2,833 matches
-
al marelui clasic rus relatează următoarea întâmplare, din care țâșnește o fantastică - prin încărcătura ei simbolică -, uluitoare coincidență (textul a fost tradus în românește de dl. Alexandru Calaïs și publicat în revista Caiete critice, nr. 5-6/1993): „Împreună cu nepoții și nora sa, Anna Grigorievna a plecat în primăvara anului 1918 din Petrogradul cuprins de foamete spre Adler, iar apoi s-a mutat de una singură la Ialta. N-a avut însă posibilitatea să se stabilească în casa pe care o cumpărase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și i-au înmulțit junghiurile. Ajunsă acasă, a trebuit să se așeze la pat, iar soțul a chemat cu grabă pe mama lui, care locuia aproape, care și-a dat seama despre ce este vorba. Aceasta, fără să-și vadă nora, a chemat „moașa”, o țărancă bătrână pricepută la astfel de cazuri. Și așa, în ziua de miercuri 18 iunie a anului 1922 am venit pe lume. După cum am înțeles mai târziu, tata nu prea se vedea acasă când mama aducea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
obțină Premiul. Bineînțeles, i-am răspuns, nu am nici o îndoială. E bine, a spus el, pentru că aștept de multă vreme această recompensă. Apoi, se arăta foarte obosit. În cameră era un pat imens. Mi-a propus mie, fiului său și norei lui să ne odihnim în pat. El însuși s-a culcat fără să se dezbrace. Era acolo, în mijlocul patului, făcându-ne semn să ne odihnim alături de el. Deodată, am văzut că trăsăturile feței lui s-au schimbat. M-am apropiat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ridice, Zelincenco, și o fetiță, Feodorov Marusea, fiica cântărețului care avea doi copii la seminar, pe Colea și pe Petea. Pe Colea Feodorov l-am întâlnit mai târziu la biserica ortodoxă din comuna Gherăești-Neamț,de unde era cea de-a patra noră, Aurora. Slujea și trăia în armonie cu ceilalți preoți, catolici, și cu lumea de două religii din comună. Pavel nu s-a preoțit. A intrat funcționar la Pescării. Celălalt Pavel, Tcacenco, s-a calificat profesor și locuiește la Chișinău. A
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
baie, la Bega, la Moara lui Bumbu, la predicatorul baptist, vecinul de peste drum. Cum, după Paști, ne mutasem de la Hudulin, într-o casă nelocuită a preotului bătrân iată-ne vecini cu niște oameni deosebiți: Moș Neculai Faur, fiul Petre și nora sa, Persida care avea doi băieți cam de vârsta alor mei, Petre și Neculai. Se îmbogățise familia Faur cu patru noi membri dar și noi ajunserăm la cifra de cinci fiindcă Persida însăila aproape oră de oră timpul de acasă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
avut și la dezbaterea pe care am organizat-o, „Interesele femeilor: demnitate, autonomie, autoafirmare”, femei care s-au manifestat incredibil de misogin. În România, la nivel privat, femeile misogine intră în ceea ce s-ar numi cultura soacrei: soacra își urăște nora și o tratează drept proastă. La nivel public, misoginismul femeilor înseamnă autoadularea, împresia că ele sunt de excepție; sunt foarte bucuroase că nu au concurente, că sunt unicate. O.Ș.: Mamele sunt misogine? M.M.: În multe cazuri. Mamele își educă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aruncă o privire prin perdea: aflată singură pe canapea, în fața a șase scaune goale, Margareta de Savoia ținea o adunare imaginară cu diplomați fantomă. Iar contele Primoli zicea că acest spectacol neașteptat îl hotărîse pe rege în alegerea viitoarei sale nurori... În acești ani de sfîrșit de secol XIX, regina Margareta "Margareta Margaretelor" încă mai producea un mare efect în ținuta de ceremonie: la gît cu trei rînduri de perle mari și valoroase (regele îi oferea unul nou la fiecare aniversare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a atras cineva atenția că nu e prea clar ce se petrece în capul meu. Sunt cu curul în două luntre. Nu cu curul, zic eu. Cu capul... Sunt, altfel spus, oniric. Asta e! Dar parcă mă mai crede cineva... Nora Iuga, cel puțin, nu m-a crezut niciodată. Ce femeie inteligentă! Și fină... — Lasă onirismul, se enervează Pastenague. De onirism ne arde nouă! — Spuneam de Nora Iuga... — Las-o și pe Nora Iuga! Mai bine spune-mi părerea ta despre
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Cu capul... Sunt, altfel spus, oniric. Asta e! Dar parcă mă mai crede cineva... Nora Iuga, cel puțin, nu m-a crezut niciodată. Ce femeie inteligentă! Și fină... — Lasă onirismul, se enervează Pastenague. De onirism ne arde nouă! — Spuneam de Nora Iuga... — Las-o și pe Nora Iuga! Mai bine spune-mi părerea ta despre articolul lui Tony... — Nu avem decât ce merităm, am spus eu într-un târziu. Ne credem mai cu moț și mai deștepți decât vecinii noștri. — Care
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Asta e! Dar parcă mă mai crede cineva... Nora Iuga, cel puțin, nu m-a crezut niciodată. Ce femeie inteligentă! Și fină... — Lasă onirismul, se enervează Pastenague. De onirism ne arde nouă! — Spuneam de Nora Iuga... — Las-o și pe Nora Iuga! Mai bine spune-mi părerea ta despre articolul lui Tony... — Nu avem decât ce merităm, am spus eu într-un târziu. Ne credem mai cu moț și mai deștepți decât vecinii noștri. — Care vecini? — Bulgarii, ardelenii, moldovenii... Și de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pagini. Întîmplă-rile sunt adevărate dar tipice, fără adâncime. Însă într-un basm de ce observație poate fi vorba? Acolo totul e simbolic și universal. În poveste și nuvelă nu se observă, ci se demonstrează observațiuni morale milenare. În Soacra cu trei nurori dăm de eternul conflict dintre noră și soacră; Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc rău cu babele lor; Povestea porcului verifică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără adâncime. Însă într-un basm de ce observație poate fi vorba? Acolo totul e simbolic și universal. În poveste și nuvelă nu se observă, ci se demonstrează observațiuni morale milenare. În Soacra cu trei nurori dăm de eternul conflict dintre noră și soacră; Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc rău cu babele lor; Povestea porcului verifică adevărul că pentru o mamă și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simbolizarea omului fără scrupul. Ca simplă transcriere a limbajului unei țărănci supărate, văietăturile caprei sunt de oarecare coloare, ca manifestare a unui animal, ele sunt bufone. Behăitura caprei răsună laolaltă cu jelania țărăncii, dând un spectacol caricat. Soacra cu trei nurori e și ea o comedie, în care n-a mai fost nevoie de trăsăturile unui animal, deoarece soacra a căpătat în popor renumele unei caricaturi. Toată seva stă în limbă. Soacra înfăptuiește în vorbirea ei perfecțiunea malignității socerale. Povestea lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Rebreanu ar fi fost, dacă trăia, turdanul Pavel Dan (1907-1937). În cartoanele-studiu pentru o mare compoziție care au rămas, totul se învîrtește în jurul economiei agrare. În planul întîi sunt trei generații, reprezentate prin bătrânul Urcan, prin fiul său Simon și noră-sa Ludovica, în fine prin flăcăul Valer, feciorul Ludovicei, și tânăra lui nevastă, Ana lui Triloiu. Urcan nu și-a "întabulat" pământul pe numele lui Simion și acum nepotul său Valer umblă să ia averea peste capul tatălui, înlăturînd pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și i-au înmulțit junghiurile. Ajunsă acasă, a trebuit să se așeze la pat, iar soțul a chemat cu grabă pe mama lui, care locuia aproape, care și-a dat seama despre ce este vorba. Aceasta, fără să-și vadă nora, a chemat „moașa”, o țărancă bătrână pricepută la astfel de cazuri. Și așa, în ziua de miercuri 18 iunie a anului 1922 am venit pe lume. După cum am înțeles mai târziu, tata nu prea se vedea acasă când mama aducea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
scurt timp după ce a început petrecerea, olteanul a privit în jur și a numărat: un bunic, o bunică, doi tați, două mame, patru copii, trei nepoți, un frate, două surori, doi fii, două fiice, un socru, o soacră și o noră. Fiind un oltean chibzuit cu bugetul său și-a organizat petrecerea cu un număr de invitați care să-i producă cea mai mică cheltuială. Presupunând costul mesei de 100 lei de persoană, calculați suma minimă pe care a plătit-o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
inutile în avioane de hârtie. Anexa 16 Soluții ale problemelor propuse * Soluția problemei de la pagina 54: Olteanul a plătit doar 700 lei, dat fiind faptul că întreaga sa familie era alcătuită din șapte persoane: el și soția lui, fiul cu nora și copiii acestora: două fete și un băiat. Soluția problemei de la pagina 58: Ideea creativă consideră că obiectul are trei „fețe” diferite: circulară, pătrată, respectiv triunghiulară, privit din perspective spațiale diferite. De pildă, obiectul privit din față va fi circular
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Primarul, care se numește Andrei Mare, un individ gras, sanguinolent, nu-și amintește cine-i mortul. „Era pensionar de cîțiva ani”, îi spune careva. Tot nu-și amintește. „și, dumneata, o întreabă el pe femeie, ești fiica lui?” „Nu, sînt nora”, răspunde ea. „Cu contractările cum stați?”, o chestionează el mai departe. Femeia spune ce și cît. Constrîns de privirile mele și ale celorlalți, primarul îi dă un bon pentru 2 litri de ulei și 2 kilograme de zahăr. Femeia ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu fuse vechi”. Leacul cel bun i l-a găsit însă alta: o fiertură de ceapă și săpun, aplicată sub formă de comprese. A schimbat apoi vorba, trecînd la o critică acerbă (la care s-a asociat și Aurica) a noră-si, femeie frumoasă și sănătoasă, care stă gard în gard cu ea. La plecare, afară, în aerul rece al nopții, am sfătuit-o să se împace. Scîrțîind, mi-a zis: „Eu încerc, dar ea tari ră mai e!” Sub Oadeci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
împreună cu logodnica. A închis poarta și s-a repezit în fugă la vale spre cei doi. Nedumerit, băiatul a întrebat-o: „Ce s-a întîmplat, mamă?” „S-a întîmplat - a răspuns ea înțepată - că dumneaei (și a arătat spre viitoarea noră) nu știe că geanta are două torți. Am venit să-i arăt!” A apucat de-o „toartă”, Ionică de alta, și tustrei au urcat în tăcere dealul. * Cînd citesc ori aud laude la adresa Conducătorului, ceea ce mă jenează e lipsa lor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
promptitudinea cu care ne-ați restituit materialul documentar și pentru frumoasele Dv. aprecieri cu privire la activitatea artistică a mamei și bunicului meu. Într-adevăr s-a comis o mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la timpul ei a fost atât de apreciată și divinizată. Ne bucură faptul că datorită Dv. artista Nora Marinescu va figura la loc de cinste În camera artiștilor de la Muzeul din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la timpul ei a fost atât de apreciată și divinizată. Ne bucură faptul că datorită Dv. artista Nora Marinescu va figura la loc de cinste În camera artiștilor de la Muzeul din Fălticeni. De fapt și Dl. Ciurea intenționase același lucru, dar din cauza războiului nu s-a mai făcut nimic. și acum să vă răspund la cele solicitate de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mari artiști ai scenei noastre. Vă voi indica unele lucrări În care veți găsi pasaje referitoare la familia mamei mele - o familie de artiști - precum și amănunte și aprecieri cu privire la activitatea trupei de operetă Al.P. Marinescu și a mamei mele Nora Marinescu: Aristizza Romanescu 30 de ani - Amintiri - ediția 1960, Editura de Stat pt. literatură și artă. Vladimir Maximilian - Evocări, ediția 1956, Editura ESPLA și ediția 1962 - Editura Meridiane. George Niculescu-Basu - „Amintirile unui artist de operă”, Ediția 1958. Editura Muzicală a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
viitor. Cu deosebită considerație, Eugenia Nicolescu 195 E vorba probabil de Leon Negru, despre care știm Însă că a condus și editat la Fălticeni „Curentul fălticenean”. 196 În perioada celui de al doilea război mondial, casa În care a locuit Nora Marinescu era ocupată de dentistul Schwartz. Cui va fi fost Încredințată păstrarea negativului filmului „Păpușa”? Iată o problemă pe care, În Încercările noastre, nam reușit s-o rezolvăm. În casa Marinescu-Nicolescu, nu trăia nici o rudă a artistei. Ne punem o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Încercările noastre, nam reușit s-o rezolvăm. În casa Marinescu-Nicolescu, nu trăia nici o rudă a artistei. Ne punem o Întrebare firească: de ce nu au luat filmul la București? Acolo ar fi fost În mai mare siguranță. 197 Din păcate, casa Norei Marinescu a fost demolată, pe locul ei creându-se un spațiu verde. Pentru oraș, e o pierdere. Mica Florență moldavă - titulatură pe care am Încercat s-o impun În conștiința autorităților locale și județene, putea străluci, doar păstrând obiectivele culturale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]