neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule. Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii. În creierul uman există un număr imens de neuroni,formând un număr imens de sinapse
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
terminația dendritică a unui alt neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule. Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii. În creierul uman există un număr imens de neuroni,formând un număr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 16-18 miliarde(deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni,sau
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule. Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii. În creierul uman există un număr imens de neuroni,formând un număr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 16-18 miliarde(deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni,sau pană la 10 mii de sinapse.Din păcate
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
de neuroni,formând un număr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 16-18 miliarde(deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni,sau pană la 10 mii de sinapse.Din păcate,din diferite motive,numărul sinapselor nu e aproximabil,ci doar speculabil.
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
C(nemielinizate) transmit semnale nervoase cu o rată de 0,5-2 metri/sec, fiind o durere pulsatorie, arzătoare și pulsatorie.Este cazul durerii provocate de substanțele chimice. Percepția durerii are loc atunci cînd nociceptorii șunt stimulați și transmit semnale către neuronii senzitivi din măduva spinării. Acești neuroni eliberează glutamat, un excitant major al neutrasmiterii de la un neuron la altul. Semnalul eset transmis către talamus, acolo unde are loc percepția durerii. De aici, semnalul nervos ajunge la cortexul senzitiv, moment în care
Analgezic () [Corola-website/Science/301529_a_302858]
-
o rată de 0,5-2 metri/sec, fiind o durere pulsatorie, arzătoare și pulsatorie.Este cazul durerii provocate de substanțele chimice. Percepția durerii are loc atunci cînd nociceptorii șunt stimulați și transmit semnale către neuronii senzitivi din măduva spinării. Acești neuroni eliberează glutamat, un excitant major al neutrasmiterii de la un neuron la altul. Semnalul eset transmis către talamus, acolo unde are loc percepția durerii. De aici, semnalul nervos ajunge la cortexul senzitiv, moment în care fiecare individ devine conștient de durere
Analgezic () [Corola-website/Science/301529_a_302858]
-
pulsatorie, arzătoare și pulsatorie.Este cazul durerii provocate de substanțele chimice. Percepția durerii are loc atunci cînd nociceptorii șunt stimulați și transmit semnale către neuronii senzitivi din măduva spinării. Acești neuroni eliberează glutamat, un excitant major al neutrasmiterii de la un neuron la altul. Semnalul eset transmis către talamus, acolo unde are loc percepția durerii. De aici, semnalul nervos ajunge la cortexul senzitiv, moment în care fiecare individ devine conștient de durere. șunt 2 căi de trasmitere a durerii către SNC: calea
Analgezic () [Corola-website/Science/301529_a_302858]
-
Dan Farcaș a început să se ocupe de simularea rețelelor neuronale, beneficiind de colaborarea cu prof. Iurii Nikolaevici Kușeliov de la Moscova. Principalul scop al acestor cercetări erau automatele autoinstruibile. În principiu se căuta modelarea fenomenelor de excitație și inhibiție a neuronilor la apariția, respectiv dispariția stimulilor. În final s-a obținut un model a unei rețele neuronale cu șase straturi, asemănătoare cu cea a creierului. Erika Domokos a scris un program de traducere automată din limba engleză în limba română. Datorită
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
care afirma că „anastomozele sau uniunile între diferitele celule ganglionare” nu pot fi demonstrate cu certitudine. Această idee neortodoxă a fost confirmată de cercetările simultane ale embriologului și ale psihiatrului August Forel. Nansen este considerat primul apărător norvegian al teoriei neuronilor, propusă la început de . Articolul ulterior, " Structura și combinația elementelor histologice ale sistemului nervos central", publicat în 1887, a devenit teza lui de doctorat. Ideea unei expediții care să traverseze calota glaciară a Groenlandei a tot crescut în mintea lui
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
separă de girusul postcentral. Limita anterioară a girusului precentral este reprezentată de șanțul precentral, iar cea inferioară de către fisura laterală ("fisura/scizura lui Silvius"). Partea lui medială este în contiguitate cu lobulul paracentral. Stratul piramidal intern al cortexului precentral conține neuroni piramidali giganți (70-100 microni în diametru) - celulele lui Betz. Prelungirile axonale ale acestor neuroni giganți descind în substanța albă cerebrală și converg la nivelul capsulei interne ("ramul posterior"), după care își continuă traiectoria descendentă. O parte a acestora, după ce se
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
iar cea inferioară de către fisura laterală ("fisura/scizura lui Silvius"). Partea lui medială este în contiguitate cu lobulul paracentral. Stratul piramidal intern al cortexului precentral conține neuroni piramidali giganți (70-100 microni în diametru) - celulele lui Betz. Prelungirile axonale ale acestor neuroni giganți descind în substanța albă cerebrală și converg la nivelul capsulei interne ("ramul posterior"), după care își continuă traiectoria descendentă. O parte a acestora, după ce se încrucișeză în trunchiul cerebral, fac sinapsă cu neuronii motori periferici (în engleză: "lower motor
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
lui Betz. Prelungirile axonale ale acestor neuroni giganți descind în substanța albă cerebrală și converg la nivelul capsulei interne ("ramul posterior"), după care își continuă traiectoria descendentă. O parte a acestora, după ce se încrucișeză în trunchiul cerebral, fac sinapsă cu neuronii motori periferici (în engleză: "lower motor neuron") situați în nucleii motori ai nervilor cranieni. Cea mai mare parte a axonilor motori își continuă traiectoria descendentă prin trunchiul cerebral, se încrucișează în bulb și coboară în măduva spinării, unde fac sinapsă
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
giganți descind în substanța albă cerebrală și converg la nivelul capsulei interne ("ramul posterior"), după care își continuă traiectoria descendentă. O parte a acestora, după ce se încrucișeză în trunchiul cerebral, fac sinapsă cu neuronii motori periferici (în engleză: "lower motor neuron") situați în nucleii motori ai nervilor cranieni. Cea mai mare parte a axonilor motori își continuă traiectoria descendentă prin trunchiul cerebral, se încrucișează în bulb și coboară în măduva spinării, unde fac sinapsă (majoritatea prin intermediul unor interneuroni) cu neuronii motori
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
motor neuron") situați în nucleii motori ai nervilor cranieni. Cea mai mare parte a axonilor motori își continuă traiectoria descendentă prin trunchiul cerebral, se încrucișează în bulb și coboară în măduva spinării, unde fac sinapsă (majoritatea prin intermediul unor interneuroni) cu neuronii motori periferici ("în engleză: lower motor neuron") din cornul anterior al măduvei spinării. O mică parte a fibrelor motorii se încrucișează de-abia în măduva spinării, după care fac sinapsă cu neuronii motori periferici. Neuronii piramidali giganți ("celulele lui Betz
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
nervilor cranieni. Cea mai mare parte a axonilor motori își continuă traiectoria descendentă prin trunchiul cerebral, se încrucișează în bulb și coboară în măduva spinării, unde fac sinapsă (majoritatea prin intermediul unor interneuroni) cu neuronii motori periferici ("în engleză: lower motor neuron") din cornul anterior al măduvei spinării. O mică parte a fibrelor motorii se încrucișează de-abia în măduva spinării, după care fac sinapsă cu neuronii motori periferici. Neuronii piramidali giganți ("celulele lui Betz"), împreună cu prelungirile lor axonale , reprezintă neuronul motor
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
unde fac sinapsă (majoritatea prin intermediul unor interneuroni) cu neuronii motori periferici ("în engleză: lower motor neuron") din cornul anterior al măduvei spinării. O mică parte a fibrelor motorii se încrucișează de-abia în măduva spinării, după care fac sinapsă cu neuronii motori periferici. Neuronii piramidali giganți ("celulele lui Betz"), împreună cu prelungirile lor axonale , reprezintă neuronul motor central ("în engleză: upper motor neuron"). Axonii celulelor Betz formează tractul corticospinal ("calea piramidală", "calea motorie"). Diferitele părți ale corpului (membre, trunchi, față) sînt reprezentate
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
majoritatea prin intermediul unor interneuroni) cu neuronii motori periferici ("în engleză: lower motor neuron") din cornul anterior al măduvei spinării. O mică parte a fibrelor motorii se încrucișează de-abia în măduva spinării, după care fac sinapsă cu neuronii motori periferici. Neuronii piramidali giganți ("celulele lui Betz"), împreună cu prelungirile lor axonale , reprezintă neuronul motor central ("în engleză: upper motor neuron"). Axonii celulelor Betz formează tractul corticospinal ("calea piramidală", "calea motorie"). Diferitele părți ale corpului (membre, trunchi, față) sînt reprezentate în girusul precentral
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
motor neuron") din cornul anterior al măduvei spinării. O mică parte a fibrelor motorii se încrucișează de-abia în măduva spinării, după care fac sinapsă cu neuronii motori periferici. Neuronii piramidali giganți ("celulele lui Betz"), împreună cu prelungirile lor axonale , reprezintă neuronul motor central ("în engleză: upper motor neuron"). Axonii celulelor Betz formează tractul corticospinal ("calea piramidală", "calea motorie"). Diferitele părți ale corpului (membre, trunchi, față) sînt reprezentate în girusul precentral într-o manieră "somatotopică" (homunculusul motor). Aria motorie a membrului inferior
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
spinării. O mică parte a fibrelor motorii se încrucișează de-abia în măduva spinării, după care fac sinapsă cu neuronii motori periferici. Neuronii piramidali giganți ("celulele lui Betz"), împreună cu prelungirile lor axonale , reprezintă neuronul motor central ("în engleză: upper motor neuron"). Axonii celulelor Betz formează tractul corticospinal ("calea piramidală", "calea motorie"). Diferitele părți ale corpului (membre, trunchi, față) sînt reprezentate în girusul precentral într-o manieră "somatotopică" (homunculusul motor). Aria motorie a membrului inferior este situată medial (aproape de linia mediană), în timp ce
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
proceselor membranare și funcției canalelor ionice, interacțiunea mesagerilor secundari în sistemul semnalizării intracelulare, perturbarea transmiterii informației, dereglarea sintezei, stocării și recepționării substanțelor, care realizează interacțiunea intercelulară. Un rol important în patogenia nevrozelor revine particularităților genotipului și dereglărilor proceselor genomice ale neuronului (supresia și expresivitatea genelor, apariția genelor recombinate etc.). Factorii genetici dețin un rol important în producerea nevrozei anxioase și a celei obsesionale; ei sunt insignifianți în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune și tulburările de tip fobie simplă. Conform ultimelor date
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
avea un substrat genetic neimportant, pe când forma panică și agrofobia conțin în patogenia sa un factor ereditar important. Ca consecință sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozelor, poate fi menționată ieșirea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, formarea “generatorilor excitației patologice mărite” și a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevrozelor se formează sisteme patologice, în care în calitate de verigă definitivă evoluează un organ visceral concret, dereglarea funcției căruia determină tabloul clinic al sindromului neurovisceral. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
a retinei, astfel încât lumina trece întâi prin el, înainte de a ajunge la celulele fotosensibile; aceasta este și cauza pentru care există o „pată oarbă” pe retină, o zonă fără fotoreceptori (nu se poate percepe lumina în acea zonă), pe unde neuronii ajung în spatele ochiului, pentru a forma nervul optic. Cefalopodele, care au stratul neuronal în spatele ochiului, nu au această pată (aceasta fiind o dovadă că a evoluat în paralel cu ochiul vertebratelor). În centrul retinei (acolo unde este intersectată de axul
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]