4,508 matches
-
Toate aceste funcții sînt anuale și colegiale. Într-o primă etapă se mai mențin unele din vechile instituții galice: astfel este atestat un *vergobret la Saintes, la începutul Imperiului. Adesea, în fruntea cetăților se găsesc marile familii galice vechi. Integrarea notabililor. Pentru a exersa puterea, averea este desigur condiția indispensabilă. Dar sistemul propus de Roma oferă și elitelor locale perspective mai bune de reușită și de ascensiune socială. Această voință de progresare în ierarhie pentru notabilii gali este exprimată într-un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
marile familii galice vechi. Integrarea notabililor. Pentru a exersa puterea, averea este desigur condiția indispensabilă. Dar sistemul propus de Roma oferă și elitelor locale perspective mai bune de reușită și de ascensiune socială. Această voință de progresare în ierarhie pentru notabilii gali este exprimată într-un document excepțional, Codul claudian, text gravat descoperit la Lyon și conținînd un discurs al împăratului Claudiu, pronunțat în 47-48 d.I.C. în fața Senatului Romei și cunoscut și prin intermediul unui pasaj din Annales al istoricului Tacitus. În urma
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un document excepțional, Codul claudian, text gravat descoperit la Lyon și conținînd un discurs al împăratului Claudiu, pronunțat în 47-48 d.I.C. în fața Senatului Romei și cunoscut și prin intermediul unui pasaj din Annales al istoricului Tacitus. În urma unui demers al unor notabili galici, Claudiu anunță Senatului dorința sa de a permite accesul la magistraturile romane, ius honorum, tuturor cetățenilor romani din Galia, inclusiv celor care aparțin unei cetăți latine. Senatul acceptă cu reticență pentru edueni (document 1, p.57), dar această concesionare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
taxa de 5% asupra moștenirilor, vicesima hereditatium, încredințată la doi procuratori, primul pentru regiunea Lyonnaise, pentru Belgia și Germanii, cel de-al doilea pentru Aquitania și pentru regiunea Narbonnaise etc. Gestionarea provinciei se face în strînsă legătură cu cetățile unde notabilii sînt responsabili cu buna strîngere a impozitelor. Preotul. Răspîndirea cultului imperial răspunde unei nevoi de coeziune religioasă și morală. Ea urmează calea unui dublu demers. Primul are drept cadru cetatea, unde elitele locale aduc în mod spontan ofrande pe altare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
d.I.C., orașul celebrează numen-ul imperial, organizînd ceremonii destinate să onoreze conținutul religios al funcției imperiale. Sînt construite temple, dedicate Romei și familiei imperiale: Casa pătrată la Nîmes sau templul lui August și al soției sale Livia la Vienne. Un notabil, flaminul, asigură serviciul acestor culte, ajutat de colegii religioase, *seviruri augustale, compuse din șase persoane alese dintre oamenii liberi dar și dintre *liberți, cu condiția să posede o avuție respectabilă. Al doilea demers are în vedere ansamblul provinciei. În anul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ale Galiei dă un loc privilegiat acestei cetăți care, de altfel, concentrează o parte importantă din administrația teritoriului. Administrarea Galiei se bazează deci pe un număr limitat de funcționari romani și de guvernatori. Roma organizează cu precădere gestionarea țării asociind notabili gali, care-și păstrează rangul în cetate. În ciuda criticilor care pot fi aduse acestui sistem bazat pe avere și care lasă deoparte majoritatea populației, el reprezintă totuși în istoria lumii mediteraneene unul dintre rarele exemple de popor învingător care îl
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
titlului de frați ai poporului roman, singurii din Galia care au acest titlu." Tacitus, Annales, XI, 2425, (după L. Lerat, ibid., p.187-188) În anul 48 d.I.C., împăratul Claudiu a ținut un discurs în Senatul Romei în urma unei cereri a notabililor gali care doreau să aibă acces la magistraturile romane și astfel la Senat. În mod excepțional, acest discurs ne este cunoscut prin două documente: transcrierea pe care i-a făcut-o Tacitus, istoric roman (55-120 d.I.C.) și o inscripție gravată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
făcut-o Tacitus, istoric roman (55-120 d.I.C.) și o inscripție gravată pe o placă de bronz, descoperită la Lyon în 1528. După ce flatase elementul italian din Senat, Claudiu arată toate avantajele pe care Roma le-ar putea avea din intrarea notabililor gali în Senat. Senatul a acceptat mai întîi pentru edueni, ale căror relații cu Roma erau foarte vechi și a trebuit să sfîrșească prin a-și da acordul pentru celelalte popoare, ceea ce explică afișarea documentului la Lyon. Aceste două extrase
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-și da acordul pentru celelalte popoare, ceea ce explică afișarea documentului la Lyon. Aceste două extrase oferă o mărturie prețioasă despre politica dusă de Roma în provincii și despre integrarea nobilimii galice după un secol de ocupație romană. DOCUMENT 2 Un notabil gal la începutul Imperiului (către anii 19-20 d.I.C.) 1.Inscripția de pe arcul de la Saintes: "Caius Iulius Rufus, fiul lui Caius Iulius Otuaneunus, nepot al lui Caius Iulius Gedemon, strănepot al lui Epotsorovidus, preot al Romei și al lui Augustus la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
L'Année épigraphique 1961, nr. 62 (trad. L. Maurin, ibid. p.55.) Originari din Saintes, Caius Iulius Rufus și fiul său sînt exemple pentru acei descendenți din șefi gali care, în patru generații, s-au integrat perfect lumii romane. Acești notabili au adoptat un nume roman format după cel al lui Caius Iulius Cezar, cuceritorul lor, dar nu ezită să amintească cetății lor originea lor indigenă. Ei ocupă posturi în administrație ca șefi de cabinet (prefect al muncitorilor) și joacă un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
disparate și ansambluri monumentale izolate ale orașului, oraș care își găsește astfel coeziunea. Decorul urban. Monumentele publice sînt cel mai bine conservate. În conceperea lor, puțin variată după orașe, ele reproduc modelul roman, dar sînt și reflectarea puterii și bogăției notabililor gali. Pentru a fi respectat în cetatea lui, notabilul trebuie să investească o parte din bogăția sa în construcții publice; acest demers se numește *evergetism. Așa ajung veniturile provenite de pe domeniile rurale să servească la înfrumusețarea orașelor: la Saintes, Caius
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își găsește astfel coeziunea. Decorul urban. Monumentele publice sînt cel mai bine conservate. În conceperea lor, puțin variată după orașe, ele reproduc modelul roman, dar sînt și reflectarea puterii și bogăției notabililor gali. Pentru a fi respectat în cetatea lui, notabilul trebuie să investească o parte din bogăția sa în construcții publice; acest demers se numește *evergetism. Așa ajung veniturile provenite de pe domeniile rurale să servească la înfrumusețarea orașelor: la Saintes, Caius Iulius Rufus construiește arcul, dar tot el este la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din Lyon; la Vaison-la-Romaine, un particular lasă moștenire cetății 4000000 de sesterți, etc. Casele particulare sînt mai rare. Totuși casa prințului moștenitor de la Vaison-la-Romaine, cu cei 2700 de metri pătrați de suprafață la sol, permite aprecierea nivelului de viață al notabililor. Principalele monumente se repartizează în trei categorii după funcția lor. Centrul vieții politice a cetății este *forumul cu clădirile publice: *basilica, *curia, templele oficiale. Este o piață adesea închisă, încărcată cu statui de împărați și de notabili, mărginită de porticuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de viață al notabililor. Principalele monumente se repartizează în trei categorii după funcția lor. Centrul vieții politice a cetății este *forumul cu clădirile publice: *basilica, *curia, templele oficiale. Este o piață adesea închisă, încărcată cu statui de împărați și de notabili, mărginită de porticuri care pot fi înălțate, susținute pe dedesubt de galerii subterane, *criptoporticuri ca la Arles și la Reims. La Paris, forumul era situat pe versantul vestic al muntelui Sainte Geneviève, între strada Saint-Jacques și Bulevardul Saint-Michel, în axa
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fabricanților de textile etc. Printre meșteșugari, olarul gal este foarte renumit. Repartizați în numeroase ateliere mici (Graufesenque, la Millau; Lezoux în Puy-de-Dôme; în Galia de est, etc.), acești olari fabrică ceramică *pecetluită, răspîndită în tot Occidentul. Toată această populație, de la notabil la meșteșugar, se întîlnește cu ocazia numeroaselor sărbători care ritmează anul. Ei participă la aceeași viață culturală și, în mod inegal, la aceleași avantaje ale vieții urbane. Dar această situație nu este posibilă decît datorită veniturilor obținute în special de la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru nord și langue d'oc pentru sud, care păstrează în cea mai mare măsură marca prezenței romane. Aristocrația galică și viața culturală. Criza nu a distrus vechea ordine socială. Nobilimea galică rămîne constituită din mari proprietari funciari și din notabilii orașelor, acei honestiores, dar anumite aspecte se accentuează. Cei mai bogați își construiesc la țară vile impozante, adevărate palate, înconjurate de mari domenii și apărate cu strășnicie. Aquitania oferă mai multe exemple în acest sens, dintre care cel mai cunoscut
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai mari. În ciuda unor progrese despre care stă mărturie marea moară de apă de la Barbegal în serviciul hambarelor imperiale de la Arles, condițiile tehnice nu s-au prea schimbat. Muncitorii agricoli formează marea masă a celor numiți humiliores, prin opoziție cu notabilii, numiți honestiores. Situația lor s-a schimbat în parte din cauza sistemului fiscal. Colonii care muncesc pe domeniile statului sau ale unor particulari rămîn oameni liberi, dar după o lege din 332 ei sînt legați de pămîntul pe care îl cultivă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
p. 599-600. Primirea făcută de locuitorii din Rennes comisarului regal în 1636 este tipică pentru frontul comun de care se izbește adesea puterea regelă: clasele populare, strivite sub impozite și temîndu-se de o nouă presiune fiscală, își găsesc aliați printre notabilii locali, amenințați în privilegiile lor și în puterile lor tradiționale. E adevărat că de îndată ce agitația populară se transformă în dezordine, acești notabili se desolidarizează de aliații lor din ajun și se alătură regelui, garant al ordinii publice. 17. Domnia personală
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puterea regelă: clasele populare, strivite sub impozite și temîndu-se de o nouă presiune fiscală, își găsesc aliați printre notabilii locali, amenințați în privilegiile lor și în puterile lor tradiționale. E adevărat că de îndată ce agitația populară se transformă în dezordine, acești notabili se desolidarizează de aliații lor din ajun și se alătură regelui, garant al ordinii publice. 17. Domnia personală a lui Ludovic al XIV-lea (1661-1715) Ludovic al XIV-lea își exercită puterea personală începînd din 1661. El se consacră în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atunci regelui un plan vast de reforme, inspirat în parte din inițiativele lui Turgot, în special instituirea unei subvenții teritoriale care îi apasă pe toți proprietarii. Pentru a evita opoziția previzibilă a parlamentelor, el își prezintă proiectul unei adunări de notabili aleși de rege, aproape toți nobili. Adunarea respinge principiul egalității în fața impozitului și critică gestionarea ministrului, pe care regele îl îndepărtează în aprilie 1787 și îl înlocuiește cu Loménie de Brienne, arhiepiscop de Toulouse. Brienne îi îndepărtează pe notabili și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de notabili aleși de rege, aproape toți nobili. Adunarea respinge principiul egalității în fața impozitului și critică gestionarea ministrului, pe care regele îl îndepărtează în aprilie 1787 și îl înlocuiește cu Loménie de Brienne, arhiepiscop de Toulouse. Brienne îi îndepărtează pe notabili și înregistrează, în august 1787, edictul instituind subvenția teritorială, în cursul unei ședințe prezidate de rege (lit de justice) pe care parlamentarii o declară ilegală. Ludovic al XVI-lea ripostează exilînd parlamentul la Troyes. Un compromis permite întoarcerea lui în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
zborul vulturului" îl readuce la Paris, la 1 martie 1815, dar acolo, în loc să accepte ajutorul popular și să se bazeze pe spiritul anului II, el se sprijină pe un foarte liberal "Act adițional Constituțiilor Imperiului" și pe o clasă de notabili care nu are încredere în el. Cum aliații i-au decis pieirea, el ia deci armele și, într-un ultim duel cu englezii, pierde definitiv partida la Waterloo, la 18 iunie 1815. S-a sfîrșit. La 16 octombrie 1815, Napoleon
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
într-un ultim duel cu englezii, pierde definitiv partida la Waterloo, la 18 iunie 1815. S-a sfîrșit. La 16 octombrie 1815, Napoleon este prizonier în Insula Sfînta Elena. El va muri aici la 5 mai 1821. Imperiul și instalarea notabililor Acestor pagini glorioase și sîngeroase le dau replică altele, mai liniștite, dar care, tot atît și chiar mai mult, redesenează chipul Franței. Împăratul, notabilii și clasele populare. Napoleon, proaspăt legitimat prin încoronare, dorește să dea satisfacție unei societăți avide de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prizonier în Insula Sfînta Elena. El va muri aici la 5 mai 1821. Imperiul și instalarea notabililor Acestor pagini glorioase și sîngeroase le dau replică altele, mai liniștite, dar care, tot atît și chiar mai mult, redesenează chipul Franței. Împăratul, notabilii și clasele populare. Napoleon, proaspăt legitimat prin încoronare, dorește să dea satisfacție unei societăți avide de calm și potolite de reorganizarea consulară. Măsurînd, atît cu realism, cît și cu perspicacitate, nevoile poporului și cererile burgheziei în ascensiune, el încearcă să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
funciare și, cum impozitul pe pămînt este cel mai mare și cum membrii colegiilor departamentale dintre care se recrutează cadrele noului regim sînt printre cei șase sute de electori cei mai impozitați, pămîntul devine măsura importanței acestui om de prim plan, notabilul. Pentru sine și pentru ai săi, Napoleon aduce un cadru solid de formare inserînd în 1808 liceul în structura rigidă a Universității imperiale și etatizînd religia pînă la caricatura din "Catehismul imperial" din 1806, în care neîndeplinirea îndatoririlor față de împărat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]